A murit îndrăgita actriță Tamara Buciuceanu-Botez

Doamna comediei românești, actrița Tamara Buciuceanu Botez, în vârstă de 90 de ani, a murit marți, la Spitalul Elias din Capitală, unde era internată de la începutul acestei luni, a anunțat unitatea medicală, citată de Mediafax.

„Spitalul Elias anunță cu regret dispariția unei mari doamne a teatrului românesc, Tamara Buciuceanu Botez. Sincere condoleanțe familiei îndoliate!", a anunțat unitatea medicală printr-un comunicat de presă. Actrița Tamara Buciuceanu Botez, în vârstă de 90 de ani, a fost internată la începutul lunii octombrie, pe fondul unei boli cardiace mai vechi, care s-a acutizat.

Tamara Buciuceanu-Botez s-a născut în anul 1929, la Tighina, în Basarabia. Figură legendară a teatrului şi a filmului românesc, Tamara Buciuceanu-Botez a avut o carieră impresionantă, ce se întinde pe parcursul a şaizeci de ani. Genul comic este unul dintre cele mai dificile, fiindcă presupune nu numai un simţ nativ al umorului autentic, ci şi o mare rigoare profesională, or Tamara Buciuceanu-Botez le-a demonstrat pe amândouă.

De la de la emisiunile de varietăţi din 1970 difuzate de televiziunea română, Tamara Buciuceanu-Botez a fost o prezenţă permanentă şi robustă în tot ceea ce înseamnă comedie românească de calitate.

Absolventă a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti (1952), clasa profesorului Ion Bălţăteanu, actriţa a debutat în film în 1964, în Titanic Vals (r. Paul Călinescu), unul dintre titlurile de referinţă ale anilor de început ai cinematografului românesc. Iniţial, între anii 1948-1951, a studiat la Institutul de Teatru „Vasile Alecsandri” din Iaşi, pentru ca în ultimul an de facultate să se transfere la I.A.T.C. „Ion Luca Caragiale” din Bucureşti, unde i-a avut ca profesor pe Ion Bălţăţeanu şi ca asistentă pe Sorana Coroamă-Stanca, absolvind în 1952.

Stârnea hohote de râs cu celebrele ei sincope hohotitoare intercalate abrupt printre replici, de o înălţime sonoră incredibilă - căci avea aceleaşi calităţi vocale cu ale surorii ei, solista de operă Iulia Buciuceanu, soţia marelui actor George Constantin şi mamă a actualului său demn urmaş în arta scenei şi a ecranului, Mihai.

Roluri în teatru și film

Dintre rolurile ei de teatru şi film, se impun în primul rând celebra „Coana Chiriţa”, de Vasile Alecsandri, la Naţionalul din Iaşi (colaborare din perioada când deja se stabilise de mult la Bucureşti) - şi, peste ani, Vica Delcă din „Dimineaţă pierdută”, după Gabriela Adameşteanu, la Lucia Sturdza Bulandra, urmate de spectacole ca „Romeo şi Julieta la început de noiembrie”, „Scaunele”, „Cumetrele”, „Domnişoară fără voie”, „Nepotul”, „Aşteptând la arlechin”, „Domnişoara Nastasia”, „Mamouret” şi multe altele.

Dintre cele peste douăzeci şi cinci de filme, roluri ca slujnica din „Titanic Vals” (1965, Paul Călinescu, după celebra comedie a lui Tudor Muşatescu), noua locatară din „Serenadă pentru etajul XII” (1976, Carol Corfanta), Madam Boiangiu din „Premiera” (1976, Mihai Constantinescu - după piesa „Travesti” de Aurel Baranga; tandem cu Aurel Giurumia), nevasta căpitanului portului din „Toate pânzele sus!” (1977, Mircea Mureşan - serial de televiziune după romanul lui Radu Tudoran; tandem cu Octav Enigărescu), Mama-ursoaică din „Mama” (1977, Elisabeta Bostan - după basmul „Capra cu trei iezi", de Ion Creangă; tandem cu Oleg Popov), Maria Hardelea din „Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii (1980, Mircea Mureşan, după romanul „Ion” de Liviu Rebreanu; tandem cu Octavian Cotescu), soţia colonelului din „Înghiţitorul de săbii” (1981, Visarion Alexa - după povestirile „Moartea înghiţitorului de săbii”, de Alexandru Sahia, şi „Vine doamna şi domnul general”, de Gh. Brăescu; tandem cu George Constantin), menajera din „Alo, aterizează străbunica!” (1981, Nicolae Corjos), doamna Cătănoiu din „Şantaj” (1982, Geo Saizescu - tandem cu Geo Saizescu), bunica din „Nunta mută” (2006, Horaţiu Mălăele - tandem cu Victor Rebengiuc) şi, în sfârşit, Ita din „Toată lumea din familia noastră”, în regia lui Radu Jude.

Isoscel

A rămas în amintirea unei generaţii întregi cu rolul profesoarei Isoscel din seria de succes Liceenii (r. Nicolae Corjos). Din păcate, Isoscel s-a pierdut pe parcursul serialului, sub condeiul scenaristului George Şovu, care - după ce de la sfârşitul primului film o pensionase, în „Liceenii” a readus-o fără nici o explicaţie pe platou - ceea ce nu era deloc rău în sine, personajul fiind o comoară indispensabilă pentru film, dar i-a accentuat părţile pozitive, i-a atenuat severitatea şi i-a eliminat complet obtuzitatea iniţială, care făcea toată savoarea şi potenţa dramatică a temutei dăscăliţe... pentru ca în filmele ulterioare s- transforme pur şi simplu în diriga ideală - ceea ce măcar un câştig tot a adus: secvenţa muzicală din „Liceenii rock'n'roll”, împreună cu propriul ei nepot din viaţă, deliciosul Mihai Constantin, care reuşea performanţa s-o învârtească pe umeri, într-un incredibil număr de dans acrobatic.

Un alt rol antologic interpretat de Tamara Buciuceanu-Botez este cel al moşierei Aneta Duduleanu în Cuibul de viespi (r. Horea Popescu, 1987), ecranizarea după piesa lui Alexandru Kiriţescu, Gaiţele. Una dintre cele mai apreciate comedii ale cinematografului românesc, Cuibul de viespi, reuneşte în distribuţie, alături de Tamara Buciuceanu, alte nume celebre precum Gheorghe Dinică, Ovidiu Iuliu Moldovan, Coca Andronescu, Ileana Stana Ionescu sau Tora Vasilescu.

Pentru rolurile emblematice în istoria filmului românesc, Tamara Buciuceanu a fost recompensată cu Premiul pentru Întreaga Carieră la Festivalul Internaţional de Film Transilvania în 2008, întâlnirea cu publicul după proiecţia Cuibului de viespi fiind unul dintre cele mai emoţionante momente din istoria de 10 ani a festivalului. A primit Premiul Gopo pentru întreaga activitate în 2012.

„Trebuie să-i respectaţi pe actori, copii - şi să-i iubiţi... că nu ştiţi cât muncesc!”, este unul dintre îndemnurile actriței.