"Coco?ul decapitat"

[Pitbull]

"Cocoºul decapitat" - Salam sãsesc... cu soia
Mediocru ºi frumos

Cred cã nimeni n-ar putea contesta principalele calitãþi ale noului film semnat de Radu Gabrea:
- conþinutul istoric, meritoriu prin încercarea de a aduce în prim plan un subiect semnificativ, dar puþin cunoscut: destinul ingrat al saºilor în Al Doilea Rãzboi Mondial, aºa cum a fost descris de romanul lui Eginald Schlattner;
- valenþele plastice ale imaginii lui Walter Kindler;
- acurateþea reconstituirii de epocã la nivel scenografic, prin remarcabilele eforturi ale producãtorului Florin Paraschiv.
Nici nu e de mirare cã avem de-a face cu un film atât de vizual, când Radu Gabrea ne-a obiºnuit de aproape patru decenii cu apetenþa sa pentru expresivitatea imagisticã, dupã cum a demonstrat-o remarcabilul "Prea mic pentru un rãzboi atât de mare" (premiat la Locarno, 1969), ba chiar ºi "Dincolo de nisipuri" (1973 - ale cãrui valenþe picturale au generat pânã ºi aprecieri elogioase conform cãrora ar fi fost "cel mai bun film românesc al anilor ºaptezeci"), sau, mai recent, "Rosenmil - o tragicã iubire" (1992).
La fel de puþin surprinzãtor este faptul cã autorul se apleacã din nou asupra unei acolade temporale dragi lui: vremurile celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial, abordate de pe poziþii partizane fãþiºe - la fel ca, de pildã, în celebrul serial "Urmãrirea", din 1971, despre curajuºii ilegaliºti ºi viteazul lor post de radio dinaintea eroicului 23 August (cu A mare!) 1944, inspirator al celebrei poezioare: "Foaie verde, baraboi / Am ajuns ca vai de noi: / De la Ness, la Ciripoi!", sau într-o aºa-zisã piesã de teatru montatã la T.V.R. prin 1994, despre o delirantã noapte de beþie între Eva Braun ºi Carla Petacci - cã, de, numai douã curve dezaxate i-ar fi putut iubi pe Führer ºi Il Duce (numit ºi acolo, într-o continuã odã a ignoranþei, "Ducele", deºi Mussolini nici vorbã de-a fi avut vreun titlu nobiliar: pentru cine nu ºtie, "Il Duce" înseamnã "Conducãtorul"; "duce", în italianã, se spune "duca"). Din pãcate, prin totala sa lipsã de imparþialitate istoricã, Radu Gabrea îºi submineazã propriul subiect, întrucât drama saºilor consta tocmai în plasarea lor în punctul nodal al unor conflicte de care erau mai mult sau mai puþin strãini. Ca atare, avem de-a face din nou (exact ca la Titus Popovici, Sergiu Nicolaescu, Manole Marcus ºi alþi dinozauri din perioada cinematografului cu soia), cu legionari mârºavi ºi grobieni, cu evrei angelici, cu germanofili isterici ºi cu þigani pitoresc-inocenþi. În loc ca multiplii poli conflictuali ai contextului sã se potenþeze reciproc, propulsând drama realã ºi ireductibilã a saºilor (care, cum livresc spune epilogul, "încã n-au gãsit capul cocoºului" - aducãtor de noroc, spre deosebire de fatalul trup), ei se fleºcãie prin tezism, decuplând total spectatorul din orice implicare alãturi de personaje ºi etnia lor.
Aceeaºi moleºealã rezultã ºi din construcþia neîngrijitã a scenariului, care nu reuºeºte sã structureze materialul romanesc într-o povestire cinematograficã închegatã corect. Acþiunea de desfãºoarã liniar ºi didactic, pe parcursul unei succesiuni de situaþii schematice în care abundã momentele de instrucþie ale "Hitlerjugend-ului sãsesc", filmate musai Ã* la Moº Teacã. Cele câteva tentative de a crea arcuri dramatice între funcþii eºueazã fie prin banalitate (relaþia dintre înfrãþirea de cruce, cu jurãmântul de credinþã, ºi trãdarea lui Hans Adolf de mai târziu), fie pentru cã autorul uitã ce voise cu ele (sugestia de homosexualitate dintre cei doi bãieþi).
La fel de amorf e ºi universul uman al filmului, cu excepþia sclipirilor disparate ale unor actriþe ca Victoria Cociaº ºi Alicja Bachleda. Protagonistul, David Zimmerschied, e searbãd ºi neconvingãtor, iar partenerul sãu, Axel Moustache, nu se distinge decât prin falsitãþi stridente - cei drept, la îndrumarea expresã a regisorului, care a propus o cheie interpretativã voit teatralã ºi grandilocventã, în tentativa sa de a proiecta asupra comportamentului de epocã perspectiva noastrã contemporanã privind stilul probabil de a vorbi al oamenilor din acele vremuri. Acelaºi aer "retro" voit, dar cu efect de bumerang, se remarcã în folosirea pleonasticã a muzicii; deºi partitura lui ªtefan Zorzor e extrem de inspiratã, ºi cu atât mai abil potenþatã de talentul unui maestru al sunetului ca Titi Fleancu, insistenþa pânã la saturaþie pe rolul ei ilustrativ, inclusiv prin faptul cã întotdeauna muzica repetã ceea ce se vede în imagine, o face de la un moment dat sã devinã cel puþin obositoare, dacã nu chiar iritantã. Nervozitatea precisã ºi creatoare ca de obicei a excelentei monteuze Melania Oproiu mai izbuteºte cât de cât sã imprime o sugestie de ritm unei trame construite sãlciu ºi narate amatoriceºte.
Poate cã cel mai grãitor rãmâne faptul cã, deºi se referã la un context uman sfâºietor, cu destine frânte, principii morale încãlcate dureros, trãdãri multiple ºi traume niciodatã vindecate, la nivel atât individual cât ºi etnic în ansamblu, filmul rãmâne impersonal ºi rece. Zadarnic am cãuta, pe tot parcursul lui, o secvenþã cu adevãrat inspiratã, o sclipire creatoare, o idee care sã clinteascã un muºchi, o palpitaþie, o lacrimã. Mã gândesc cu îngrijorare la faptul cã Radu Gabrea mai promite ºi un film despre pogromul de la Iaºi, urmat de un altul, privind repercusiunile în România ale Revoluþiei Maghiare din 1956. Dacã vor fi la fel de teziste ºi convenþionale, nu ne va mai rãmâne decât sã deplângem ratarea, de cãtre cinematograful românesc, a încã douã momente istorice semnificative.

Pitbull (Mihnea Columbeanu)
28 martie, 2008, h. 23:00-23:40
Bucureºti, România

[gionloc]

is de acord cu ce ai spus. am vazut filmul la tiff si mi s-a parut un film de televiziune bun, care, prin faptul ca vrea sa fie la cinema, devine inevitabil slab.

[Alex Leo Serban]

eu nu 'is' d acord, am vazut filmu tot la tiff & mi s-a parut un film mediu - fara stralucire, da corect, atent la detalii, per ansamblu curgator & ok k ecranizare: nu m-a plictisit, ba kiar m-a tinut...

pitbull are, pt un prima oara, un ton vadit iritat kre nu's d unde ii vine - adik stiu, da mai bine nu zic -, cu alte productii, d ac nivel sau kiar mult mai rau, a fost mult mai ingaduitor in plus, mi s pare k nu insista suficient p faptu k e o ecranizare - poate k pers p kre le-a vazut pitbull k 'exagerate' sint astfel kiar in carte?

da, are cva d film tv, da eu zic k n-ar strik sa mai facem citva astfel d filme medii corecte, fara mari pretentii auctoriale k altele - kre o dau in gard!

[Pitbull]

Am preferat sä nu dezvolt în analizä partea privind ecranizarea (mai mult decât mentionând-o la început), pentru cä nu aveam suficiente date concrete, necitind cartea; în asemenea cazuri, e onest sä analizezi filmul ca produs finit si autonom (chestie pe care am mentionat-o nu demult în altä analizä, asa cä n-am vrut sä mä repet). Insä, în fond, calitatea de ecranizare nu poate fi nici o scuzä, nici o acuzä. Materialul unui text literar poate si trebuie sä fie rearanjat mult mai bine - nici mäcar neapärat modificându-i continutul, ci mäcar reglând discret potentiometrele fiecärei scene, când o convertesti în secventä. Ca atare, nu väd nici un motiv legitim ca story-ul sä rämânä liniar, stationar, lipsit de atât de multe repere dramaturgice necesare. Ce sä mai zic de principalele reprosuri pe care i le aduc la nivel strict de regie: nici o secventä mäcar sclipitoare, dacä nu genialä (cum fusese, de pildä, în "Prea mic...", aia cu fotografierea în armuri - inclusiv finalul: aparatul rämas singur pe câmp); si cu jocul actorilor, îngrosat si desuet, cum rämâne? Si altele - care nu tin nici de roman, nici de opiniile politio-istorice, ci strict de creativitate, sau mäcar de profesionalismul cinematografic.

Dacä sunt atât de sever cu acest film (comparativ cu altele), cred cä principalul motiv e doza de imposturä - recte: caravane cinematografice Ã* la Mungiu, de parc-ar fi marele eveniment, interviuri pompoase, declaratii gongorice si fel de fel de aere - "Eu nu sunt un dinozaur", "sunt singurul dintre cei vechi acceptat si de generatia actualä" - ete, fâs!
Uite, Lelouch, de pildä: «Roman du gare» m-a dezamägit crunt (îi fac analiza curând), dar omul era de o modestie cuceritoare (culmea! contrastând chiar cu calitatea extrem de sententioasä a unor afirmatii - gen: "La Nouvelle Vague e o mare scoalä de cinema - te învatä cum sä NU faci filme!"), si a spus un lucru esential, în interviul dat Gloriei (pe care-l puteti vedea în fisierul video de pe site): "Pentru mine, cea mai importantä scoalä au fost esecurile - din ele am învätat cel mai mult!" Ia sä-l aud pe-un dinozaur ca Gabrea spunând: "Nici nu stiti cât am învätat din esecul cu «Noro»!" - da' nu, noi trebuie sä ne umfläm în pene: "Unele opinii considerä «Dincolo de nisipuri» cel mai bun film românesc din anii '70!" Si Stanley Kramer, Dumnezeu sä-l ierte, discuta întotdeauna cu mult mai mult interes despre propriile lui esecuri (asumate ca atare), decât despre marile reusite - dar când eu am încercat la Costinesti, onest si de bunä-credintä, sä dezbat toate neîmplinirile propriului meu film, de care eram constient, din care învätasem deja, si pe care le consideram utile si pentru altii, ca sä nu repete greselile mele, pe un papagal de ziarist nu l-a dus mintea decât sä mä întrebe: "Päi si dacä filmu-i asa de slab, de ce l-ati mai adus la festival?" Aia e - la noi, e REGULA ca orice autor sä-si declare filmul capodopera deceniului; altfel, se cheamä cä n-are prestij.

[Alex Leo Serban]

ok, inteleg (si-mi dadusem seama...) k ai un dinte impotriva lui gabrea, dar nu cre k lucru asta trebuia sa s vada in cronik... parerea mea

eu zic k dk s-ar face mai multe filme k asta (sau k filmu lui nae), adik medii, corecte, civilizate ( ), cinematografu ro ar fi p cale d insanatoshire & am putea vbi dspr un climat normal

[Pitbull]

Dintele nu era împotriva persoanei lui Gabrea, ci împotriva atitudinii lui Gabrea. Cu omu' chiar n-am nimic.

Ai spus acelasi lucru (si am fost de acord cu el), la "Legäturi bolnävicioase". Remarc faptul cä filmul lui Giurgiu, complementar cu propriile lui mari defecte, avea si câteva calitäti importante: personajele (bine construite si bine conduse pe platou), câteva secvente (chiar si ratate: spusesem cä prânzul la familia lui Kiki, si scandalul de la Pietrosita, se pierduserä pe la jumate - dar jumätatea nepierdutä era foarte bunä; si altele), si în genere aerul de dezinvolturä si sinceritate care reusea sä lege punti chiar si peste voice-over-ul logoreic sau golurile structural-dramaturgice. Iar Giurgiu, cât e el de orgolios (si stim cä este!), si-a reprezentat mreu filmul decent, nu cu peptu' umflat în vânt.

[mihaifulger]

Eu cred ca aici e loc de niste nuante. Radu Gabrea nu e Tudor Giurgiu (intr-adevar, un cineast deschis la critici si constient de defectele filmului sau de debut - ce mai, un "proto-critic", cum vrea Leo [si cum cred ca am vrea toti] sa fie un regizor), dar nici Mircea Daneliuc (pe deplin convins ca produce numai capodopere neintelese si, ca atare, neapreciate la justa lor valoare). Eu zic ca Gabrea isi da prea bine seama ca filmul lui e mediocru (sunt de acord cu tine, Pitbull) si ca, venind cu astfel de productii, nu are sanse sa castige premii la Cannes sau la alte festivaluri mari, dar a dat peste o mina de aur (povestile cu evrei si sasi - vezi si documentarele sale) si profita cat poate de pe urma ei. Desigur, nu e lipsit de vanitate si la ocazii festive mai scoate de la sertar elogii aduse filmelor sale de odinioara, parca pentru a-si justifica dreptul de a se scufunda azi in mediocritate.

[Alex Leo Serban]

ma vad nevoit sa ma repet: e nevoie k filmu ro (nu ala minimalist, k ala stim k e p valuri mari 8) ) sa s ridice la mediocritate

adik la normalitate

eu judec (si) in fctie d c si-au propus autorii; c e mai grav - k gabrea a vrut sa faca 'decit' un 'film cu sashi, evrei' etc (& i-a iesit) sau k nae a vrut sa fak o capodopera (& nu i-a iesit)?

[mihaifulger]

Cred ca, pentru un cinefil, (semi)esecul unui autor (iar Nae este, in genul sau, un autor) este mai important decat (semi)succesul (i.e. un film corect / mediocru) unui cineast de gen. Altfel, nici unul dintre cele 2 cazuri nu mi se pare grav. Grava e doar penuria de asemenea filme (si cazul A, si cazul B) in cinematografia noastra.

[Alex Leo Serban]

cu totu d acord - cu precizarea k gabrea a devenit un 'autor d gen', el fiind (in trecut) kiar un autor in sensu tare al cuvintului (si, da - paranteza pt pitbull -, 'dincolo d nisipuri' kiar E unul din cele mai bune filme ro ale anilor 70!)

intrebarea mea era oricum retorik si s adresa mai mult lu pitbull, kre spumega (alaturi d altii) k n-avem filme 'normale', 'd gen' etc etc - stilu corect, profi & fara fasoane - iar atunci cind apare unu, ii da in cap!
eu unu nu mai inteleg... :?

[Pitbull]

Adicä zici tu cä "Cocosul..." e un film de gen "normal si corect"? :?
BINE ar fi fost sä fie asa!
Am încercat sä relev, în analizä, tocmai GRESELILE profesionale:
- scenariul liniar si doar partial structurat (UNDE-S arcurile de tip "All that Jazz"?
- cabotinäria grosierä a actorilor (UNDE-S fineturile lui Nae?)
- lipa de creativitate a secventele (UNDE-I una ca aia când Walter Burns îl pune pe Bensinger sä recite - sau, în gamä tragicä, carnagiul de dupä Hambar de la Klimov, väzut din fugä?)
Adicä, okay - nu mare artä; film de gen; da' mäcar meseria, nene! creativitatea! Inspiratiunea!

[Alex Leo Serban]

c 'all that jazz', bre, ai baut gaz?!
c treaba are filmu asta (& subiectu asta) cu 'all that jazz'?! c compari mere cu pere?
c 'creativitate' & 'inspiratiune' vrei la film d gen?? astea s fac dupa reteta!
iar actorii - eh, asta-i kiar culmea! inkipuie-ti k mi s-au parut mai ok decit cabotinii jenanti din filmu lu nae, da??

cre k ai - intr-adevar - o probl cu gabrea & ii cauti cu orice pret nod in papura...

[Pitbull]

Sorry, eram beat (am bäut multä tuicä bunä si tare cu televizoristul reparator, si amicul care mi l-a adus.)
Voiam sä zic "Some Like it Hot" aka "Unora le place jazzul". Ca "film de gen" genial, cu racordurle si rapelurile lui dramaturgice si narative.

[Alex Leo Serban]

mai draga, beat sau nebeat, tot nu vad leg cu filmu lu gabrea, p bune!
adik, intr-un caz vbim dspr o capodopera (a filmului 'd gen', dk vrei - desi eu cre k - virgula - capodoperele transcend genurile), iar in cazu nostru d o biata ecranizare, dupa o carte p kre nici tu, nici eu, nu am citit-o, asa k orice speculatie e pierdere d vreme... (doar k, asa cum il stiu eu p gabrea, sint convins k nu s-a abatut cu un cadru d la litera cartii - a facut-o serios, 'nemteste' )

mie actorii kiar nu mi s-au parut rai, dimpotriva: mi s-au parut 'in rol', fara stralucire e drept - da nu stiu dk in filmu asta, p povestea asta, era loc neaparat d 'virtuozitati' & 'vrajeli' la kre sa cazi p spate: ar fi dezekilibrat povestea...
dupa mine, e un film eficient: pune in fata o poveste (autobiografik) si o serveste corect. ba kiar, p mine m-a tinut - in sensu k, la cap 'entertaining', makr nu m-am plictisit!
iar faptu k vrea sa duk filmu cu caravana, a la mungiu - pai si, kre e probl?? bvo lui! inseamna k e un om cu capu p umeri, kre vrea sa scoata profit & sa fak totu k filmu lui sa fie vazut - dc sa n deranjeze ac lucru??

la nae, in skimb, asteptarile erau mai mari - d aceea, si deceptia p masura...
si kiar cred k 'performantele' actoricesti sint lucru cel mai prost din film! vizante nu are suflu sa duk, singur, un film d peste 2 ore - nu are consistenta, complexitate, profunzime... e bun p roluri episodice (vezi 'e pericoloso...', 'filantropik'), dar resursele lui - k actor - ma tem k sint destul d limitate.
idem niculescu: era perfect in kelneru din ''filantropik', aici este exagerat si imprecis... (si nu, nu 'exagerat' as in 'asa era rolu, grandilocvent': exagerat as in more is less - adik lipsit d elocventa!)

si - repet: dk asta ar fi doar parerea mea, as accepta sa mi s spuna k am eu o idiosincrasie (cum are gorzo la tarantino & lars von trier) & k parerea mea e nerelevanta pt k excentrik; da cunosc cel putin vreo 20 d oameni (cinefili!) kre gindesc la fel!...

[Pitbull]

Eu propun sä-l rugäm pe Herbert sä transeze problema - cä tot credea Nume despre el cä era Gabrea, acu' trei ani.

[Alex Leo Serban]

eh hai, o dai p dupa piersic k sa scapi

mai bine ian, aici, cum termina cristina corciovescu cronik filmului din 'time out': 'cocoshu decapitat este un film kre poate rivaliza cu orice productie hallmark'!
bingo

[Pitbull]

Cristina e fatä bunä, si o excelentä istoriografä a cinematografiei române si universale. A fost si un foarte bun producätor delegat cândva, zbätându-se în chingile duliene. Dar încä de pe-atunci mi-am format unele îndoieli privitoare la radarul ei valoric.

Nici un piersic, nici un märgelat, nici un saptecai. N-am de ce sä "scap" - când mä convinge cineva cä gresesc, recunosc (m-ai väzut de multe ori spunând: "da, aici ai dreptate, poate cä si eu am...", etc.). Pur si simplu, era un mod glumet de a conchide în spiritul lui "we agree to disagree".

[Pashpix]

"Cocoºul decapitat" revine la Sibiu

Filmul "Cocoºul decapitat", de Radu Gabrea, va fi proiectat vineri, în Sala Thalia din Sibiu, dupã ce aceastã coproducþie româno-maghiaro-germano-austriacã a fost prezentatã pentru prima oarã în luna iunie a anului trecut în capitala culturalã europeanã, în Festivalul de Film Transilvania, primind Premiul special.

Premiera filmului "Cocoºul decapitat", de Radu Gabrea, a umplut la premiera de luna trecutã sala de la Cinema Studio din Bucureºti, adunând peste 300 de spectatori, unii dintre aceºtia fiind nevoiþi sã-l vadã în picioare.Filmul a fost realizat dupã best-seller-ul în limba germanã al scriitorul sibian Eginald Schlattner ºi a cunoscut douã versiuni: una germano-austriacã, prezentatã doar în Germania ºi Austria ºi una româno-maghiarã.
"Au fost discuþii între producãtori ºi o mare luptã ca sã impunem versiunea noastrã", a declarat joi regizorul filmului, într-o conferinþã de presã.Subiectul coproducþiei este povestea unor adolescenþi a cãror maturizare este legatã de evoluþia comunitãþii sãseºti din Ardeal, în perioada celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. Tânãrul Felix trebuie sã organizeze serbarea de încheiere a anului ºcolar iar aceasta este un bun prilej sã-ºi aminteascã anii de rãzboi cu problemele ºi toate laºitãþile perioadei. Din nefericire, petrecerea este întreruptã de alarmele unui raid aerian.

Pericolul este mereu prezent, el fiind perceput de toatã lumea prin simbolul cocoºului decapitat. Potrivit unei legende sãseºti, un cocoº decapitat este semn de ghinion. Cine gãseºte însã capul cocoºului are noroc."Sper cã filmul pe care îl veþi vedea va justifica numãrul mare al actorilor implicaþi", a spus Radu Gabrea la premiera de la Bucureºti.
Filmul lui Gabrea a mai avut premiere în Austria, Germania ºi Ungaria ºi a primit Menþiunea specialã a juriului la Festivalul Internaþional de Film Saturno, la Roma.

A mai fost prezentat la Ziua Filmului Românesc de la Montreal (octombrie 2007), la Festivalul Internaþional de Film Evreiesc de la Ierusalim (decembrie 2007), la Festivalul Internaþional de Film Cairo (decembrie 2007), Festivalul Internaþional de Film Romantic de la Mons, Belgia (februarie 2008), ºi la Festivalul Internaþional de Film de Tiburon, în California (martie 2008). În perioada 1 aprilie-16 mai, are loc o caravanã cinematograficã de promovare a filmului, la iniþiativa regizorului.

[memeinmon]

Citind tot ce s-a scris despre film pana acum si auzind ca a fost plecat intr-o caravana prin tara, am cautat pe google cam ce s-a scris despre film in ultimele doua saptamani:

printre numeroase articole scurte care doar anuntau filmul, am gasit si urmatoarele link-uri care vorbesc despre. So, cine are timp si il intereseaza, 'poftiti de':

http://www.clujeanul.ro/cultura-timp...2568588/print/
http://www.clon.ro/stiri/cluj/artico...80420-04412199
http://citynews.ro/-Cocosul-decapita...s-la-Cluj+7599
http://amdoar18ani.ro/2008/04/21/coc...ucces-la-cluj/
http://casadenebuni.blogspot.com/200...comandari.html
http://www.clujon.ro/index.php?actio...7&category=205
http://www.timpolis.ro/index.php?pag...=1440&r=31&a=1
http://www.punctul.ro/articol/5399/c...ighisoara.html
http://www.glasularadului.ro/news/pa...a_la_arta.html

[Pitbull]

Ca de-atâtea ori, o excelentä analizä gionloccianä:
http://agenda.liternet.ro/articol/68...decapitat.html
Supun atentiei fragmentul pe care-l consider definitoriu:

În spatele filmului realizat de Radu Gabrea se aflã romanul omonim al scriitorului român de limbã germanã Eginald Schlattner. La discuþia de dupã proiecþie, scriitorul se arãta foarte mulþumit de adaptare, fiindcã ea ar surprinde perfect liniile pe care el le trasase în carte. Tocmai în aceastã surprindere cred cã stã slãbiciunea peliculei. Filmul pare a fi o schemã a parcursului livresc, o fiºã de lecturã unde sînt rezumate cîteva traiectorii individuale care, la rîndul lor, sînt redate sub aceeaºi formã - în rezumat, schematic, demonstrativ, didactic.

Adicä, simplu spus: o ecranizare de o corectitudine care cinematografic devine sterilä: unele structuri care livresc functioneazä bine pot fi improprii filmului, necesitând adaptäri - altfel, cad în liniaritate, platitudine, insipiditate (sau, dimpotrivä, în supradimensionäri, demonstrativisme, kitsch).