A Hijacking/Deturnarea, film ce rulează în premieră pe marile noastre ecrane, este povestea unui echipaj de vas danez răpit de piraţii somalezi în largul Oceanului Indian. Filmul urmăreşte îndeaproape traseele a două personaje. Primul este captivul Mikkel (interpretat de Johan Philip Asbæk), bucătarul vasului, cel folosit de piraţi pentru negocierile cu baza. De partea cealaltă se află CEO-ul companiei de shipping (actorul Søren Malling), din Copenhaga, cel care decide să ia în propriile mâini sarcina dificilă a negocierilor cu piraţii. Cinemagia vă prezintă cazul real din spatele filmului, dar şi contextul politic care a favorizat aceste acte de banditism, ce au inspirat nu numai filmul A Hijacking, acum pe ecrane, ci şi Captain Phillips, cu Tom Hanks protagonist.
A Hijacking/Deturnarea are regia şi scenariul semnate de Tobias Lindholm, cunoscutul scenarist de la The Hunt/Vânătoarea (2012) şi Submarino (2010). Personajele principale sunt interpretate de Pilou Asbæk (din serialul tv Familia Borgia) şi Søren Malling (A Royal Affair). Cargobotul sub pavilion danez MV Rozen este deturnat de piraţii somalezi în largul Oceanului Indian. Răscumpărarea iniţială cerută de aceştia autorităţilor daneze se ridică la 15 milioane de dolari. Începe o negociere dură, după regulile bazarelor orientale, negociere care se întinde pe circa 4 luni de zile şi care are ca miză vieţile membrilor echipajului. Filmul are la bază cazul real al navei MV Rozen şi al echipajul său de 12 membri - şase sri-lankezi şi şase kenyeni - ce a fost deturnată pe 25 februarie 2007. Înainte de capturare, Rozen mai fusese o dată atacată, după ce livrase statului somalez o încărcătură de alimente. Atacul a fost derulat de către cinci piraţi bine înarmaţi, cu o barcă rapidă. Deşi s-a tras asupra navei, iniţial echipajul a evitat abordajul lovind cu nava barca piraţilor.
Cinematografele în care A Hijacking/Deturnarea va rula în prima săptămână (26 iulie – 1 august), sunt: în București, la Noul Cinematograf Al Regizorului Roman (Muzeul Ţăranului Român), Elvire Popesco, cinemateca Union, Hollywood Multiplex, Grand Cinema Digiplex (Băneasa), Cinema City Cotroceni (AFI); Cinema Victoria (Cluj), Cityplex (Brașov) și Cityplex (Constanța).
Pe 1 noiembrie 2013, va avea premiera în cinematografele noastre Captain Phillips, cu Tom Hanks în rol titular, film care documetează cazul deturnării navei MV Maersk Alabama din anul 2009. Filmul regizat de Paul Greengrass prezintă evenimentele tragice petrecute la bordul navei şi încercările disperate ale armatei SUA de a salva echipajul condus de Căpitanul Phillips. La baza filmului se află cartea acestuia, „Datoria unui căpitan: Piraţi somalezi, soldaţi americani şi zile periculoase pe mare".
Contextul politic
Pirateria pe coasta Somaliei a apărut în anii 2000 din cauza lipsei de eficienţă a autorităţilor în urma războaielor civile din Somalia, combinată cu traficul maritim intens din largul cornului Africii (peninsula somaleză) şi Golful Aden. Somalia, o ţară fără un guvern în exerciţiu, este condusă de către lideri de clan după căderea în 1991 a dictaturii. Ţara are o coastă maritimă de 1880 de mile, ceea ce o face o zonă periculoasă pentru nave.
Piraţii somalezi sunt antrenaţi şi bine echipaţi, având uniforme militare, nave rapide, telefoane prin satelit şi GPS. Sunt înarmaţi cu arme automate, rachete antitanc şi diverse tipuri de grenade, dupa raportul U.N. Monitoring Group. În 2005, două nave care transportau ajutoare alimentare pentru Somalia au fost deturnate de către piraţi. Numărul total al deturnărilor pe mare, raportate, a fost de 35, comparativ cu numai două în 2004, după International Maritime Bureau. Piraţii atacă atât navele de pasageri cât şi cele de marfă, pentru a le jefui sau pentru răscumpărări. Banii sunt folosiţi pentru a cumpăra arme. Fenomenul, care e pur infracţional, neexistând dovezi că ar fi alimentat de grupurile islamiste de altfel active în zonă, e condus de către şefi mafioţi locali, iar majoritatea piraţilor care atacau navele comerciale erau practic angajaţi ai acestora.
Există şi speculaţii că anumite fonduri de investiţii finanţează pirateria. Schema de atac implică un grup de piraţi înarmaţi care, având bărci rapide cu motor, se apropie de vapoarele aflate în tranzit şi trag focuri de avertisment cu arme automate sau cu lansatoare de rachete. În această fază echipajul opreşte nava, piraţii se urcă la bord şi are loc deturnarea. Nava este apoi sechestrată într-un port somalez şi se cere armatorului o răscumpărare, mergând la zeci sau sute de milioane de dolari. Odată aceasta primită, nava şi echipajul sunt eliberate. Există şi cazuri în care nave mici, de obicei ambarcaţiuni de pescuit, sunt sechestrate pentru a fi folosite ca nave-bază pentru piraţi, cu care aceştia ajung de la ţărm în larg, unde îşi derulează operaţiunile.
Echipajele navelor, alcătuite din oameni neînarmaţi, au căi limitate de a riposta: una din tehnici este de a abandona puntea de comanda (vulnerabilă la tirul piraţilor) şi de a se baricada în sala maşinilor, de unde poate fi controlată nava în mod separat. Alţi armatori au trimis gărzi înarmate care au ripostat la încercările de abordaj ale piraţilor. Diferite naţiuni au trimis nave militare sub un mandat comun - Task Force 150, Task Force 151 (România a trimis fregata Regele Ferdinand, care a capturat 9 suspecţi de piraterie), care intervin şi patrulează spaţiul maritim al cornului Africii. Operaţiunea Atalanta este operaţiunea forţelor navale ale UE de a face ordine în largul Somaliei.
Iată mai jos trailerele filmelor:
Părerea ta
Spune-ţi părerea