Despre trup şi suflet, o poveste de dragoste atipică

de Ştefan Dobroiu în 7 Iun 2017
Câştigătorul Ursului de Aur se lansează pe ecrane pe 30 iunie

Despre trup şi suflet poate fi văzut de vineri pe mai mult de 30 de ecrane din întreaga ţară. Iată mai jos cronica filmului publicată după prima proiecţie din România, în cadrul festivalului Transilvania.

Una dintre cele mai evidente schimbări în consumul de cinema din România este faptul că spectatorii s-au obişnuit tot mai mult să cumpere bilete în avans, pentru a-şi asigura din timp un loc în faţa unui ecran pe care se proiectează un film aşteptat. Aceasta nu e o analiză a tendinţelor, ci o observaţie privind modul cum a fost "devorat" On Body and Soul/Despre trup şi suflet, câştigătorul Ursului de Aur în februarie, la festivalul Transilvania: două spectacole sold-out, unul cu trei zile înainte de proiecţie. O dramedie romantică de o sensibilitate aparte, filmul are toate şansele să convingă amatorul de cinema mainstream că nu greşeşte când dă o şansă producţiilor de festival.

Primul lucru care surprinde la această revenire după aproape două decenii a regizoarei Ildikó Enyedi la filmul de ficţiune este faptul că a luat Ursul de Aur la festivalul de la Berlin, un festival care privilegiază cinema-ul angajat politic. Despre trup şi suflet nu are nicio legătură cu politicul, fiind preocupat să exploreze, dintr-un punct de vedere neaşteptat, modul cum doi oameni se pot apropia unul de celălalt. Un film imprevizibil, Despre trup şi suflet poate fi din plin lăudat şi pentru cei doi actori principali, care formează convingător unul dintre cele mai memorabile cupluri văzute în ultimii ani la cinema.

Géza Morcsányi este Endre, directorul unui abator, iar Alexandra Borbély este Maria, noul inspector al calităţii. Este clar din prima secundă că Maria suferă de o formă de autism şi că trăieşte într-o lume alb-negru, unde regulile sunt legi ineluctabile şi micile negocieri nu-şi au locul. Când i se spune că Maria este foarte exigentă cu evaluarea cărnii, Endre intră în vorbă cu ea şi rămâne intrigat de răspunsurile ei seci. O surpriză a scenariului îi aduce pe cei doi încă şi mai aproape.

Un film excentric, despre fragilitate şi vulnerabilitate, Despre trup şi suflet construieşte convingător pe ideea că noi toţi, cu toate defectele şi beteşugurile, tânjim spre acceptare şi comunicare. Unii suntem mai norocoşi, alţii nu. Unii ne resemnăm, alţii suntem preocupaţi că nu am simţit, niciodată în viaţă, ce înseamnă cu adevărat intimitatea. Regizoarea şi scenarista explorează aceste elemente şi pune totul în context în decorul aseptic, violent (asomarea explicită a unei vaci şi itinerariul ei pe linia de procesare nu sunt chiar pentru oricine) al abatorului, unde atenţie primeşte doar trupul, nu şi sufletul. Nu acelaşi lucru se poate spune despre film.

În interpretarea inspirată a Alexandrei Borbély, Maria devine unul dintre cele mai interesante personaje de văzut anul acesta la cinema. Camera îi urmăreşte cu atenţie faţa, iar scenariul îi explorează mintea fascinantă, complet lipsită de emoţie, dar conştientă că aceasta este dezirabilă, ba chiar necesară. În lupta ei pentru comunicare şi apropiere putem cu uşurinţă vedea o exagerare a propriilor noastre temeri în ce priveşte apropierea de o altă persoană şi riscurile ridicate de investirea încrederii în ea, iar evoluţia acestei lupte face filmul să evolueze neaşteptat, implicându-şi tot mai mult spectatorul.

Este foarte uşor să discuţi Despre trup şi suflet apropiindu-te de coloana sa vertebrală, misterioasele, picturalele scene în care un cerb şi o căprioară străbat o pădure îngheţată căutându-se reciproc, apropiindu-se şi îndepărtându-se unul de celălalt. Este un element mult prea important al poveştii pentru a-l dezvălui scurt, stricând surpriza spectatorului şi originalul artificiu scenaristic cu care acesta este atras într-o lume lipsită de prejudecăţi şi de o sensibilitate acaparatoare. Nu spunem decât că filmul merită din plin văzut, dacă nu la festivalul Transilvania, unde biletele la a doua sa proiecţie s-au epuizat în timp record, măcar la premiera din 30 iunie. Aşteptarea nu este lungă şi chiar merită.

Exploreaza subiecte similare:

On Body and Soul, Ildikó Enyedi, Alexandra Borbély, Géza Morcsányi,

Alte știri din cinema

Cinemagia recomandă 3 filme cu vampiri

Ce mai înseamnă, de fapt, un vampir?

Recomandările TV5Monde: Cinema Africa

Descoperă tezaurul cinemaului african: de la frumusețe și misticism, la tribalism și postcolonialism

The Last Duel, o poveste tulburătoare și adevarată despre trădare și răzbunare în Franța medievală

Ridley Scott explorează puterea omniprezentă a bărbaților, fragilitatea dreptății și curajul unei femei dispuse să lupte în slujba adevărului

Regizorul No Time to Die, Cary Joji Fukunaga, adaptează „Napoleon”, celebrul proiect nefinalizat al lui Stanley Kubrick

Scenariul pare să fie pus la punct. Încă nu știm sigur câte episoade vor fi, dar știm că „se întâmplă!”

Părerea ta

Spune-ţi părerea
lili22 pe 26 ianuarie 2018 19:42
Nu cred ca are sanse sa ia un Oscar, nu cred ca sunt sensibili la asa ceva.

Spune-ţi părerea

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
jinglebells