"Nunta mut?"

[Led-Ze-Pencil]

revista presei.
merita sa bagati un ochi
http://www.cotidianul.ro/la_dracu_cu...uta-74052.html

>>Pelicula lui Horaþiu Mãlãele, „Au diable Staline, vive les mariés!“, a stors ºi lacrimi de râs, ºi cãscaturi prelungi de la cronicarii de film din Hexagon.<<

[Pitbull]

Intr-adevär! Or fi ei francezii, scortosi si snobi de cele mai multe ori, dar ce-i al lor, i-al lor: au gust!
Mä bucur pentru Horatiu!
(Si pentru Led, care mä adusese la exasperare cu aparenta lui manie anti-"N.M." Bine cä m-am înselat! :happy: )

[Led-Ze-Pencil]

Intr-adevär! Or fi ei francezii, scortosi si snobi de cele mai multe ori, dar ce-i al lor, i-al lor: au gust!
Mä bucur pentru Horatiu!
(Si pentru Led, care mä adusese la exasperare cu aparenta lui manie anti-"N.M." Bine cä m-am înselat! :happy: )

pai da, te-ai inselat
ai vazut (iar) partea plina a paharului.

Pelicula lui Horaþiu Mãlãele, „Au diable Staline, vive les mariés!“, a stors ºi lacrimi de râs, ºi cãscaturi prelungi de la cronicarii de film din Hexagon.

si eu am cascat prelung la film.

„Libération“ e la celãlalt capãt al spectrului, nededicându-i filmului o cronicã per se, ci tratându-l la grãmadã cu altele. „Metafora nu e de o lejeritate extremã ºi nici filmul. La început e ponosit, la sfârºit, la fel. Între, te plictiseºti feroce. De unde misterul legat de campania de promovare a filmului, care ne promite „o comedie ilarã“.

si eu tot la capatul asta al spectrului.

[Pitbull]

Da, si eu am observat cä «Libération» s-a refugiat la capätul präpädit al spectrului, rezervat minoritätii älora care n-au priceput nimic din film. Nici "Libertatea" de la noi nu e un ziar de culturä, i-o biatä zdrentisoarä bunä doar sä te stergi la cur cu ea.

[Led-Ze-Pencil]

mersi mult de tot.

eu ma stergeam la cur cu filmul dar acu, daca zici ca ziarele-s mai bune...

[Pitbull]

Depinde ce ziare, depinde ce filme.
Cum ziceam: "Libertatea", "România mare", "Tricolorul"... Sau, dintre filme: "Legiunea sträinä", "Dincolo de America", "Supravietuitorul", "Poveste de cartier"...

[Led-Ze-Pencil]

sa nu confundam Liberation cu Libertatea, totusi. Zice wikipedia (ca cultura generala n-am)

Libération (affectionately known as Libé) is a French daily newspaper founded in Paris in 1973 by Jean-Paul Sartre, Pierre Victor alias Benny Lévy and Serge July in the wake of the protest movements of May 1968. Broadly speaking, Libération's editorial point of view is currently center-left. Originally a leftist newspaper, it has undergone a number of shifts, in particular during the 1980s and 1990s, and, more recently, since Edouard de Rothschild's entrance in its capital (37%) in January 2005[citation needed]. Serge July's campaign for the "yes" vote in the referendum on the TCE (Treaty establishing a Constitution for Europe) alienated it from a number of its left-wing readers. As of 2007, it has a circulation of about 140,000[1]. Libé was also the first French daily to have a website.

E ca si cum l-ai confunda pe Camus cu fratii Camataru.

[Led-Ze-Pencil]

sa nu confundam Liberation cu Libertatea, totusi. Zice wikipedia (ca cultura generala n-am)

Libération (affectionately known as Libé) is a French daily newspaper founded in Paris in 1973 by Jean-Paul Sartre, Pierre Victor alias Benny Lévy and Serge July in the wake of the protest movements of May 1968. Broadly speaking, Libération's editorial point of view is currently center-left. Originally a leftist newspaper, it has undergone a number of shifts, in particular during the 1980s and 1990s, and, more recently, since Edouard de Rothschild's entrance in its capital (37%) in January 2005[citation needed]. Serge July's campaign for the "yes" vote in the referendum on the TCE (Treaty establishing a Constitution for Europe) alienated it from a number of its left-wing readers. As of 2007, it has a circulation of about 140,000[1]. Libé was also the first French daily to have a website.

E ca si cum l-ai confunda pe Camus cu fratii Camataru.

[Pitbull]

Ho, cã nu Camus l-a creat, ci curvetele de Satâr... Asta, Sartîr... Pe care cu dragã inimã l-aº compara cu Sadoveanu sau Arghezi - mãcar în materie de mâncat cãcat.

[Led-Ze-Pencil]

bhhhh... nu's ce sa zic

sa-ti zic ce era Franta la 1968, n-are sens ca stii mai bine.
sa-ti zic ca sadoveanu manca c@cat in Tara Cacatului Mancat, pe cand Sartre era intr-o alta lume - iar n-are rost.
Sa-ti atrag atentia la ultimele fraze despre Liberation, cum ca a schimbat macazul in ultima vreme? Da, iti atrag atentia! Reciteste.

Tu zici ca Liberation e de stanga si de aia e suparat pe filmul care chipurile acuza comunismul? Totally wrong. Atunci o fi si Gorzo de stanga si n-am stiut. Asta insinua si Malaele cu troika lui, ca numai niste simpatizanti comunisti i-ar acuza filmul.

Ceea ce, sa ma scuze, e ca si cum daca mie nu-mi place spanacul as fi acuzat ca-s anti-ecologist si militez pentru uciderea animalelor.

[Pitbull]

Ete na, m-ai si luat în serios!
Nu fäceam nici o asociatie de idei, doar îi luam la misto cä n-au înteles filmul. E la fel ca atunci când unuia îi cad nädragii jos, si tu, ca sä faci un banc, îl ironizezi la modul: "Nici nu mä mir, si-n clasa a III-a era mereu corijent!"

[Led-Ze-Pencil]

nu inteleg nimic, scuza-mi prostia. :?

[klein]

Ar mai fi si cronica din Les inrock
http://www.lesinrocks.com/cine/cinem...ve-les-maries/

[Cinemania]

Ceea ce, sa ma scuze, e ca si cum daca mie nu-mi place spanacul as fi acuzat ca-s anti-ecologist

nu..esti anti-Popeye

va rog scuzati off-topic-ul, dar nu m-am putut abtine :lol:

poate va mai destindeti o tzara

[Led-Ze-Pencil]

da, sau anti-Popeye.
e la fel de bun exemplul, mersi.
M-am destins.

[Pashpix]

Horatiu Malaele face senzatie in Franta cu "Nunta muta": Peste 16 mii de spectatori, in doar cinci zile!

'Au diable Staline, vive les maries!' (La dracu' cu Stalin, traiasca mirii!), acesta este titlul cu care pelicula 'Nunta muta', debutul lui Horatiu Malaele in regia de film, productie turnata la Studiourile Castel Film, a fost promovata in cinematografele din Franta. Filmul a cucerit atat publicul, cat si cronicarii de film din aceasta tara, conform Agerpres. Filmul lui Malaele a beneficiat, pe 18 februarie, de o premiera franceza, datorita achizitionarii lui de catre un important distribuitor francez - BAC Films.
Cronicile din presa franceza i-au adus doar cuvinte de lauda lui Malaele, apreciind atat povestea, cat si modul in care ea a fost transpusa pe ecran. Malaele a spus ca publicul francez a fost si el la fel de receptiv, de la premiera si pana in acest moment inregistrandu-se 16.003 spectatori, in doar cinci zile. Regizorul a precizat ca atunci cand a mers la vizionarea filmului a fost nevoit sa stea pe scari. Malaele a precizat ca succesul francez a facut ca 'Nunta muta' sa fie achizitionata de peste 16 tari, printre care Germania, Polonia, Franta, Austria, Australia sau Israel, conform Agerpres.
'Proiectul sau (n.r - al lui Horatiu Malaele) nu este de a interoga situatia actuala a tarii sale si ramasitele lasitatilor de ieri in societatea de astazi, ca tinerii sai compatrioti, ci sa glorifice rezistenta celor din poporul sau care indraznesc sa ramana fideli culturii lor, sub jugul sovietic', scrie Jean-Luc Douin in cronica sa din "Le Monde".

Le Figaro: La dracu' cu blockbusterele americane, vedeti-l!'

'Imaginati-va ca Emir Kusturica, Dino Risi si Pavel Lounguine dau nastere unui cineast. Va fi roman si prenumele lui va fi Horatiu si va fi mostenit de la cei trei tati ai sai simtul teatrului scurt, gustul exprimarii agresive, directe, amaraciunea politica si poezia. Asta este ceea ce spune aceasta poveste tragica cu gust dulce-amar, care care smulge tot atatea rasete cate lacrimi. La dracu' cu blockbusterele americane, vedeti-l!', scrie Jean - Christophe Buisson in cronica sa din Le Figaro. 'Este o fabula antitotalitara al carei spirit nebunesc, indracit ne duce cu gandul, in mod irezistibil, la cinematografia lui Kusturica', titreaza "Le Figaro". 'Horatiu Malaele are talent. Stilul sau nu prea are mari legaturi cu 'noul val cinematografic romanesc' - Cristian Mungiu ('4 luni, 3 saptamani si 2 zile') sau Cristi Puiu ('Moartea domnului Lazarescu'). Este mai aproape de Kusturica. Aici (n.r - in filmul lui Malaele), toata lumea comenteaza, toti isi zic in toate felurile, se dedau placerilor si ciocnesc paharele, in sunetul fanfarei', se precizeaza in cronica de pe site-ul lesechos.fr.

Pelicula 'Nunta muta' este o coproductie Castel Film - Agat Films & Cie (Franta) - Samsa Films (Luxemburg), cu sprijinul Centrului National al Cinematografiei si a avut premiera romaneasca in noiembrie 2008.

[Proletar]

Pãi eu zic sã ne bucurãm! :?

[Pitbull]

Päi eu mä bucur.

[halebardul]

Funeralii Fericite este sequelul Nuntii Mute?
Ca, macar din titlu, pare din acelasi material, cu aceeasi geniala intorsatura.
Urmeaza Botezul Uscat?

[halebardul]

pai nu, ca regula e de suceala la 180 de grade:
Nunta - care ar trebui sa fie galagioasa, cu strigaturi, chiuituri etc - e de fapt Muta.
Funeraliile - care ar trebui sa fie triste, cu bocete, jelanii etc - sunt de fapt Fericite
atunci Botezul - care ar trebui sa fie sacru, cu scufundare in apa sfintita - va fi Uscat. Sau pãgân. Sau fara nume.
Ce poate fi mai surprinzator decat un paradox, un cerc cu patru laturi? Cine poate rezista metafizicului fior?
Si va continua tot asa: Pastele Intunecat, Craciunul Necadorisitor, Boboteaza Torida, Parastasul Voios...
Dupa care vor urma si laicele: Chiolhanul Flãmând, Bauta Secetoasa, Futaiul Platonic...
Vremuri grele ne asteapta.