M0n0(logând) despre filme

[M0n0]

The Bank Job - 8/10. A heist movie done right, but not great. Chiar nu mai e nimic de zis. N-am idee ce ar fi putut face filmul asta mai bun...probabil cateva imagini mai memorabile (asa cum a avut Snatch. sau Lock, Stock...asa cum s-a vrut filmul asta a fi...o copie a acestora), glume ceva mai bunicele iar mai multa actiune nu strica, dar lipsa acesteia a facut-o sa fie mai realista, asa cum cica e...film inspirat din fapte reale. Faptele au fost reale dar evident tot scenariul e scris si imaginat de 2 tipi. Mergea si mai multa muzica din perioada aia...si stim ca anii '70 sunt packed de muzica misto, care merge uns la un film rapid si semi-tensionant. Dar cu toate lipsurile astea e destul de enjoyable cu toate ca e putin previzibil.

[gheorghe orban si baba]

am evitat pana acum acest topic. dupa cativa ani, mono scrie ceva mai inteligibil. ii recomand totusi sa mai uite de torrente, rapidshare-uri si ++-uri si sa invetze putzina gramatica. macar atat.

[M0n0]

Ouch...asta a trecut fix prin inima-mi rece...
Da, din pacate am trecut de varsta aia si ma tem ca daca pun mana pe o carte de gramatica am sa esuez lamentabil din cauza ca creierul meu (uuu...o cacofonie...vine sfarsitul lumii) nu mai vrea sa treaca o data peste ce a trecut (dar a uitat).
Singura mea salvare se afla in citirea a cator mai multe carti. Si simt, parca, din ce in ce mai mult, dorinta de a citi carti...nu stiu, m-a palit, recent.
Oricum, gramatica e mult supraevaluata si din pacate e direct proportionala cu inteligenta, culmea...(iq-ul meu nu e tocmai cel mai mic, e peste o suta...20) si din (mai multe) pacate exemplele din televiziune care gresesc gramatical sunt tocmai cele proaste...da da...vad legatura.
Oricum, in viata reala nu vorbesc incurcand literele intr-un cuvant (sau mancandu-le...etc), vorbesc destul de coerent si precis.
Oricum, aici scriu repede, fara sa ma uit la tastatura (de parca asta ar face vreo diferenta) iar dupa ce scriu, nu mai recitesc...cu toate ca ar trebui.

Iertare.

[M0n0]

Patton - 9/10. Prea multe de spus despre film dar in special despre personajul principal, generalul George S. Patton. Fara frica de moarte (probabil din cauza ca era un mare adept al reincarnarii), precis, poate prea direct cateodata - vorbea gura fara el, mai exact...un rebel cu suflet pur de razboinic. Pe de alta parte, filmul este...lung. 170 de minute, care nu trec tocmai usor din cauza momentelor de punere la cale a strategiei pentru lupta ce avea sa urmeze. Dar aceste secvente palesc rapid sub nenumarate minute de lupta atent regizate de Franklin Schaffner, alte minute de imagini uimitoare care taie rasuflarea si minute de caracterizare profunda a personajului Patton sub mana lui George C. Scott care a refuzat (primul de altfel, dar nu ultimul) premiul pentru cel mai bun actor la Oscarurile din 1972. Un film ce trebuie vazut...

[M0n0]

Ran - 8/10. Stiu ca aproape imposibil sa-l critici pe Kurosawa fara sa ai observatii clare, concise si logice...dar nu am vazut decat un singur scop pentru filmul asta foarte lung. E o privire in trecut asupra unui popor care tinea foarte tare la morala, obiceiuri si dreptate. Da, povestea poate fi transpusa in prezent fara prea mari dificultati numai ca acum ar fi scoase din el toate scenele de razboi...pentru ca numai in 100-200 de ani am ajuns de la pistoale si sabii la discutat face 2 face (zic de probleme familiale, nu intre natiuni). Dar, filmul nu e o pierdere de timp, e o lectie foarte buna de cinematografie buna, regie care pe mine unu nu m-a multumit pe tot parcursul, dar are cateva momente memorabile si actori care ne incanta cu clasicul over-acting specific acestei natii (sau asa mi se pare mie). So...160 de minute de tradare, nebunie, razboi (Pentru ce? Inca ma mai gandesc la un raspuns.), sange rosu ferrari, japonezi, costume misto, decoruri excelente...nu o pierdere de timp, dar nu cred ca o sa mai primeasca vreo vizionare de la mine. Din pacate, l-am vazut in bucati din cauza ca am fost intrerupt de vreo 10-15 ori din diferite motive...

[M0n0]

Horton Hears a Who! - 8.5/10. Fiind un Seuss e implicit si fara echivoc pentru copii. Lectia pe care o invata din acest film e simpla si e mentionata in final, fiecare persoana e o persoana, indiferent de marime. Dar eu, fiind un nemuritor curios am vazut si un motiv al divinizarii (vocea ce vorbea din ceruri, invizibila), un alt motiv al extraterestrilor, lumea comparata cu un graunte de praf, iar imaginea din final ce arata ca universul inca mai are surprize pentru noi. Dar...ce putere au toate acestea cand sunt portretizate intr-un desen animat pentru copii? Ei, cam niciun efect, tocmai din cauza ca nimeni nu intentioneaza sa ia prea in serios filmul. Jim Carrey rullz, again & again...un geniu al comediei, chiar si cand nu il vad cum se misca (comedia lui fiind mostly una fizica), dar imi imaginez. Animatia a fost foarte reusita...un film extrem de amuzant, rapid, de vizionat si de pastrat.

[M0n0]

Bound - 9/10. Primul film al fratilor Wachwoski (fenomenul Matrix si in curand Speed Racer), iar pentru mine a fost un adevarat "treat" sa vad primul film apartinand celor doi frati din Chicago. In primul rand pentru ca nu stiam la ce sa ma astept...nu citisem nimic despre acest film, doar titlul sa stiu astfel ca exista si atat...nici macar care sunt actorii. Nu am putut fi dezamagit! E un film curajos, dur, nu ii pasa pe cine jigneste si nu are decat un singur scop: sa distreze publicul cu actiune (not fighting action...just bang bang action si drama) tensionanta, mister si placerea de a vedea daca planul fetelor o sa mearga...sau nu. Ambele actrite (atat Tilly cat si Gershon) joaca foarte bine iar scena cu ele e...perfecta, lungime si regie. Dar parca cel care iese cel mai mult in evidenta e Joe Pantaliono prin felul de a fi...wired si "acolo". E un debut regizoral de mare exceptie si un film cu adevarat memorabil.

[M0n0]

Diary of the Dead - 4/10. Previzibil, patetic, prost jucat sau...cum sa nu faci un horror cu gimmickul din Blair Witch sau...opusul lui [REC]. Dar, e gandit...Romero se scuza pentru regia lamentabila prin faptul ca filmul "e" de fapt "regizat" de studenti de film, yeap, asta face mosu. Apoi...e scris ca si cum s-ar gandi un scenarist ca ar vorbi oamenii in mod normal si bineinteles o da in bara, iar. Chiar nu ma asteptam sa fie asa de jenant. E un astfel de moment dupa altul...momente care nu au logica in lumea fizica si biologica, dar cum sa nu, fanii o sa-mi zica ca asa e intr-un horror. Cum sa fie asa cand in [REC] nu am vazut zombii care traiau in apa (cand creierul are nevoie de oxigen ca sa traiasca)? si alte coincidente bizare si care par nelalocul lor in lumea "reala" pe care o filmeaza aia...se intalnesc cu garda nationala, se intalnesc cu aialalti, ala stie sa traga cu arcu extrem de bine si cand e matol...geez. Horror de genu asta ar trebui sa dispara de pa fata planetei...jigneste pana si inteligenta prostului.

[M0n0]

Rosemary's Baby - 8/10. Mnea...suspans, este. Mister, este. Naivitatea specifica acelor vremuri, este. Filmul asta e demodat, este. I mean...vrajitori si vrajitoare nu mai exista decat in "Harry Potter","Lotr" si acus "The Hobbit" in ziua de azi...dar ce comparatie puerila fac (is plictisit - in mare parte din cauza filmului). Mia este extrem de convingatoare, la fel si "sotul" ei din film prin portretizarea frustrarii egomaniacale si egoismului extrem intr-un mod care convinge si care ne arata cat de josnic se coboara un om care nu e sigur pe talentul lui sub-mediocru. Iar Polanski construieste si scrie in asa fel filmul incat publicul sa stie un anume ceva, sigur, atunci cand il stie si personajul principal. Da, suntem sceptici de dinainte dar la fel de mult ca Rosemary. La urma urmei nu e un film pentru mine, e un film pentru femei tinere care nu au avut inca un copil (ca sa le sperie, filmul se joaca cu "vulnerabilitatile lor paranoice").

[M0n0]

Mullholland Dr. - 9/10. Inutil sa mentionez cat de partial pierdut as fi fost fara o explicatie pentru filmul asta. Mi-am dat seama singur de cateva chestii: al cui e visul (cu toate ca daca te gandesti, daca e visul tau ar trebui sa apari in fiecare faza, lucru care nu se intampla si in filmul asta, facand aceasta identificare mult mai dificila), ce s-a intamplat si de ce (cine a fost ucis si de ce), care scene fac parte din realitate si care nu (dar nu la toate). Anyway...filmul este, fara dubiu, un film dificil, de regizor, care face vizionarea filmului, de placere, inutila. Filmul iti cere atentia ta totala si chiar si o a doua vizionare (pe care am s-o fac si eu, acum ca stiu ce si cum). Mai mult, filmu asta a lui Lynch (probabil cel mai ciudat regizor din toate timpurile) m-a facut sa-i vizionez (in viitor) si celelalte creatii, probabil si din cate am auzit, la fel de ciudate si alambicate. Ca sa fiu si mai sincer, mi-a fost frica (din motive ca nu o sa-l inteleg - lol), inital, sa vad filmul asta, de asta si am asteptat atat cu toate ca stiam de el de ani de zile...eh, mister descifrat, frica irationala. Misto film.

[gionloc]

Mullholland Dr.
Filmul iti cere atentia ta totala...

nu ti-a acaparat-o el automat, a fost un efort din partea ta?

[M0n0]

Ei, eu unu stiam ca e un film la care trebuie multa atentie...
Privitorul care vede si aude prima data de filmul asta ori o sa se piarda dupa deschiderea cutiei albastre, ori o sa fie curios inca din inceput si asta o sa-l faca mai atent.

Eu unu consider ca filmul nu iti atrage atentia automat...trebuie sa fi cat de cat interesat de subiectul initial (aflarea identitatii doamnei amnezice, asa numita Rita).

[M0n0]

Cidade dos Homens - 8/10. Are brutalitate, dar nu la fel de multa...are o poveste buna, dar nu la fel de buna...e cam de 20 de ori mai comercial, fata de...e raspunsul (intr-un fel) lui Paulo Morelli pentru City of God. Zic intr-un fel din cauza ca e un fel de sequal, dar de fapt nu e un sequal. In mare filmul asta nu e chiar despre gastile periculoase din orasele la fel de periculoase ale Braziliei (care inca exista - deci film inspirat din viata reala) ci mai mult pe cateva personaje care si-au schimbat viata datorita faptului ca au o legatura tangentiala cu aceste gasti, deci arata efectul gastilor asupra populatiei nevinovate care ia parte (ca spectatori si ca victime colaterale) la razboiul dintre gasti. Mai comercial este fiindca sunt mai multe impuscaturi (cam hollywoodiene, daca ma intrebi pe mine), este pur accentul mai mult pe prietenia dintre cele 2 personaje principale si pe relatia tata-fiu, care se termina sec. E un film reusit, are acelasi stil (producator fiind, pe langa altii, Fernando Meirelles, regizorul filmului City of God) si feel ca Cidade de Deus, dar nicidecum la fel de memorabil, asa ca nu va asteptati la ceva deosebit, doar la ceva vizionabil.

[M0n0]

The Forbidden Kingdom - 8/10. Fun, fun, fun, haHa. Nu am inceput a-l viziona cu gandul ca vreau sa vad asta si asta, de fapt, nici nu stiam despre ce e vorba...stiam doar ca joaca Jackie Chan si Jet Li, iar astia doi mari nu sunt de ratat cand joaca amandoi in acelasi film si se mai si bat unu cu altu...eye-candy pentru toata lumea. Cam ca tot filmul de altfel...secvente cu batai lungi de parca zici ca nu se mai termina, o poveste buna cu toate ca previzibila de la un anumit punct si o aventura pe cinste. Filmul nu e de ratat si recomand sa-l vedeti la cinema sau la un home cinema. Aveti in el tot ce puteti cere de la un kung fu movie.

[M0n0]

Persona - 9/10. Acum, incep prin a spune ca eu nu ma cred in stare sa disec la cel mai subliminal strat acest film, de altfel, acel strat poate suna diferit in capul fiecaruia din cauza ca regizorul ii da voie privitorului sa faca asta din moment ce o concluzie nu este prezentata, de fapt si aceasta la randul ei poate fi interpretata in mai multe moduri, dar cu o idee principala. Spre umila mea parere mi s-a parut un film previzibil, din cauza numeroaselor indicii subtile (ce-i drept) dar care toate indica o singura poveste. Nu am putut sa nu vad asemanarea dintre acesta si Mullholand Dr., o asemanare un pic prea evidenta pentru cel care le vede pe amandoua. Dar, finalmente, e un film adevarat de arta, despre conflictul interior (deci foarte multe straturi psihologice), fragilitatea mintii si capacitatea acesteia de a modifica adevarul pana cand minciuna/falsul ii ia locul. Ca parere personala: cred ca "invierea" baiatului de pe masa din morga arata constientizarea Almei ca are de fapt un baiat, baiat pe care il credea mort. Fara dubiu, un film de vazut - eventual cu o traducere foarte buna.

[Pitbull]

Corect...

http://www.cinemagia.ro/forum/viewto...t=5461&start=0

Fu dulce vremea - minte cine-o tine?
Cä-s de atunci trei ani - ba si mai bine!
Totusi, sä nu v-aud cu nostalgia.
Când vine vorba de CineMagia!

Deci, dom'le: tine minte trei cuvinte:
De-a pururi, viata merge înainte!
Si îi dedic, cu drag nespus, solia
Iubirii mele mari: CineMagia! :happy: :love:

[M0n0]

Nocturna - 10/10. O animatie spaniola perfecta. Povestea e mirifica, la fel ca si muzica care se incorporeaza perfect cu atmosfera intunecata/calma din film. E un basm ce ar incanta pe oricine indiferent de varsta. Il recomand cu caldura.

[M0n0]

Be Kind Rewind - 8.5/10. Feel good movie ce ne arata o poveste draguta si amuzanta despre prieteni si comunitate. Mie mi-a placut si nu m-a dezamagit, dar totusi parca ma asteptam sa rad putin mai mult. Regizorul Michael Gondry (Eternal Sunshine of the Spotless Mind si Science of Sleep), maestrul recuzitelor nu ne mai duce, de aceasta data, intr-o alta calatorile psihoanalitica a visului si implicit a omului ci intr-una mult mai simpla dar distractiva si interesanta cu bani putini dar mai multa libertate creativa. Jack Black joaca excelent, la fel si Danny Glover, Mos Def nu prea m-a convins si Mia Farrow is a nice touch. Cu toate ca scenariul e cam subtirel e totusi un film ce merita vizionat...

[M0n0]

Tideland - 7/10. Hãh...versiunea care am luat-o eu (de undeva, bineinteles) avea o mica introducere in care cuvantul l-a luat nimeni altul decat regizorul si scenaristul astui film, Terry Gilliam. Scopul acestui deranj de la scopul principal si anume filmul in cauza e sa ne faca sa intelegem mai bine filmul...discurs (semi infricosator si tensionant) ce s-a terminat cu un foarte haios "I think I finally discovered the child within me...it turned out to be a little girl. Thank you, thank you"...spus pe un ton ce astepta aplauze si rasete. Le-a primit. Discursul i-a inclus pe toti, pe cei care o sa urasca filmul, pe cei care o sa-l iubeasca si pe cei care nu o sa-l inteleaga. E vorba deci despre o imagine asupra unei lumi imaginare si in acelasi timp reale vazuta prin ochii unui copil...lume care nu trebuie sa fie dulce sau plina de morala buna ci trebuie sa fie una brutal de reala dar care trebuie tratata cu rasete si amuzament...exact cum e viata in general. Intotdeauna gasim probleme in viata noastra, intotdeauna aceste probleme dispar sau efectul lor se diminueaza, viata e un joc de copii.

The Day The Earth Stood Stup...asta, Still - 10/10. Deci e ala din '51. Si nu pot sa subliniez indeajuns importanta lui in cinematografie dar si in viata oricaruia. Da...la un moment dat o sa vina cineva, hai sa fim seriosi. De nu, mergem noi la altii, e inevitabil. Iar daca vine cineva, avem 2 optiuni (doar doua). Fugim lasand in urma armatele sa lupte o batalie deja pierduta fie stam pe loc si vedem ce se intampla, in orice caz fie murim, fie traim si poate invatam din experienta asta. Un S.F. excelent si vine din trecut, din 1951.

[Gaboi]

Interesante comentarii desi la unele nu as fii de acord .
Am stat si m.am uitat la toate paginile in speranta ca gasesc filmul meu preferat si sa vad ce parere ai , este vorba de Training day l.ai vazut? daca da posteaza.ti si tu parerea

Si de curiozitate care este filmul tau preferat?