A Hijacking şi Captain Phillips documentează deturnări din largul cornului Africii (peninsula somaleză) şi Golful Aden, tratând subiectul în maniere diferite. Cinemagia vă propune astăzi o comparaţie între cele două filme, astfel încât să descoperiţi faţă de care tratare găsiţi afinităţi, recomandându-vă - totuşi - ambele producţii, în egală măsură.
Spre deosebire de A Hijacking/Deturnarea (Danemarca, 2012), film ce surprinde drama unui echipaj luat ostatic pentru patru luni, cu personajele principale de origine daneză (filmul citează o navă reală, MV Rozen, însă personajele sunt fictive - MV Rozen avea un echipaj alcătuit numai din asiatici) - unde scenele cu piraţii pe navă alternează cu cele în care e prezentată echipa de negociatori, Captain Phillips se concentrează, cum spune şi titlul, pe drama individuală a unui om pus în situaţia de a se confrunta cu o situaţie pe viaţă şi pe moarte, durata desfăşurării poveştii fiind de câteva ore.
Regizorul Tobias Lindholm alternează în A Hijacking/Deturnarea momentele de violenţă frustă, teroare şi tensiune, cu cadrele meditative, poetizante, în care Mikkel Hartmann (Johan Philip Asbæk) priveşte marea, fâcându-ne să o vedem şi noi prin ochii unui marinar, şi să ne îndrăgostim de viaţa pe mare. Pe de altă parte, Paul Greengrass abordează povestea din Captain Phillips documentaristic, investigaţional. Nu are timp de metafore vizuale sau cadre contemplative. Urmează cu fidelitate cursul evenimentelor reale, ajutat de înregistrări oficiale şi de cartea autobiografică a căpitanului Richard Phillips.
Filmul regizat de Paul Greengrass prezintă evenimentele tragice petrecute la bordul navei V Maersk Alabama în anul 2009 şi încercările disperate ale armatei SUA de a salva echipajul condus de Căpitanul Richard Phillips. Să nu uităm că Greengrass este regizorul unor Bloody Sunday, film despre un masacru comis de armata britanică în Irlanda de Nord, al United 93, film despre deturnările de avion din 11 septembrie, şi al Green Zone, un film despre războiul din Irak.
Pe de altă parte, pentru a da realism poveştii sale, regizorul Tobias Lindholm a filmat în largul coastelor keniene, pe un vas care s-a aflat la un moment dat sub controlul somalezilor. Unul din actorii filmului, specialistul în recuperări care îl consiliază pe Peter pentru a negocia suma de 15 milioane cerută de piraţi, este un actor neprofesionist: în viaţa reală se ocupă cu astfel de situaţii de criză, oferind sfaturi armatorilor, aflaţi în situaţii de acest gen.
A Hijacking urmăreşte îndeaproape traseele a două personaje. Primul este captivul Mikkel (interpretat de Johan Philip Asbæk), bucătarul vasului, cel folosit de piraţi pentru negocierile cu baza. De partea cealaltă, se află CEO-ul companiei de shipping (actorul Søren Malling), din Copenhaga, cel care decide să ia în propriile mâini sarcina dificilă a negocierilor cu piraţii. Filmul capătă ritm tocmai prin alternarea cadrelor, trecerea de la o poveste la alta într-o împletire bine calibrată. Greengrass, pe de altă parte, urmăreşte liniar, 80% din film, povestea de pe navă.
Dar la începutul filmului Greengrass prezintă şi „cealaltă parte”: piraţii surprinşi în viaţa de zi cu zi, în care pirateria pare singura cale de a-şi câştiga existenţa, atitudinea competitivă între ei, faptul că liderul lor ştie suficient de bine engleza, şi că este constrâns de şefi să prade, sub ameninţarea cu arma. Asta ne apropie de piraţi, pe care ajungem să-i privim cu compasiune. În A Hijacking/Deturnarea reacţiile piraţilor sunt mult mai imprevizibile, dar piraţi şi captivi ajung - pe parcursul celor patru luni pe mare - să convieţuiască, astfel încât prinderea unui peşte e motiv de petrecere şi bucurie pentru ambele tabere, deopotrivă. Prin urmare, latura umană a „răilor” e prinsă şi de danezul Tobias Lindholm ( cunoscutul scenarist de la The Hunt/Vânătoarea, 2012, şi Submarino, 2010).
Greengrass se fereşte de clişeul hollywoodian, şi nu arată cu degetul către piraţi. Ne face să înţelegem că pirateria somaleză a început, de fapt, ca o reacţie a exceselor comise de ambarcaţiunile străine de pescuit în apele teritoriale ale Somaliei; foştii pescari au trecut la capturarea navelor străine pentru care cereau răscumpărare, pentru a-şi asigura traiul. Când aceasta s-a dovedit a fi o activitate profitabilă, ea i-a atras pe interlopi, sub domnia cărora pirateria s-a transformat într-o infracţionalitate organizată transfrontalieră. Piratería somaleză a devenit o manifestare a crimei organizate, care are o structură globală şi este finanţată nu numai în Africa, ci şi în Europa şi America de Nord. Lindholm face, poate, mai puţin comentariu politic în A Hijacking.
Epuizarea emoţională şi destrămarea interioară e redată memorabil de ambele personaje principale - Tom Hanks şi, respectiv, danezul Johan Philip Asbæk.
Kapringen/Deturnarea a rulat în luna iulie a acestui an în cinematografele de la noi, iar Căpitanul Phillips este proiectat în premieră săptămâna aceasta, în 21 de oraşe ale ţării.
Părerea ta
Spune-ţi părerea