"I really do seem to keep wanting to make pictures. So maybe I will see you in a couple of years, I hope with another one." / "Încă îmi doresc să continui să fac filme. Poate ne vom revedea în câțiva ani, sper eu cu încă unul."
Așa și-a încheiat Martin Scorsese discursul ținut la decernarea Ursului de Aur onorific pentru întreaga sa carieră, în aplauzele puternice ale invitaților și fanilor din Berlinale Palast, ce au creat o atmosferă de sărbătoare, strigând de numeroase ori: "Marty!! Marty!! Marty!!"
Legendarul cineast american, nominalizat anul acesta la premiile Oscar pentru cel mai bun regizor pentru ultimul său lungmetraj, Killers of the Flower Moon (2023) (ce a adunat în total 10 nominalizări, inclusiv pentru cel mai bun film), a fost onorat de prestigiosul festival internațional de film de la Berlin cu cel mai important premiu, the honorary Golden Bear, o recunoaștere a întregii sale filmografii.
Seara ceremoniei, desfășurată marți, 20 februarie, a început asemenea celorlalte premiere de la Berlinale Palast. Mai întâi, au sosit invitații cu mașinile festivalului direct pe covorul roșu. Martin, însoțit de fiica sa, Francesca Scorsese, s-au lăsat așteptați puțin, apoi au ajuns în fața palatului în uralele fanilor, câțiva dintre ei având norocul de a primi chiar un autograf de la regizorul american. După ședința foto de pe covorul roșu, Marty a urcat la etaj, unde îl aștepta un triptic cu portretele sale: unul în care zâmbește șiret la portretul din mijloc, unul în care se uită misterios la spectator și cel din urmă care parcă privește cu compătimire portretul mijlociu. Natura ludică a cineastului a fost astfel bine punctată de fotograf. Scorsese a semnat cu markerul portretul din mijloc, iar fanii l-au aplaudat și au strigat "We love you, Marty!"/ "Te iubim, Marty!"
Intrarea în sala din Palast a fost răsunătoare, iar publicul l-a aplaudat în picioare pe Scorsese minute bune în șir, acesta fiind nevoit chiar să facă semn ca publicul să se oprească din aplauze pentru ca evenimentul să poată continua. Cortina roșie s-a ridicat încet, descoperind o mică orchestră. Brusc, pe ecran au fost proiectate imagini din ultimul lungmetraj al lui Scorsese, Killers of the Flower Moon, iar trupa a început un moment scurt de cine-concert, cântând în direct melodiile compuse de Robbie Robertson (nominalizat post-mortem la Oscar pentru cea mai bună coloană sonoră). Pe ecran, a urmat apoi secvența în care Ernest Burkhart (Leonardo DiCaprio) se căsătorește cu Mollie (Lily Gladstone), iar directorul artistic al festivalului, Carlo Chatrian, a remarcat mai târziu pe scenă că, urmărind din nou acele imagini, a realizat că filmele lui Scorsese sunt mereu memorabile, pline de durere, dar și de frumusețe, cu personaje care obsedează, atât cu vitalitatea, cât și cu fragilitatea lor.
Actrița și prezentatoarea Hadnet Tesfai a apărut apoi pe scenă și l-a introdus pe Martin Scorsese, folosind numeroase cuvinte de laudă, punctând că regizorul abordează cu măiestrie subiecte precum violența și moralitatea și realizează filme pentru eternitate, filme atât de profunde, încât cuvintele nu sunt necesare pentru a le înțelege. După această prezentare și câteva fun facts în care am aflat că Scorsese nu este întocmai o persoană matinală, Tesfai a dat cuvântul lui Mariëtte Rissenbeek, directorul executiv al festivalului și lui Carlo Chatrian, care au relatat pe scurt cum l-au cunoscut pe Martin și ce face ca filmele lui să fie atât de speciale. După acest moment, s-au stins luminile și ne-am putut bucura de o retrospectivă cu momentele cheie din toată filmografia cineastului american, însumând peste 25 de filme și documentare.
Wenders evidențiind cele 7 decenii în care Scorsese a activat ca regizor
Marele moment al serii a continuat să se lase așteptat deoarece a avut loc o apariție surpriză. Regizorul german, Wim Wenders (nominalizat și el la Oscar cu lungmetrajul Perfect Days), de altfel bun prieten cu Scorsese, a apărut pe scenă și a ținut un discurs excepțional mai bine de 10 minute, începând cu o afirmație puternică: ”Directed by Martin Scorsese. For half of a century now this has become a trademark and a brand. Half a century of an extraordinary cinematic journey" / "Regizat de Martin Scorsese. De mai bine de o jumătate de secol aceasta a devenit o marcă și un brand. O jumătate de secol de o aventură cinematografică extraordinară/". Apoi, Wenders nu numai că l-a descris la superlativ ("You are the reigning king of cinema, Marty"/ "ești regele suveran al cinema-ului, Marty"), dar a și oferit o analiză pertinentă și emoționantă a filmelor sale, amintind aportul adus de colaboratori ai lui Scorsese, precum Michael Ballhaus (director de imagine german, ce a lucrat la filme precum The Departed, Gangs of New York, After Hours, ...), dar și Thelma Schoonmaker, editoarea de o viață a lui Martin, ce se afla și ea în sală.
Thelma Schoonmaker, cea care a editat toate lungmetrajele lui Scorsese
"Este un mister matematic cum a început în anii '60 și a făcut filme timp de 7 decenii, dar a împlinit de curând 81 de ani. Din punct de vedere matematic, nu înțeleg. Probabil că ai început foarte devreme", a afirmat Wenders, care a povestit apoi un moment amuzant din trecutul celor doi, care, după un festival de film din Telluride în 1978, s-au întâlnit pe un drum pustiu spre Monument Valley, Scorsese încercând din greu să scoată roata mașinii sale închiriate care făcuse pană. Când a descoperit că mașina lui nu avea roată de rezervă, Wim l-a luat pe Marty și pe Isabella Rossellini (cu care Scorsese avea să se căsătorească peste un an) în mașina lui, iar toți au ajuns cu bine, bucurându-se de peisajele din Monument Valley. Wim a arătat pe parcursul poveștii imagini din arhiva personală din timpul acestei operațiuni.
Fundația de film a lui Scorsese a fost și ea evocată de Wenders, acesta argumentând că reprezintă o "arcă a lui Noe pentru patrimoniul cinematografic", fiind înființată în 1990 și salvând peste o sută de filme, redându-le în cele din urmă publicului cinefil. Multe dintre filmele restaurate de fundația lui Scorsese au fost proiectate de-a lungul anilor în secțiunea Berlinale Classics.
Martin Scorsese și Wim Wenders
Vizibil emoționat după discursul prietenului său german, Scorsese a ridicat trofeul pentru întreaga sa carieră și a afirmat că Wenders l-a lăsat fără cuvinte: "Wim... I really don't know what to say after such an introduction and a beautiful history of the work that I've done over the years and of my associates, my collaborators." // "Wim... chiar nu știu ce să spun după o asemenea introducere și o istorisire frumoasă a muncii pe care am făcut-o de-a lungul anilor și a asociaților mei, a colaboratorilor mei." Apoi, cineastul american a lăudat filmografia lui Wim, transmițând că într-un film marca Wenders tot ce este în cadru contează și că dacă dorim o definiție a cinematografiei nu trebuie să o căutăm în cuvinte, ci să ne uităm la filme create de artiști care trăiesc pentru cinema, în pelicule precum Perfect Days și Anselm.
Martin Scorsese a continuat să vorbească cu pasiune despre importanța și istoria festivalurilor de film, care l-au influențat atât de tare atât pe el, cât și pe colegii săi din mișcarea "New Hollywood", precum Brian De Palma și Francis Ford Coppola, aceștia descoperind cinema-ul european datorită lor: în special, neorealismul italian, noul val de film francez și filmele britanice ale anilor '40-50. Scorsese a amintit că a ajuns deseori la Berlinale, cu filme precum Raging Bull (1980, în afara competiției), Cape Fear (1991, în competiție) Gangs of New York (2002, în afara competiției), filmul concert Shine a Light (2008, filmul de deschidere al festivalului), și Shutter Island (2010, în afara competiției).
Scorsese și Ursul de Aur onorific
Laureatul Ursului de Aur onorific a încheiat discursul, afirmând că deși ești singuratic în meseria de regizor, este important să-ți amintești că faci parte dintr-o comunitate de oameni dominați de o dragoste obsesivă pentru arta cinematografiei. "And the work that we do individually is one of the great ongoing, ultimately endless conversation. Endless. Endless and timeless. And I really feel that I've been blessed to have been taking part in this conversation for most of my life now." / "Și munca pe care o facem individual contribuie la această conversație permanentă, finalmente nesfârșită. Nesfârșită și eternă. Și mă simt binecuvântat pentru că am putut participa în această conversație majoritatea vieții mele."
Scorsese a confirmat la Berlinale faptul că lucrează la un film nou despre viața lui Iisus Hristos: "Contemplez la asta chiar acum. Ce fel de film, nu știu încă. Dar vreau să fac ceva unic și diferit, ce ar putea fi provocator și, sper eu, captivant. Încă nu știu cum să fac asta."
Martin Scorsese și Wim Wenders se vor întâlni amândoi din nou pe 10 martie la Hollywood, în Dolby Theatre, acolo unde vor avea loc premiile Oscar. Killers of the Flower Moon este nominalizat la 10 premii, incluzând cel mai bun film, iar Perfect Days al lui Wenders este nominalizat la categoria cel mai bun film internațional.
