Profesioniștii din cinematografie solicită instituirea stării de urgență culturală

de Cinemagia în 14 Mai 2020
Apelul citează precedentul francez, în urma căruia Președintele Emmanuel Macron a adoptat deja o serie de măsuri economice care să susțină domeniul cultural grav

Peste 230 de companii de producție și servicii cinematografice, 35 de regizori români și aproape 20 de asociații din domeniul cinematografiei solicită sprijinul Președintelui Klaus Iohannis în implementarea de către Guvern a propunerilor de relansare a activității în domeniu și instituirea stării de urgență culturală, se vede într-un comunicat remis Cinemagia.

Domeniul cinematografic se află în situația paradoxală în care nu poate produce și nu poate vinde produsele sale, deși există o cerere de conținut mai mare decât oricând. Scrisoarea adresată Președintelui, Prim-Ministrului și miniștrilor Finanțelor, Economiei și Culturii include trei direcții de acțiune care impun în special măsuri logistice și reglementări legislative: repornirea de urgență a Schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea industriei cinematografice și asigurarea continuității acestui instrument, elaborarea cadrului legislativ care să impună platformelor VoD active local care nu au sediul în România (Netflix, HBO, Amazon) să contribuie la producția locală prin Fondul Cinematografic și adaptarea legislației drepturilor de autor astfel încât să permită colectarea din difuzările monetizate din mediul online a drepturilor conexe ale autorilor și artiștilor interpreți, crearea imediată a unui Fond de protecție și prevenție care să acopere costurile măsurilor de siguranță pentru filmările din acest an și a unui Fond de asigurare de rezervă pentru situațiile de blocaj care pot apărea în timpul filmărilor.

Apelul citează precedentul francez, în urma căruia Președintele Emmanuel Macron a adoptat deja o serie de măsuri economice care să susțină domeniul cultural grav afectat de măsurile de distanțare socială, protecție și prevenție luate în contextul luptei împotriva COVID-19.

Printre semnatarii scrisorii se numără regizorii Anca Damian, Adina Pintilie, Cristi Puiu, Stere Gulea, Radu Jude, Adrian Sitaru, Alexander Nanau, producătorii Ada Solomon, Iuliana Tarnovețchi, Oana Prața, precum și Uniunea Cineaștilor din România, Asociația Noului Cinema Românesc, Romanian Society of Cinematographers.

Stimate Domnule Președinte Klaus Iohannis,

Cinematografia românească, este de aproape 20 de ani, vârful de lance al reprezentării produselor românești de calitate la nivel internațional.

În această perioadă de cumpănă pe care o parcurgem, cineaștii români doresc să participe la programul de reconstrucție a României pe care l-ați lansat și să își reia activitatea cât mai curând, în condiții de siguranță și protecție, dar au nevoie de sprijin pentru aceasta atît logistic cît și financiar.

Cinematografia este unul dintre domeniile cele mai afectate de situația actuală, aflându-se  într-o situație similară cu domeniul HoReCa, respectiv nu poate produce și nu poate vinde produsele sale, în timp ce, mai mult ca oricând, este evidentă nevoia de astfel de produse culturale.

Urmând exemplul colegilor din Franța care au lansat către Președintele Macron apelul de instituire a Stării de Urgență Culturală, un număr de aproape 20 de asociații din domeniu, între care menționăm Uniunea Cineaștilor din România, Asociația Noului Cinema Românesc, Asociația  Română a Femeilor din Cinema, Asociația Profesioniștilor Din Noile Media Și Industriile Creative, Asociația Documentor, alături de 35 dintre cei mai apreciați regizori români cum sunt Anca Damian, Adina Pintilie, Stere Gulea, Cristi Puiu, Radu Jude, Alexandru Solomon, Bogdan Mureșanu, Adrian Sitaru, Cătălin Mitulescu, Alex Nanau și de 230 de companii de producție și servicii cinematografice propun Guvernului României un set de măsuri economice rapide și ușor de implementat care să permită relansarea imediată a sectorului cinematografic.

Vă transmitem anexat propunerile noastre și vă solicităm să ne susțineți în demersul nostru de a continua, la aceleași standarde de calitate, realizarea de produse culturale românești și internaționale care să reprezinte cultura și identitatea națională și să contribuie la funcționarea mecanismului economic românesc cât mai eficient.

Cu cele mai bune gânduri și în speranța că veți fi alături de noi, în numele semnatarilor prezentului demers,

Ada Solomon, Iuliana Tarnovețchi, Oana Prața

Domnului Ludovic Orban, Prim-Ministru
Doamnei Raluca Turcan, Vice-Prim-Ministru
Domnului Florin Cîțu, Ministru al Finanțelor Publice
Domnului Virgil Popescu, Ministru al Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri
Domnului Bogdan Gheorghiu, Ministru al Culturii
Referitor: Susținerea cinematografiei în context economic

Stimate Domnule Prim-Ministru,
Stimată Doamnă Vice-Prim-Ministru,
Stimați Domni Miniștri,

În proiectul de reconstrucție și relansare economică a României, Președintele Klaus Iohannis vorbește despre importanța produselor românești de calitate și despre creșterea investițiilor publice în infrastructura economică.

Avem nevoie la acest moment să lansăm o Stare de Urgență Culturală, cum bine spune Isabelle Adjani într-o scrisoare adresată Președintelui Macron, avem nevoie să putem produce conținut național și european pentru a menține vii cultura, identitatea și industria cinematografică românești.

România este recunoscută internațional ca generator de produse cinematografice autohtone de calitate și pentru excepționalele produse audiovizuale cu participare românească realizate prin cooperare internațională.

Având în vedere contextul actual, deși criza din cinematografie poate că nu este la fel evidentă ca cea din domeniul turismului, în realitate cele două sectoare se află în situații similare.

Domeniul cinematografic este nu doar un domeniu cultural, ci este și o ramură economică care nu poate produce și care nu poate vinde în perioada actuală și nici în viitorul apropiat.

Lipsa cronică de date în administrația românească face ca, încă o dată, să nu putem dimensiona și aprecia impactul crizei în care ne aflăm la justa amploare și nici să putem poziționa sectorul cinematografic corect în peisaj.

Încercăm să configurăm totuși o imagine pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică, astfel în anul 2017, 23.653 de întreprinderi din sectorul Hoteluri și Restaurante generau o cifră de afaceri de apx. 11 miliarde de lei, în timp ce 7.253 din domeniul „Spectacole, activități culturale și recreative și Producție, post-producție, distribuție și exploatare cinematografică” generau o cifră de afaceri de apx. 8 miliarde de lei.

Rezultă de aici că operatorii din acest sector sunt de aproape 2,4 ori mai productivi decât cei din industria HoReCa (dacă ne referim strict la domeniul cinematografic indicele acesta devine de 1,6, dar tot este evident un sector mult mai productiv).

Un sondaj minimal realizat în sector pe un eșantion de 180 de întreprinderi din domeniu arată că peste 60% dintre respondenți consideră că activitatea lor va scădea cu peste 50% în perioada următoare, peste 85% consideră ca va fi nevoie de o perioadă cuprinsă între 1 și 3 ani pentru revenirea la nivelul actual, iar peste 65% consideră că sprijinul cel mai important pentru sector sunt schemele de ajutor de stat și finanțările nerambursabile pentru perioada actuală și perioada imediat următoare.

Astfel, pentru evitarea prăbușirii sectorului cinematografic în perioada următoare, vă atragem atenția asupra a trei direcții de acțiune ușor de implementat și cu un impact puternic pe termen lung.

Măsuri solicitate:

1.  Schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice

Implementată mult mai târziu decât în majoritatea țărilor europene, schema de ajutor de stat pentru cinematografie (cash rebate) a reprezentat în scurta sa perioadă de funcționare cel mai important catalizator pentru funcționarea mecanismului complex al producției cinematografice, cu un rol crucial în ridicarea nivelului de competitivitate al sectorului atât regional, cât și internațional.

Repornirea imediată a schemei de ajutor de stat va asigura nu numai funcționarea unui mare număr de companii românești și ocuparea forței de muncă din domeniu, dar și un foarte important semnal de normalitate și mai ales de încredere atât față de partenerii externi, cât și față de breaslă.

Având în vedere că acest extrem de util instrument este practic blocat din luna noiembrie 2019 (inițial, argumentat de epuizarea fondurilor, apoi prin procedura de preluare și implementare în cadrul MEEMA prin art.XXVII din OG1/2020), iar semnalele de repornire ale acesteia fiind încă foarte firave, vă solicităm de urgență următoarele:

- asigurarea continuității funcționării schemei de ajutor de stat, conform normelor și regulamentului în vigoare, inclusiv pentru proiectele depuse către finalul anului 2019 și a căror analiză nu a fost finalizată;

- rambursarea până la 15 iunie 2020 a cheltuielilor făcute în cadrul schemei și pentru care au fost depuse cererile de plată și auditul aferent;

- alocarea de urgență a bugetului de 50 milioane euro pentru 2020 și lansarea apelului de proiecte pentru 2020 până cel târziu la data de 15 iunie.

- revizuirea normelor de aplicare ale schemei de ajutor de stat numai prin consultare directă cu beneficiarii, pe baza disfuncționalităților remarcate pe parcursul aplicării acesteia, și digitalizarea procesului de analiză și raportare al schemei;

- adoptarea de urgență a HG pentru prelungirea Schemei de ajutor de stat pentru industria cinematografică pentru o perioadă de trei ani cu alocarea bugetului anual de 50 de milioane euro cu posibilitatea suplimentării bugetului alocat în funcție de rezultate.

2.  Fond de sprijin pentru acoperirea cheltuielilor aferente măsurilor de protecție pentru filmări

Pentru a putea funcționa în perioada următoare în condițiile extrem de specifice ale domeniului, este necesară elaborarea unui manual general de bune practici în ceea ce privește protecția echipelor de filmare, pe baza materialelor deja existente în alte state, în cooperare cu breasla și cu consultarea specialiștilor din cadrul Institutului de Sănătate Publică (avem în lucru un asemenea produs, pe care îl putem propune spre adoptare în cursul săptămânii viitoare)

Alocarea unui Fond de protecție și prevenție din bugetul de stat sau din fondurile europene alocate României pentru combaterea efectelor pandemiei, gestionat de către Centrul Național al Cinematografiei, având în vedere că implementarea măsurilor de prevenție este foarte costisitoare (un calcul sumar realizat pentru un film cu o echipă de apx 50 persoane, cu 30 de zile de filmare, la prețurile actuale ale pieței locale pentru echipamente și materiale, se ridică la peste 250.000 lei).

Acest fond va fi destinat în principal producțiilor românești sau cu participare românească, care se filmează în România, și se va acorda pe baza cererilor producătorilor însoțite de programul de filmare, lista locațiilor și devizul de cheltuieli aferente măsurilor de protecție, elaborat în conformitate cu manualul de bune practici menționat mai sus.

Pe baza informațiilor avute la acest moment, estimăm că o alocare de 5.000.000 lei pentru acest Fond de protecție și prevenție ar acoperi necesarul pentru producțiile acestui an. 

Pentru atragerea producțiilor străine în România, având în vedere că nici o societate de asigurări din lume nu asigură în acest moment producțiile cinematografice față de apariția unui caz de îmbolnăvire în echipă, ceea ce presupune oprirea filmărilor pentru 14 zile și generează considerabile costurile suplimentare de producție, propunem de asemenea crearea unui Fond de asigurare de rezervă, gestionat de către MEEMA, în cadrul departamentului care se ocupă de schema de ajutor de stat, care să fie gestionat în cooperare cu un operator de asigurări de evenimente și filmări internaționale (vă putem pune în legătură cu societăți de asigurări internaționale care operează și în România și care au în portofoliu produse de asigurare specifice sectorului)

Acest fond ar trebui să fie disponibil pentru proiecte românești și pentru proiecte străine care se filmeză în România ca Fond de asigurare de rezervă, iar producțiile vor trebui să se înscrie pentru eventuala accesare a acestuia, cu elementele obișnuite solicitate de către asigurători, cât și cu asumarea implementării măsurilor de protecție din Manualul de bune practici și cu plata unei taxe de procesare a cererii.

Estimăm că dimensiunea unui asemenea fond ar trebui să se situeze în jurul valorii de 10.000.000 lei și sperăm că nu va fi necesară deblocarea acestuia pentru nici o producție desfășurată în România.

Crearea unui astfel de produs ar fi o inițiativă unică și ar situa România în prim-plan pentru marile producții internaționale, desigur, în tandem cu schema de ajutor de stat pentru cinematografie.

3.   Contribuția marilor furnizorii de servicii video la cerere și a platformelor de partajare a materialelor video la Fondul Cinematografic

Furnizorii de servicii video la cerere (VoD) și platformele de partajare a materialelor video au nevoie de conținut cu atât mai mult în contextul noilor reglementări europene ce presupun o obligație de minim 30% conținut european și național, acest conținut trebuie produs și este vital să putem genera acest conținut național, să putem produce filme în continuare și asigurăm prezența produselor locale în mediul on-line, dar în același timp considerăm că cei care sunt beneficiarii acestui conținut trebuie să contribuie la generarea lui, așa cum se întâmplă în întreaga Europă și cum, de altfel, este construit întreg sistemul de finanțare din Fondul Cinematografic.

În acest sens, propunem ca furnizorii de servicii video la cerere și platformele de partajare a materialelor video care obțin venituri din România și nu au sediul în România să contribuie cu o cotă de minim 2% din veniturile din România la Fondul Cinematografic sau prin contribuție directă la finanțarea produselor locale susținute și de CNC, până la concurența cotei de 2%, această măsură fiind în consonanță și cu Directiva Europeană 1808/2018. Accentuăm faptul că operatorii care activează în România și asigură dezvoltarea rețelelor de distribuție on-line locale și regionale, nu vor avea această obligație. (avem în pregătire o formulare a propunerii legislative pe care v-o putem pune la dispoziție)

De asemenea, în special în această perioadă, o importantă sursă de venit pentru artiștii interpreți, compozitori, regizori, scenariști etc. o constituie drepturile conexe, colectate de către organismele de gestiune colectivă și, în relație cu creșterea consumului de conținut on-line, este imperativ necesară revizuirea legii drepturilor de autor și elaborarea instrumentelor legislative care să permită colectarea imediată a drepturilor conexe ale artiștilor din difuzările on-line/streaming.

Atât pentru implementarea acestor instrumente, cât și pentru atragerea producțiilor marilor operatori de streaming în România, considerăm că este esențială crearea unui Departament/Comisie de film care ar putea funcționa cu buget separat alocat din bugetul de stat fie în cadrul Centrului Național al Cinematografiei, fie în cadrul MEEMA – Serviciul Marketing și Relații Europene sau chiar în parteneriat între cele două instituții, și care să lanseze imediat întâlniri și discuții cu cei mai importanți operatori din domeniu (Netflix, HBO, Amazon etc.) pentru dezvoltarea și buna desfășurare a relațiilor atât în zona producției de conținut original local, cât și în zona prestărilor de servicii și nu în ultimul rând a consumului acestor servicii în România.  Coordonarea acestui Departament/ Comisie de film de către un profesionist român cu expertiză în domeniul cinematografic la nivelul relațiilor internaționale, atât din punct de vedere diplomatic, cât și economic, este imperativ necesară.

Digitalizarea și colectarea de date

Nu în ultimul rând, procesul de modernizare și digitalizare a administrației, care reprezintă o prioritate pentru întreaga economie românescă, are o importanță deosebită în domeniul nostru în care lucrurile se petrec încă într-un sistem dintr-o cu totul altă epocă. Având în vedere modul de funcționare a sectorului, relațiile internaționale implicate, aplicațiile și raportările aferente proiectelor cinematografice, este esențială componenta majoritar digitală de funcționare la nivel de relații ale breslei cu administrația, respectiv cu instituții cum sunt: ANAF, ONRC, ITM, Direcții locale de taxe și impozite, CNC, MEEMA etc.

Această relaționare digitală va ajuta nu doar la flexibilizarea relațiilor, ci și la capacitatea de a stoca date și a avea dimensiunea sectorului cinematografic și al actanților locali din toate sub-sectoarele acestuia, a nevoilor și a contribuțiilor acestora la economia națională.

Cu speranța că veți fi alături de noi în eforturile de repornire și reconstrucție cât mai rapidă a sectorului cinematografic prin implementarea cu prioritate a solicitărilor de mai sus,

Vă mulțumim anticipat și vă stăm la dispoziție pentru orice informații sau precizări considerați necesare din partea noastră.

Alte știri din cinema

Alien și The Thing se întâlnesc în horror-ul SF rusesc Sputnik. Iată trailerul!

Filmul o urmărește pe Tatyana Klimova (Oksana Akinshina), o doctoriță care încearcă să salveze viața unui pacient întors din spațiu

Horror-ul cu buget redus The Wretched este filmul nr. 1 al Americii pe timp de pandemie

Filmul cu evenimente supranaturale a fost difuzat în 45 de cinematografe drive-in din America weekendul acesta

Charlize Theron, în fruntea unui grup de nemuritori în trailerul The Old Guard

„De-a lungul istoriei, noi am protejat această lume, luptând din umbră”, spune personajul lui Theron

Serialul The Great/Ecaterina, „savuros și cu un simț ușor pervers al umorului”

În luna iunie, vom putea urmări acest serial pe micul ecran

Spune-ţi părerea

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
jinglebells