Cartea preferata

[Dragomara]

Cea care alina



AUTOR: Anna Gavalda
COLECTIE: BIBLIOTECA POLIROM.Proza XXI
PRET: 46.95 RON/ 33.14 RON( Oferta speciala a saptamanii )
DOMENIU: Literatura franceza , Literatura universala
ISBN: 978-973-46-1176-8
ANUL APARITIEI: 2008
NUMAR PAGINI: 632
FORMAT: 106x180

Traducere din limba franceza si note de Mihaela Stanica

Anna Gavalda este autoarea bestsellerurilor internationale O iubeam si Impreuna.

Cea care alina (2008), cel mai recent roman al Annei Gavalda, pune sub semnul intrebarii existenta solicitanta si extenuanta a omului contemporan, ingropat sub sarcini de serviciu si impovarat de termene limita, si invita cititorul sa redescopere odata cu eroul frumusetea vietii si gustul libertatii. Zguduit de vestea mortii unei prietene dragi, a carei prezenta magica i‑a incintat anii copilariei si adolescentei, Charles Balanda, un arhitect parizian in virsta de patruzeci si sapte de ani, isi rememoreaza trecutul si isi da seama ca existenta lui se reduce doar la nesfirsite ore de munca, licitatii, intilniri de afaceri si discutii cu clienti nemultumiti. Hotarit sa afle cit mai multe despre moartea lui Anouk, Charles porneste intr‑o calatorie pe parcursul careia redescopera bucuriile simple ale vietii si regaseste dragostea alaturi de o femeie plina de daruire, care pare sa fie replica mai tinara a prietenei sale.

„Cea care alina este o oda inchinata vietii. Singura care conteaza. Ce importanta are ca suferim, ca plingem, ca ne despartim sau ca iubim zadarnic, cita vreme ne traim viata si nu sintem atit de idioti sa-i intoarcem spatele?” (Chronique Payot)

„O romanciera lipsita de complexe, Gavalda nu se da niciodata inapoi de la ceea ce altii ar putea considera drept lucruri facile. Are un talent special de a crea o complicitate vesela cu cititorul. Nu varsa niciodata lacrimi pentru ca, atunci cind esti nefericit, minima politete cere sa-ti iei nefericirea in deridere. Povesteste scene dintre cele mai obisnuite cu o mare sensibilitate si un simt de observatie patrunzator. Si de aceasta data degetele de zina ale Annei Gavalda au tesut o poveste minunata, impresionanta prin realismul sau si care te face totodata sa visezi.” (Le Figaro Madame)

[thir13en]

Gabriel Garcia Marquez - Un veac de singuratate
Franz Kafka - Procesul
Knut Hamsun - Foamea
Gabriel Garcia Marquez - Dragostea in vremea holerei
Thomas Harris - Tacerea mieilor
James Clavell - Shogun
Octavian Paler - Viata pe un peron

[klaudya_e]

o carte cu subiect comic cine-mi recomanda?

[Judex]

Uite-aici:

Si inca ceva usurel, dar mustind de umor amar:
Un volum coordonat de Radu Paraschivescu, intitulat Racani, pifani si veterani - Cum mi-am petrecut armata. Povesti de catanie spuse de Serban Foarta, Dan C. Mihailescu, Traian Ungureanu, Dumitru Radu Popa, Radu Naum, Calin-Andrei Mihailescu, Catalin Stefanescu, Cristian Tudor Popescu, Robert Serban, Adrian Georgescu, Nicolae Strambeanu, Tudor Octavian, Catalin Mihuleac.

Welcome!

[SoX]

Deoarece am crescut citind cartile lui Karl May ( Karl Nohental pentru unii, Carl Friedrich May pentru altii), romanul Winnetou ramane, in continuare, in topul cartilor preferate.

[omudindulap]

Tropicul Cancerului, H. Miller
Luni de fiere, P. Bruckner
Femei, Bukowski
Magicianul, Fowles
si ar mai fi cateva, dar nu mi vin acu..

[omudindulap]

o carte cu subiect comic cine-mi recomanda?

Ghidul nesimtitului, a lui R Paraschivescu..

[klaudya_e]

Balanta - Ion Baiesu - mult umor negru

[Pitbull]

Deoarece am crescut citind cartile lui Karl May ( Karl Nohental pentru unii, Carl Friedrich May pentru altii), romanul Winnetou ramane, in continuare, in topul cartilor preferate.

Always!

[copila_satanista]

nu stiu dc e chiar cea mai dintre cele mai dar mi-a ramas in minte "M-am hotarat sa devin prost" de Martin Page, numai cand am citit titlul si m-a atins unde ma doare

[movie4]

The Gormenghast Trilogy

[Liviu-]

Topicul asta trebuie reinviat. Care sunteti mai cititi pe aici... nu va sfiiti, bagati cate un top

[Presedintele]

OK. Eugen Barbu - Saptamana nebunilor. Read it!

[vave]

Ultima cititã m-a impresionat foarte mult. Viața pe un peron de Octavian Paler.
Nu am mai citit nimic de acest autor, dar sunt convinsã cã nu mã voi opri doar aici. Ce-i drept vãzusem câteva emisiuni televizate cu el și poate cã lucrul acesta mi-a hrãnit curiozitatea. Într-un fel cartea mi-a adus aminte de Procesul lui Kafka, dar tocmai prin deosebire. Cartea lui Kafka m-a enervat, posibil și pentru cã nu am înțeles-o. Dacã acolo eram nerebãtoare sã ajung la punctul culminant și anume procesul propriu-zis… aici toatã cartea mi se pare un punct culminant, adicã un întreg proces. Puse în faþa propriilor limite, cele douã personaje principale se întâlnesc întâmplãtor într-o garã pustie. Aici nu le rãmâne altceva de fãcut decât sã aștepte. Romanul în sine ne prezintã procese [poate chiar procese de conștiințã] cu argumente pro și contra foarte solide. Între Dumnezeu și Fiarã, între șarpe și mangustã, între îmblânzitor de șerpi și trecãtor, între dresor de câini și simplu locuitor ce alegi sã fii și mai ales vei putea trãi cu alegerea fãcutã?

Reamintesc de cartea de mai sus. Între timp am mai citit și altele de Paler. Dar sugerez o alta care îl are pe el ca personaj principal: "Convorbiri cu Octavian Paler" de Daniel Cristea-Enache. Pentru cei care ați trecut prin operele sale, e o carte ce e musai să fie citită.

[Malombra]

ciudat. eu nu am găsit un elogiu al laşităţii, nesiguranţei, al compromisului care se hrăneşte cu aviditate din sine, nevoind să moară, mai locvace şi mai neruşinat-insistent ca viaţa pe un peron a lui paler. profii ne-o recomandau pe la 14 ani, cred că a fost bine că am lăsat lectura abia pentru anul trecut. meseria de avocat a lui paler transpare în cursul cărţii, în procesele imaginare pe care le reconstituie mental şi le exploatează în totă ambiguitatea lor, dar în rest.. am simţit nevoia să mă scutur după ce am citit-o. foarte insidioasă, cu pasaje strălucit scrise pe alocuri, dar eu nu aş recomanda-o în niciun caz cuiva în formare.

eu citită tare nu sunt, dar cred că în orice anotimp livresc, Pavilionul Canceroşilor a lui Aleksandr Soljeniţîn şi-ar găsi un loc într-un top mereu schimbător al cărţilor. l-am terminat în vacanţa asta şi deja i se simte efectul restructurant: citit după el, Cortazar pare gîfîit şi capricios. şi chiar îmi plăcea cortazar anul trecut.

[Presedintele]

Femeie, Cortazar is God!
http://www.youtube.com/watch?v=Ixqwa...layer_embedded

[aniela07]

Daca e sa aleg din ultimii 25 de ani, mi-a placut Nemurirea a lui Kundera.

[White1]

Cartea mea preferata e de departe Maestrul si Margerata. Mi-e greu sa spun exact de ce. Cred ca e suficient sa zic ca a fost scris sub genul de presiune care naste capodopere, ca perfectionare romanului a fost un proces indelungat si dureros si ca dupa ce ii intrezaresti adevarata valoare si descoperi conditiile speciale in care a fost scris o sa ajungi sa il iubesti neconditionat pe acest om extraordinar, Mihail Bulgakov.
Pe locul doi e Suflete Moarte (primul volum) a lui Gogol. Surprinde mai acid si cu mai mult umor (genul de umor trist specific rusilor) defectele societatii rusesti (sec. XIX) dar in termeni de complexitate si subtilitate nu se compara cu romanul lui Bulgakov.
Alte romane de suflet:
Camasa lui Hristos- povestea convertirii la crestinism a tribunului Marcellus Gallo, omul care l-a rastignit pe Iisus (in roman cel putin). Poate e putin mai naiva dar mi-a placut mai mult decat Quo Vadis a lui Sienkiewicz.
Almost Blue (Carlo Lucarreli)- roman politist. Dupa cum sugereaza si titlul e scris intr-o nota foarte melancolica (asta in conditiile in care unul din personajele-narator e un criminal in serie feroce), dar cu stil.
Miezul Noptii (Dean R.Koontz)- roman horror. Stephen King stie mai bine sa te sperie, dar romanul lui Koontz inseamna (mult) mai mult decat o simpla poveste de groaza. Atmosfera e foarte bine construita dar grija principala a autorului sunt personajele.
Eu sunt viu, voi sunteti morti (Emmanuel Carrère)- a patra biografie a lui Phillip K. Dick, mi-a placut mai mult decat romanele acestuia.
Din categoria "ciocnirea civilizatiilor" preferatele mele sunt Danseaza cu Lupii (inca nu am vazut filmul, nu prea il suport pe Costner) si Shogun.
Din cele citite in copilarie nu pot uita de Cei Trei Muschetari si Contele de Monte Cristo, le-as reciti oricand cu placere.

[Iulya_Roman_Newfannny]

Biblia

[charles]

Biblia

Top 10 amazon.com Bible reviews
“Excellent Special FX throughout”
“The best fantasy epic since Lord of the Rings”
“There aren’t enough good fights”
“Three stars, because the paper was too thin”
“One of the most disjointed novels I’ve read in a long while”
“Almost preachy in tone”
“Good ending”
“The Lord hath no scorn like the scorn reserved for one-star reviewers”
“Who wrote this thing, Michael Moore?”
“Definitely not his best work”