Concurs CNC 2010

[Pashpix]

Hunor Kelemen: "Sper ca premiile din cinematografie să îi sensibilizeze pe toţi decidenţii politici"

Ministrul Culturii, Hunor Kelemen, a spus că sprijinul pentru filmul românesc trebuie menţinut şi continuat, precizând însă că acest lucru nu se poate face decât "în măsura alocaţiilor bugetare".

"Ar trebui să ne gândim cum să îmbunătăţim resursele pentru cinematografie, pentru cultură", a mai spus ministrul, precizând că produsele culturale sunt cele care "pot fi exportate". "Nu putem ieşi cu tancuri, cu elicoptere", a afirmat el. Ministrul Culturii a făcut referire şi la nevoia de a fi reluată discuţia privind Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.77/ 2009, prin care a fost anulată obligaţia Loteriei Române de a contribui la finanţarea culturii. Prin adoptarea acestui act normativ Fondul cinematografic administrat de Centrul Naţional al Cinematografiei a fost lipsit de 20% din resurse, reprezentând contribuţia de 4% din profitul organizatorilor de jocuri de noroc care a fost anulată. "Eu sper că toate aceste premii obţinute în ultimii ani îi vor sensibiliza pe toţi decidenţii politici", a mai spus Hunor Kelemen, adăugând că este normal ca organizatorii de jocuri de noroc să contribuie cu o parte din profiturile lor la finanţarea culturii.

[keepwalking]

Am vazut ca Dan Chisu a facut un film, "WebSiteStory", doar cu 120.000 de euro.
E un prag minim rezonabil pentru bugetul unui lungmetraj?

[Judex]

Ce rau imi pare ca n-am inregistrat titlul asta acum vreo 10 ani!
In privinta devizului declarat, nu stiu ce sa spun... Poate fi suficient, depinde de amploarea proiectului cinematografic.

[Pitbull]

Se poate si cu 200.
"Elevator".

[keepwalking]

Interviu cu Eugen Şerbănescu, Directorul General al Centrului Naţional al Cinematografiei, publicat in Romania Libera.

http://www.cncinema.abt.ro/Files/Documents/fls-973.doc

"Există derapaje de jurizare"
22 Aprilie 2010

Ce vă place mai mult, Sergiu Nicolaescu sau Cristian Mungiu?
E.Ş.: Îmi plac filmele bune. Nu pot face aprecieri nominale câtă vreme sunt directorul CNC, pentru că nu vreau să introduc tensiuni inutile în lumea cinematografică.
Se poate înţelege că vă place şi Nicolaescu, şi Mungiu în aceeaşi măsură?
E.Ş.: Aici nu e vorba de autori, ci de filme. Un autor poate să aibă filme mai reuşite şi mai puţin reuşite. Francisc Ford Coppola, de exemplu, n-a mai reuşit după „Naşul" să facă un film la acelaşi nivel. Rămâne totuşi un regizor foarte important.
Care e regizorul dvs. preferat?
E.Ş.: Liviu Ciulei.
Credeţi că CNC ar trebui să finanţeze mai degrabă producţiile de masă sau filmele bune?
E.Ş.: Nu există o contradicţie între cele două categorii, eu cred că există filme de public care sunt în acelaşi timp şi filme bune.
Ne puteţi da câteva exemple din cinematografia autohtonă?
E.Ş.: „Pădurea spânzuraţilor", „Iacob", „Glisando", „Hotel de lux".
Totuşi, despre nici unul dintre a¬cestea nu puteţi spune că a devenit un film cu succes de casă.
E.Ş.: Eu cred că da. „Cel mai iu¬bit dintre pământeni" şi „Morome¬ţii" sunt filme şi bune, şi de public.
În ultimii ani există foarte mulţi câştigători ai marilor festivaluri. Câţi dintre ei au avut finanţări de la CNC?
E.Ş.: Toţi.
Primul scandal a fost când Cristian Puiu, deşi nu s-a calificat la finanţările de la CNC pentru „Moartea domnului Lăzărescu", a câştigat la Cannes premiul „Un Certain Regard".
E.Ş.: Sunt lucruri depăşite. Nu conduceam eu CNC atunci, dar ştiu că a primit în final, după intervenţia Ministerului Cultu¬rii, finanţare tot de la CNC.

„Totdeauna vor fi scandaluri după concursuri"
Dar, de trei ani şi jumătate de când vă aflaţi în fruntea CNC, ce vă reproşaţi, care-ar fi din punctul dvs. de vedere principalele nereuşite?
E.Ş.: Aş menţiona mai întâi reuşitele: de exemplu, în timpul mandatului meu s-au luat cele mai mari premii din istoria cine¬matografiei româneşti: Palme d'Or pentru ficţiune lungmetraj (Cristian Mungiu, „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile"), Ursul de Argint, tot cu finanţare CNC pentru Florin Şerban („Eu când vreu să fluier, fluier"). Când am preluat mandatul, se făceau şase filme de ficţiune lungmetraj pe an, acum se fac 15, record în istoria postdecembristă. Adăugaţi şi coproducţiile. Suntem printre puţinele ţări în care statul finanţează scurtmetraje - un extraordinar sprijin pentru tine¬rii talentaţi, adică exact pentru aceia care au cea mai mare nevoie de el. Nu uitaţi că finanţarea CNC deschide porţile tutoror celorlalte finanţări externe. De aceea, că se recunoaşte sau nu, fără CNC nu s-ar putea face filme în România.
Cât la sută din costul acestor pro¬ducţii a fost acoperit de CNC?
E.Ş.: Noi putem acoperi, potrivit legii, maximum 50 la sută din deviz, în alte ţări europene acest maxim este însă de doar 30 la sută. Contează, apoi, şi cât a cerut, dar şi pe ce loc s-a clasat în competiţia CNC. De exemplu, filmul lui Radu Mihăileanu, „Concertul", cu două premii Cezar, a primit întreaga sumă pe care a cerut-o, fiindcă s-a clasat pe primul loc la concursul CNC. Trebuie să înţeleagă toată lumea că nimic nu se mişcă în cinematografia românească, de la producţie până la promo¬vare şi reprezentare internă sau externă, fără finanţarea CNC. De pildă, prezenţa noastră la Berlinală a costat CNC peste o sută de mii de euro, incluzând aici deplasarea echipelor, promovarea filmelor selectate etc. Anul acesta am avut două filme la Berlin, să nu uitam de „Portretul luptătorului la tinereţe" al lui Tică Popescu.
Nu aveţi nimic să vă reproşaţi în aceşti trei ani şi jumătate de când conduceţi CNC? Care ar fi principalele două nereuşite?
E.Ş.: Faptul că nu avem fonduri sufficientă, deşi acest lucru nu cade în sarcina CNC.
Ce buget anual aveţi?
E.Ş.: La fondul cinematografic, în jur de 6 millioane de euro anual.
A scăzut faţă de 2008?
E.Ş.: Va scădea pentru că anul trecut Guvernul a tăiat contribuţiile care veneau de la Loto şi jocurile de noroc. Deşi România are cea mai mare rată de profitabilitate între cinematografiile din Europa: raportul dintre numărul şi valoarea premiilor obţinute şi sumele investite de stat este cel mai mare. Banii nu vin de la buget, sunt bani care vin de la societăţile de cablu, procente din publicitatea care apare la televizor, din vânzarea DVD-urilor etc.
Totuşi, în fiecare an după concursurile de finanţare sunt scandaluri şi an de an criticii de cinema vă cer demisia. N-aţi făcut niciodată nici o greşală de când conduceţi CNC?
E.Ş.: Criticii de film îmi cer demisia? Curios. Pentru că în fie¬care an ei beneficiază de sprijin financiar CNC nerambursabil pentru organizarea la Bucureşti a colocviului internaţional „Romania on the movie map". Cred că ar trebui să-i mai întrebaţi o dată. Cât despre scandaluri, totdeauna vor fi scandaluri după concursuri, din partea celor care nu iau concursul, fiindcă fiecare concurs este girat de un juriu, care este o entitate subiectivă, care acţionează în funcţie de un regulament şi o lege.

„CNC funcţionează bine în condiţiile date"
Există însă modalitaţi de reformare a CNC?
E.Ş.: Reforma este în curs de desfăşurare, au fost înlocuiţi doi directori, am schimbat 30 la sută din personal, am schimbat şi organigrama de funcţionare, iar în acest moment, din cauza crizei, CNC este subdimensionat, are 39 de oameni.
Şi câţi avea când aţi venit dvs.?
E.Ş.: 48, dar nu asta e problema, ci faptul că am reîmprospătat personalul.
Nu ar fi nevoie şi de o reformă instituţională?
E.Ş.: Păi, asta e reforma, la ce vă referiţi?
O schimbare a felului în care funcţionează CNC.
E.Ş.: CNC funcţionează foarte bine în codiţiile date. Există fapte, avem rezultate. Totdeauna vor fi nemulţumiri, totuşi numărul autorilor recunoscuţi pe plan internaţional şi finanţaţi de CNC a crescut considerabil. Am finanţat toate filmele care au luat premii, inclusiv scurtme¬trajele. Mai puţin „Pescuit spor¬tiv" (Adrian Sitaru), care n-a aplicat. Nemulţumirile apar inevitabil, pentru că numărul autorilor foarte buni a crescut, iar fondurile s-au diminuat cu 20 la sută (banii care veneau din beneficiile Loto şi ale celorlalte societăţi care patronează jocuri de noroc). E posibil oricând ca unii autori valoroşi să rămână pe dinafară şi din lipsă de bani, şi din cauza unor greşeli de jurizare. Greşeli de jurizare au fost, sunt şi vor fi întotdeauna.
Cel care greşeşte va mai fi invitat să jurizeze?
E.Ş.: Nu.
Niciodată?
E.Ş.: Dacă se dovedeşte că a dat o notă mică unui proiect care a devenit un film de succes. Totuşi ju¬riul dă note pentru o poveste scrisă pe hârtie, care urmează să se transforme în film. De la pro¬iect la opera de pe ecran intervin o mulţime de factori. E o diferenţă între juriul de proiecte şi juriul unui festival. În ultimii trei ani şi jumătate toate producţiile selectate de juriile noastre au câştigat. Nu avem altă modalitate de a evalua performaţa unui juriu.
Cu toate acestea, adesea în jurii apar persoane fără legătură cu filmul, scriitori de mâna a doua etc.
E.Ş.: Iarăşi sunt lucruri depăşite, au fost câteva cazuri, dar în ultimul juriu a fost chiar Cristian Mungiu.
Dar s-a supărat?
E.Ş.: S-a supărat că regulamentul ar avea anumite inadvertenţe. Schimbarea regulamentului ar însemna întârziere. Tot acest sprijin pe care îl dăm este „sprijin de stat", iar schema acestui sprijin trebuie aprobată la Bruxelles: structura finanţării, procedurile de concurs, orice schimbare ar dura patru, cinci, şase luni până să primească verde.
E mai bine să păstraţi un regulament de selectare discutabil decât să-l schimbaţi. Potrivit actualului regulament, se pun pe acelaşi picior de egalitate festivalurile mari cu cele mici, televiziunile internaţionale unde se difuzează filmele concurenţilor cu cele patru canale ale TVR. N-ar fi mai bine să clarificaţi lucrurile?
E.Ş.: Nu este adevărat. Festiva¬lurile mari sunt într-o grupă, cele mici în altele. Regulamentul CNC este armonizat cu celelalte similare din statele UE, cele trei grupe de festivaluri sunt preluate din standardele FIAPF (Federaţia internaţională a producătorilor de film).
În 2004 un scenariu scris de dvs. a câştigat o finanţare de la CNC. Când aţi luat ultimii bani?
E.Ş.: Pachetul scenariu-regizor-producător a câştigat în septembrie 2004. Contractarea s-a produs la 9 februarie 2006, onorariul pe scenariu l-am încasat în martie 2006.
Când a fost terminat filmul deveniserăţi deja şeful CNC?
E.Ş.: Da, eu am fost numit pe 20 octombrie 2006, iar filmul a fost predat la 21 decembrie 2007.
Care e perioada de graţie în care trebuie terminat un pro¬iect finanţat de CNC?
E.Ş.: Patru ani şi jumătate de la câştigarea concursului, doi ani şi jumătate de la contractare.
Deci filmul dvs. a fost gata în plin mandat de şef al CNC.
E.Ş.: Şi unde e problema? De altfel, nici nu e filmul meu, nici măcar nu mă recunosc în rezultatul final. Este filmul regizorului şi al producătorului, ca peste tot în lumea cinematografică.
Câţi bani a luat Sergiu Nicolaescu de când sunteţi dvs. şeful CNC?
E.Ş.: Banii nu îi iau regizorii, ci casele de producţie. Regizorii iau onorarii de 5 la sută din bu¬getul filmului. Dl Sergiu Nico¬laescu a regizat în ultimii trei ani şi jumătate două filme de lungmetraj de ficţiune, „Supra¬vieţuitorul" şi „Poker", produse de Media Pro Pictures, casă de producţie care a primit un credit total de 3.050.000 RON. Pentru a avea o comparaţie, vă pot spune că o casă de producţie cum este Libra, a dlui Tudor Giurgiu, a beneficiat în aceeaşi perioadă de 5.400.000 RON.
Regulamentul de finanţare a fil¬melor dă posibilitatea va¬li¬¬dă¬rii scenariilor mediocre, chiar dacă juriul i-a dat note mici?
E.Ş.: Potrivit legii, finanţarea se dă pentru un pachet: scenariul, regizorul, casa de producţie. Cea mai mare pondere o are scenariul: 50 la sută, ponderea regizorului e mai mică, dar importantă, fiindcă nu e totuna să fie nominalizat în proiect un anonim sau Cristi Puiu. E adevărat, sunt şi derapaje de jurizare. Sunt. Dar repet, rezultatul per ansamblu este de succes, după cum v-am arătat.
Ce şanse au debutanţii?
E.Ş.: 20 la sută din bugetul pentru producţia de film e alocat debutanţilor. Aşa se face că un debutant promovat de CNC, dl Florin Şerban, l-a devansat la Berlin pe Roman Polanski.

„CNC nu trebuie să redevină coproducător al filmelor pe care le finanţează"
Regizorii din noul val şi criticii de film au cerut de mai multe ori demisia dvs., acuzându-vă că nu aveţi o viziune asupra dezvoltării cinematografiei. Care este viziunea dvs.?
E.Ş.: Eu cred că a promova un de¬bu¬tant care produce a doua mare performanţă mondială a filmului românesc înseamnă viziune. Vom continua să sprijinim ca şi până acum filmele de autor, de stilistică specială, dar şi filmele de poveste, de public, de bună calitate, cum este „Concertul".
Care e cel mai bun film din ultimii 10 ani?
E.Ş.: „4 luni, 3 săptămâni, 2 zile".
Şi care e cel mai bine vândut în utimii zece ani?
E.Ş.: Tot „Patru.., trei..., doi...".
Dar în România care e cel mai bine vândut?
E.Ş.: „Filantropica", de Nae Caranfil, „4 luni, 3 săptămâni, 2 zile" de Cristian Mungiu, „Orient Expres" de Sergiu Nicolaescu.
CNC ar trebui să devină co¬pro¬ducător oficial al proiectelor de filme finanţate, aşa cum arată o propunere legislativă adoptată săptămâna trecută de Comisia de Cultură a Senatului?
E.Ş.: CNC nu ar trebui să rede¬vină coproducător, pentru că acest lucru ar însemna revenirea statului în cinematografie şi ar deschide porţile unor situaţii nedorite în care diverşi funcţionari aflaţi la conducerea CNC ar putea să-şi impună puncte de vedere artistice sau să aibă păreri despre mersul producţiei, ceea ce nu este bine.
CNC a dat bani pentru vreunul dintre filmele lui Băhăian?
E.Ş.: Nu. Dar oricum nu cerem cazierul concurenţilor...
În cartea Adrianei Săftoiu, „Vocile puterii", spuneaţi des¬pre preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) că este un oportunist. V-aţi schimbat părerea?
E.Ş.: Nu comentez nici un subiect care iese din cadrul funcţiei mele actuale.

"E posibil oricând ca unii autori valoroşi să rămână pe dinafară şi din lipsă de bani, şi din cauza unor greşeli de jurizare. Greşeli de jurizare au fost, sunt şi vor fi întotdeauna."
"Totdeauna vor fi scandaluri după concursuri, din partea celor care nu iau concursul, fiindcă fiecare concurs este girat de un juriu, care este o entitate subiectivă."

Eugen Şerbănescu
2006 Devine, la 54 de ani, directorul Centrului Naţional al Cinematografiei.
2006 Piesa de teatru „Pluta pe spate", Premiul Naţional de Comedie, la Editura Palimpsest.
1998-2002 Este numit consul general la New York şi Los Angeles.
2000 Apare volumul de teatru „De ce a ucis-o Shakespeare pe Ofelia?", la Editura Cartea Românească.
1986-1990 Facultatea de Drept „Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca, media de absolvire 9,84.
1996-1998 Secretar de stat şi purtator de cuvânt al guvernului Ciorbea.
1989-1996 Scrie la România Liberă, unde ajunge în funcţia de redactor-şef adjunct în 1994.
1980-1989 Cercetător ştiinţific.
1987 Doctor în aerodinamică şi construcţii aerospaţiale.

[tumbas]

Care sunt sansele ca, in Romania, sa se realizeze un film, gen celor americane? Vad ca la aceasta sesiune se finanteaza doar filme , asa-zise ,,de arta". Nu am nimic impotriva, dar ar trebui sa revitalizam cinematografia romaneasca, nu doar filme despre comunism, avorturi, politica etc. Rog ca cei mai informati sa-mi raspunda la intrebare. Care sunt sansele ca un scenariu de film, de acest gen, sa fie selectat la sesiune?

[keepwalking]

tumbas,
nici o sansa si cred ca e normal sa fie asa.

[tumbas]

De ce sa nu aiba nici o sansa? Si de ce e mai bine asa? Explica-te!
Pai asa ce rost are sa facem doar filme despre comunism, avorturi si alte stupizenii? Ce rost are sa fie realizat un film la care nu se uita nimeni, in afara de cei ce au participat la realizarea lui? Filmele despre comunisti, avorturi si alte prostii nu intereseaza pe nimeni. Cred ca scopul filmelor este sa atraga lumea in cinematografe, vizionarea lui sa fie un mod de a-ti petrece timpul liber. Te rog, uita-te la ,,boxoffice Romania" si vezi cati spectatori merg la un film romanesc. Sunt obositoare, si chiar nu merita sa platesti pentru a-l vedea.
De exemplu, ultimul film al lui Sergiu Nicolaescu ,,Poker", anuntat cu surle si trambite, cati spectatori a adunat in cinematografe? Putini, extrem de putini. De ce? Pentru ca lumea s-a saturat de povestile despre comunism, politica etc
Haideti sa realizam filme, la care sa nu se uite doar echipa de productie, ci toti sa ne bucuram de un film romanesc. Inteleg, iau premii in strainatate (ma mir si eu cum), dar haideti sa schimbam ceva...sa atragem lumea in cinematografe la filmele romanesti. De ce nu se mai fac filme, gen ,,Brigada Diverse"?
Pacat ca in Romania nu se pot realiza filme de genul celor americane, pacat. Totusi, am o speranta ca la sesiune ce vine, sa fie selectat vreun scenariu de film de acest gen. Numai bine!

[redmen]

Doneaza tu vreo 100 de milioane dolari unui regizor roman si se vor face si la noi filme ca la Hollywood."Filmele despre comunism" este o conceptie gresita de unde trag concluzia ca nu prea ai vazut nici un film romanesc de la BD incoace.Uita`te si tu la un "Restul e tacere",la un "California Dreamin" si spune`mi ce e comunism acolo.

[tumbas]

Filme bune se pot face si cu 1 milion de euro si chiar mai putin. Chestia e sa se vrea. Eu vroiam sa zic doar ca, ar trebui gasite noi idei de filme, care sa atraga lumea sa-l vizioneze.
Haideti sa mai renuntam la asa-zisele ,,filme de arta"
Apropo de ,,Restul e tacere"...tot idea aia plicticoasa specifica romanilor. In fine, daca voi credeti ca e bine asa cum decurg lucrurile in cinematografia romaneasca, lasati-o asa.
Totusi, ar trebui sa facem filme pentru toata lumea, nu doar pentru echipa de productie a acelui film.
De ex, la filmul ,,Politist.Adjectiv" ce i se pare voua asa de interesant si noi (spectatorii) nu observam? Ce vi se pare asa interesant ca Dragos Bucur se uita vreo jumate de ora la o cladire? Asta inseamna arta?...
Eu am trimis un scenariu de film (de genul celor americane) la o casa de productie din Romania. Acum sa vad daca se vrea filme de acest gen, romanesti. De asta m-a interesat, ce sansa are un astfel de scenariu la sesiunea CNC. Acum daca mi-ati zis ca nici una, nu-mi ramane decat sa emigrez la Hollywood. Numai bine.

[redmen]

Te repeti.Drum bun si mult noroc la Hollywood.Sa nu o dai pe droguri inainte sa devii un star.

[hellsteed]

SUCCES Dumbass

[keepwalking]

propunerile diverselor asociatii de cineasti pentru juriul cnc al acestei sesiuni:

Fictiune:

- Constantin Chelba
- Andrei Cretulescu
- Stelian Turlea
- Nicolae Corjos
- Cristina Corciovescu
- Dorel Visan
- Laurentiu Damian
- Calin Stanculescu
- Lucian Pricop
------------

am sentimentul ca Andrei Cretulescu si Constantin Chelba vor fi prezenti in juriu, fie si pentru ca au fost propusi de doua asociatii diferite.

eu pariez pe urmatoarea componenta a juriului:

Andrei Cretulescu, Constantin Chelba, Cristina Corciovescu, Laurentiu Damian, Dorel Visan.

[Judex]

Pariezi gresit.
In afara de Damian Laurentiu si Dorel Visan, restul nu au ce cauta in juriu.

[Pitbull]

Da, si eu m-am întrebat ce cautä acolo ästia doi - un ovarian cu discernämânt nul si o canalie de spägar färä pic de caracter.

[bremen1980]

Care este (b)ovarianul si care e spagarul ??

[Pitbull]

In ordinea aparitiei (din mesajul anterior).

[Judex]

Si-atunci cine ramane:

[Pitbull]

Nime, nime...
Liniste si-ntunecime...

[Judex]

Chiar am sa vreau sa vb cu tine.