Manhattan, promiţător

Sunt mari şanse ca în 2015, în plin sezon al premiilor, să auzim multe despre Manhattan, serialul dramatic difuzat pe postul WGA America. Este genul de producţie care atrage atenţia şi-i face pe votanţii marilor gale din industria entertainment-ului să se gândească de multe ori înainte de a vota o altă producţie de televiziune. Iată mai jos premisele noului serial şi de ce ar putea plăcea publicului larg.

Povestea se învârte în jurul Proiectului Manhattan, al cărui rezultat au fost bombele atomice de la Hiroshima şi Nagasaki, evenimente cutremurătoare în istoria omenirii care au pecetluit soarta celui de-Al Doilea Război Mondial. Povestea începe cu mai bine de doi ani înainte de fatidicul 9 august 1945, când zeci de mii de oameni mureau la Hiroshima, spulberaţi de forţa devastatoare a bombei. În 1943, cele mai strălucite minţi ale continentului american sunt aduse într-un oraş improvizat din New Mexico, în mijlocul deşertului. Este punctul central al Proiectului pentru care vor ajunge să lucreze 130.000 de oameni, cu un cost total, actualizat la rata inflaţiei de-a lungul celor şapte decenii, de 24 de miliarde de dolari.

Subiectul a fost rar atins în producţii de cinema şi de televiziune şi pasionaţii de istorie vor fi probabil primii interesaţi să acorde atenţie promiţătorului serial. Dar Manhattan este mai mult decât o trecere în revistă a evenimentelor şi a descoperirilor ce au dus la realizarea bombei atomice. Este o poveste despre oamenii din spatele proiectului şi despre incredibilul ghem de interese, ţeluri şi trădări legat în jurul acestuia.

În primul există aspectul militar şi gigantica presiune asupra oamenilor implicaţi în proiect. John Benjamin Hickey îl interpretează pe Frank Winter, omul de ştiinţă din fruntea uneia dintre echipele Manhattan, care spune la un moment dat că fiecare zi pierdută înseamnă moartea a mii de soldaţi pe front. În proiect există mai multe echipe, fiecare cu propriile teorii în legătură cu realizarea bombei, aflate într-o competiţie acerbă pentru a-l impresiona pe J. Robert Oppenheimer, omul de ştiinţă rămas în istorie drept "părintele bombei atomice" pentru rolul său crucial în organizarea proiectului Manhattan.

Există imensă ambiţie printre cercetătorii din proiect, dar şi o extremă teamă: fiecare ar vrea să rămână în istorie drept realizator al acestui imens pas ştiinţific, dar câţi şi-ar vedea numele pe bomba ce ar putea ucide instantaneu zeci de mii de oameni?

Nu putem decât lăuda scenariul pentru elaboratul cor de voci al serialului. Toţi cercetătorii sunt veniţi cu soţiile în oraşul improvizat, dar acestea nu au voie să afle nimic despre munca lor din Proiectul Manhattan. Soţia lui Winter, Liza (excelenta Olivia Williams), şi ea cercetătoare, suferă în mijlocul deşertului, unde nu face altceva decât să-şi aştepte soţul să-şi termine lungile zile de muncă şi să-l liniştească în timpul nopţilor întrerupte de coşmaruri. Soţiile şi problemele lor aduc o inspirată contravoce luptei contracronometru şi zbuciumului ştiinţific al cercetătorilor.

Episodul pilot este foarte promiţător în ceea ce priveşte viitorul serialului, oferind câteva personaje puternice şi cu bătaie lungă într-un prim sezon de 13 episoade. Ce ar putea deranja la Manhattan este faptul că, deşi respectă cronologia şi detaliile înregistrate de istorie ale proiectului, se foloseşte de acestea doar pentru a crea o poveste captivantă, dar nu şi complet verificabilă de evenimente petrecute în realitate. Serialul este o operă de ficţiune şi una biografică despre oamenii implicaţi în proiectul Manhattan. Ar putea deranja şi sugestiile că America, atât în prezent cât şi în urmă cu aproape 70 de ani, a fost gata de orice pentru a scăpa omenirea de o conflagraţie distrugătoare...