Din septembrie, un nou Kira Kiralina

După ce în 2011 lansa pe furiş Ceva bun de la viaţă (doar 368 de spectatori), Dan Piţa va reveni în atenţie la toamnă, când va avea premiera filmul său Kira Kiralina, o nouă ecranizare după opera lui Panait Istrati. Data de premieră a filmului a fost deja stabilită pentru 5 septembrie, iar producătorii promit o producţie cu "aură orientală", inspirată de magicele 1001 de nopţi.

Să nu uităm că regizorul şi-a lansat cariera cu ecranizări după nuvele şi romane de referinţă ale literaturii române, ceea ce ne face să sperăm că Kira Kiralina va reprezinta o revenire în forţă a celui care, după o carieră impresionantă înainte de Revoluţie şi un Leu de Argint câştigat la Veneţia în 1992 cu Hotel de lux, nu a mai convins cu filmele sale.

Kira Kiralina ne arată două frumuseţi ale Brăilei începutului de secol 20, Kira (Iulia Dumitru) şi Kiralina (Iulia Cîrstea), care vor ajunge să-şi vândă trupurile pentru a supravieţui în lumea în schimbare de la aşa-zisele "porţi ale Orientului". Scenariul este scris de Ioan Georgescu şi Dan Piţa, iar marea majoritate a filmărilor au avut loc în studiourile Castel Film (care se ocupă şi cu distribuţia filmului), cu Vlad Păunescu producător. Distribuţia este completată de Corneliu Ulici, în rolul lui Dragomir, fiul şi fratele celor două personaje principale, Ştefan Iancu, Mircea Rusu, Silviu Debu şi Mihai Răducu.

Director de imagine este Dan Alexandru, iar de montaj s-a ocupat Cristina Ionescu. Cu Kira Kiralina avem ocazia să îl auzim din nou pe cel mai prolific compozitor de muzică de film din România, Adrian Enescu, la un an după ce a primit un premiu pentru întreaga carieră la festivalul Transilvania. Bugetul filmului se ridică la 600.000 de euro.

Nu este prima oară când Kira Kiralina, nuvelă scrisă de brăileanul Panait Istrati în limba franceză şi apoi tradusă cu mare succes în limba română, are parte de o ecranizare. Nuvela a fost ecranizată încă din 1928, când regizorul rus Boris Glagolin pornea de la mesajul anti-feudal al lui Istrati pentru a realiza un lungmetraj folosit ulterior ca propagandă pentru mişcarea comunistă din Rusia.

În 1993 regizorul maghiar Gyula Maar a revenit la sursa literară cu Chira Chiralina, o producţie în a cărei distribuţie apăreau Gheorghe Dinică, Mitică Popescu, Leopoldina Bălănuţă şi Tora Vasilescu şi care o ajuta să debuteze, într-unul din rolurile titulare, pe tânăra Alina Nedelea, autoare între timp a cărţii autobiografice Şoseaua Căţelu 42.

Citeşte AICI un portret exhaustiv al lui Dan Piţa, regizorul unora dintre cele mai premiate, controversate, dar şi populare filme româneşti de dinainte de Revoluţie.

Alte știri din cinema