Articole Drive

Regizorul Nicolas Winding Refn se află în lumina reflectoarelor încă de la debutul său din 1996 cu pelicula Pusher. Prin tehnicalitatea surprinzătoare și mixul între comedie neagră, tragedie și acțiune intensă, Pusher a devenit un simbol printre thrillere, un succes comparat cu cel al regizorului Lars von Trier.

Ryan Gosling a fost cel care l-a abordat pe regizor pentru a-i propune adaptarea romanului Cursa. Refn a privit acest roman cu interes prin prisma particularității scenariului, dar și a tonului narativ dur. Regizorul a văzut ca pe o oportunitate faptul că protagonistul romanului nu are un nume și este cunoscut ca Pilotul, fapt care stârnea interesul pentru dramatic și intriga publicul.

“Pilotul se identifică cu personaje pe care le-am gândit pentru Bronson și Valhalla Rising, aceste făpturi incredibile, divine. Mă interesează în mod deosebit această parte neagră a eroismului, modul în care respectarea strictă a unui cod de onoare poate transforma viața unui om într-o cursă psihotică” declară Refn.

Ryan Gosling și-a dovedit talentul încă dinaintea apariției în rolul de success din The Notebook, însă a evitat mereu proiecte convenționale în favoarea unor roluri care necesită tehnică și caracter. În urma criticilor pozitive pentru rolurile din The Believer, Half Nelson și Blue Valentine, Gosling s-a dovedit a fi unul dintre cei mai ambițioși și devotați actori ai generației sale.

“M-a intrigat foarte mult rolul Pilotului deoarece necesita abilități tehnice dramatice și în același timp complexe. Pe de o parte, este foarte reținut, chiar laconic. Putem vorbi de o economie de cuvinte și de gesturi în tot ceea ce face. Pilotul este pe jumătate om, pe jumătate mașină. Pe de altă parte, Pilotul este psihotic în sensul propriu al cuvântului – un fel de Taxi Driver al lui Travis Bickle. În spatele acelui calm pe care-l afișează la tot pasul, se află un imens rezervor de furie și violență. Ca atunci când ai impresia că ești la volan și conduci liniștit, până când o altă mașină îți taie calea.” spune Gosling.

Pentru rolul lui Irene, regizorul a distribuit-o pe Carey Mulligan, actrița nominalizată la premiile Oscar (An Education, Public Enemies, Wall Street: Money never sleeps). Mulligan s-a dovedit a fi un fan înrăit al filmelor Bronson și Valhalla Rising, exprimându-și dorința de a lucra alături de regizorul Refn.

“Personajul lui Irene a fost unul complex pentru că ea era de fapt un pivot pentru a doua intrigă a filmului – triunghiul dragostei între Pilot, soțul ei și ea. Nu a fost o decizie ușoară pentru ea. Pilotul a fost un fel de cavaler în armură, însă nici pe Standard nu-l putea uita ușor, mai ales că-l iubea încă de la 17 ani” spune Mulligan.

Oscar Isaac a fost ales pentru rolul lui Standard pe baza experienței sale de necontestat. Absolvent al Juliard, acesta a atras atenția reprezentând roluri ale lui Shakespeare la scenă deschisă. În atenția mass-media a intrat odată cu interpretarea regelui John în Robin Hood al lui Ridley Scott. Vanity Fair l-a numit un act care-ți taie răsuflarea, chiar dacă Isaac a susținut că este o muncă de echipă.

“Cursa a beneficiat de o distribuție incredibilă și mi-a făcut plăcere să fiu printre acei norocoți aleți pentru acest film. Ryan și Carey au făcut echipă bună pe marele ecran, iar acest lucru s-a simțit prin chimia pe care ei au transmis-o. Unoeri mă gândeam: și eu m-aș părăsi pentru Ryan” spune Isaac.

“Cea mai sexy femeie din lume” conform revistei Esquire, Christina Hendricks este cunoscută pentru rolul ei din “Mad Men”, pentru care a obținut o nominalizare la premiile Emmy. Christina a făcut din personajul lui Joan o femeie respectabilă, inteligentă, care avea mereu vorbele la ea. Acestea sunt și motivele pentru care Hendricks a fost distribuită în rolul lui Blanche, copilotul lui Ryan într-una din curse.

“Mi-a plăcut la nebunie acest rol. Blanche pare atât de feminină și gingașă la exterior, dar dură în adâncul sufletului. De îndată ce am probat garderoba ei și m-am plimbat pe platoul de filmare în pantofii ei cu toc, punctând fiecare propoziție cu câte un balon din gumă, am știut cu exactitate cum s-o interpretez” spune Hendricks.

Esența filmului vine din dramatismul cu care Refn a îmbinat stilul formal cu precizia sa caracteristică. Cursa se remarcă prin tehnica cu care au fost create efectele vizuale, îmbinarea locațiilor sărăcăcioase și modul în care s-au realizat cascadoriile pentru focurile de armă.

Filmul folosește violența într-un mod intelligent. “Violența funcționează atunci când vine ca un șoc. Violența adevărată se termină întotdeauna în câteva secunde. Filmele din ziua de azi abuzează de violență, lucru care diminuează efectul. Cursa creează acea tensiune pentru că violența este constantă – nu știi niciodată când va fi următorul cadru în care va ieși la iveală” spune Refn. De asemenea, putem întâlni în realizarea filmului și tehnica sugestiei. O secvență îl portretizează pe Ryan omorând un criminal, însă publicul observă doar câteva picături de sânge pe geaca pilotului – chiar dacă i-a zdrobit capul. Soundtrack-ul este un alt element care menține tensiunea din film. Senzația de violență este sugerată de tonalitatea și ritmul sunetului.

“Momentele de violență din film sunt gândite în detaliu sunt foarte artistic. Cursa va bucura publicul, conectându-l la spiritul filmului pe mai multe nivele. Regizorul a adăugat nu numai morală și tematică scenariului, ci a făcut din acest film un material greu de uitat. În loc să se înscrie în elementele genului, le-a ridicat și le-a apropiat de propria viziune. Cursa ar trebui să fie pe placul cinefililor, criticilor și audienței obișnuite deopotrivă” spune producătorul Marc E. Platt.