ARMATA - Pentru tara si popor...

[hellsteed]

Imi aduc aminte repetand in copilarie : " Pentru tara si popor, eu m-arunc din avion' sau ceva de genu. Am locuit langa o unitate militara in copilarie. Poligonul mi-a fost teren de joaca. Dimineata ne trezeam de la trapul soldatilor ce urcau Strada Meteorologiei cantand " Un cantec istoric..." sau "Frunzulita, musetel". Topicul acesta vrea sa-i destainuiti cateva amintiri din cazarma. Eu facand parte din prima generatie de non- militaristi n-as putea sa va spun mai mult decat ce s-a intamplat la recrutare. Bineinteles am auzit multe si multe povesti, gen caratul apei cu frunza de loboda, cliseicul curatat de cartofi si spalat cu periuta WC-uri. Plus mai am caietul unchiului meu cu poezii scrise in armata (unul dintre titluri " Vara din Galati" ) pe undeva pe-acasa. Un caiet comic, plin de gonade. Multi dintre useri au o varsta venerabila si cred ca si niste amintiri comice din perioada aia , asa ca va invit sa impartasiti cateva episoade.

[Pitbull]

Am fäcut-o la T.R., 1979-1980, la U.M. 01256 Caracal (lângä garä). Mi-au fost colegi de pluton Nae Caranfil (dormea în patul de deasupra mea, în grupä stätea lângä mine), Radu Caranfil, Dimitrie Vitanidis, Adrian Päduraru, Dan Bädäräu, Bogdan Gheorghiu, Cristian Rotaru, Cristian Comeagä. Excelentul "E pericoloso sporgersi" al lui Nae a fost conceput acolo - multe dintre secventele cu militari sunt inspirate din realitate, în frunte cu aia cu: "Ai vorbit, te-am notat!" - si, desigur, unele chiar acolo au fost filmate (exterioarele teatrului, de pildä).
In ceea ce mä priveste, tot timpul am corespondat sustinut cu fost colegi de liceu ajunsi în alte unitäti; imediat dupä liberare, am cules din scrisorile lor toate fragmentele care relatau întâmpläri din armatä si le-am organizat într-un volum intitulat "A.M.R. 275 - Märturii despre un contingent de teristi". Evident, nu l-a publicat nimeni, desi Tudor Caranfil, care l-a savurat, si acum îmi mai spune adesea cä ar trebui sä-l tipäresc. Poate, într-o zi...
In orice caz, subiectul e mustos, si sigur voi contribui si eu la acest topic.

Pentru început, o micä întâmplare nu comicä, dar de actualitate.
Spre finalul termenului, câtiva dintre noi, I.A.T.C.-istii, ne împrieteniseräm cu noul furier al comandantului de regiment (colonelul Paul Petrisor - R.I.P.), un soldat de la trupä, din Focsani: Petru Dumitru. Dupä câteva luni, când eram în anul întâi de facultate, venind într-o misiune la Bucuresti, ne-am întâlnit si l-am gäzduit o noapte; cu alt prilej, s-a nimerit ca si el si colonelul sä fie internati în Spitalul Militar Central, si m-a dus în vizitä la fostul meu comandant.
Recent, m-a gäsit pe net, dupä aproape treizeci de ani de despärtire. S-a stabilit la Bruxelles de zece ani si lucreazä la Comisia Europeanä. Alaltäieri, ne-am reväzut la o bere. It's been nice.

[Pitbull]

Sursä: Valeriu Moisescu

Unitate militarä, compania T.R. unde fäceau armata Valericä Moisescu, Lucian Pintilie si altii de la I.A.T.C. Intr-o searä, dupä stingere, urlete: un soldat zbiera ca din gurä de sarpe ceva în legäturä cu un crocodil. Sar bäietii, aprind lumina, panicä... In fine, se lämureste misterul: viitorul actor Leonard Calea îsi prinsese piciorul între gratiile patului si se pusese pe visat!
Hahaha, poante - da' vine O.S.R.-ul, cu-o falcä-n cer si-una-n pämânt, cä de ce e täräboi la compania T.R. în timpul programului de somn. A doua zi, loctiitorul de comandant, ofuscat nevoie-mare, le tine o prelegere de comä, si-n final pune punctul pe y:
DE DOUAZECI DE ANI COMAND VIITORI OFITERI IN REZERVA... SI PAN-ACUM, NICI UNUL NU SI-A PERMIS SA VISEZE CROCODILI!!!

[paul_aramis]

UM 01336 Zalău (la vremea aia supranumit "Municipiul pe cale de adevenii oraş")
Ehe, acum un sfert de secol...

Regiment de infanterie mecanizată (sau motorizată, că niciodată nu am ştiut cum e corect)

Prima seară în unitate. 25 septembrie. Sergenţii de la "trupă" veniţi să ne înveţe echiparea şi dezechiparea "la chibrit". Şi care după o juma' de oră au ieşit la raport şi au cerut să fie trimişi înapoi la plutoanele lor "de bază". Că noi deja eram gata la jumătea chibritului ...

Prima zi în unitate. Prima adunare a batalionul TR pe platou. Cuvântarea comandatului de batalion. "Vă ştiu ce vă poate pielea. Voi ăştia de la medicină şi teologie, băieţi subţiri, de bani gata (pe atunci nu prea ajungeai la medicină sau teologie dacă nu aveai pe cineva în familie în domeniu). V-am văzut în celelalte cicluri (eram al 3-lea la unitatea respectivă), intelectuali fini, nu faceţi probleme. Inginerii?! Pfiu! Voi sunteţi cei mai de jos în clasa intelectualilor. Nici nu ar trebui să vă spună aşa. Nişte muncitori cu diplomă. Sunt cu ochii pe voi. Vă bag eu disciplina în cap!"
Şi prin contrast, acelaşi, 9 luni mai târziu, 27 iunie, la raportul de zi: "De când sunt nu am văzut soldaţi mai disciplinaţi ca studenţii de la inginerie! Bravo! Sunt mândru de voi!"

Între astea două date, o mulţime de întâmplări. Toate culminând cu "revolta" plutonului meu la examenul radio şi cea a batalionului din seara zilei de 27. Da' despre asta mai încolo.

Ca şi completare pentru Hellsteed: am spălat "hăul nefiinţei" cu periuţa de dinţi. Am curăţat grătarele de lemn din spălătoare cu lama de ras. Cartofi n-am spălat cu periuţa, pentru simplul motiv că nu îi spăla nimeni înainte. Doar după ... dacă îşi aducea cineva aminte. Şi mai erau orele de conducere de la miezul nopţii. Astea nu le-am executat, doar le-am ordonat.

[Judex]

UMxxxx
Cred ca e de ajuns.

[hellsteed]

UM 01336 Zalău (la vremea aia supranumit "Municipiul pe cale de adevenii oraş")
Ehe, acum un sfert de secol...

Regiment de infanterie mecanizată (sau motorizată, că niciodată nu am ştiut cum e corect)

Prima seară în unitate. 25 septembrie. Sergenţii de la "trupă" veniţi să ne înveţe echiparea şi dezechiparea "la chibrit". Şi care după o juma' de oră au ieşit la raport şi au cerut să fie trimişi înapoi la plutoanele lor "de bază". Că noi deja eram gata la jumătea chibritului ...

Prima zi în unitate. Prima adunare a batalionul TR pe platou. Cuvântarea comandatului de batalion. "Vă ştiu ce vă poate pielea. Voi ăştia de la medicină şi teologie, băieţi subţiri, de bani gata (pe atunci nu prea ajungeai la medicină sau teologie dacă nu aveai pe cineva în familie în domeniu). V-am văzut în celelalte cicluri (eram al 3-lea la unitatea respectivă), intelectuali fini, nu faceţi probleme. Inginerii?! Pfiu! Voi sunteţi cei mai de jos în clasa intelectualilor. Nici nu ar trebui să vă spună aşa. Nişte muncitori cu diplomă. Sunt cu ochii pe voi. Vă bag eu disciplina în cap!"
Şi prin contrast, acelaşi, 9 luni mai târziu, 27 iunie, la raportul de zi: "De când sunt nu am văzut soldaţi mai disciplinaţi ca studenţii de la inginerie! Bravo! Sunt mândru de voi!"

Între astea două date, o mulţime de întâmplări. Toate culminând cu "revolta" plutonului meu la examenul radio şi cea a batalionului din seara zilei de 27. Da' despre asta mai încolo.

Ca şi completare pentru Hellsteed: am spălat "hăul nefiinţei" cu periuţa de dinţi. Am curăţat grătarele de lemn din spălătoare cu lama de ras. Cartofi n-am spălat cu periuţa, pentru simplul motiv că nu îi spăla nimeni înainte. Doar după ... dacă îşi aducea cineva aminte. Şi mai erau orele de conducere de la miezul nopţii. Astea nu le-am executat, doar le-am ordonat.

Paul_ Aramis eu sunt din Zalau.... Nu eram pe lume cand ai facut tu armata, dar sigur ai urcat Meteorologiei, unde e statia Meteo si un teren de fotbal (daca era pe atunci) alaturea. Urcau amfibiile si tancuriel si plutoanele pe acolo. Si poligonul si depozitul de armament din padure daca le tii minte, plus ca prin 90 toata lumea mergea in poligon la liziera padurii la iarba verde. Noi mergeam vara la cules de mure si ii luam la misto pe baietii din foisor, intrebandu-i cum e ? Cateodata vara cand mai trageau baietii un somn intinsi in iarba mai puneam si noi mana pe un binoclu , un Kalasnikov. Unchiul meu a fost sergent major. Ursan Aurel se numeste.

[hellsteed]

Pit, scenele cu armata din E pericoloso sporgersi au fost superbe. Le-am simtit inspiratia din cotidian. Chiar mi-as dori sa mai vad un film legat de perioada militariei. Cred ca au un umor aparte, mai ales la noi.

[Dragomara]

UM 01336 Zalău (la vremea aia supranumit "Municipiul pe cale de adevenii oraş")
Ehe, acum un sfert de secol...

Aoleu! Io nu ţi-aş fi dat mai mult de un sfert de secol!

[Pitbull]

Da' când ti l-a cerut?

[paul_aramis]

Paul_ Aramis eu sunt din Zalau.... Nu eram pe lume cand ai facut tu armata, dar sigur ai urcat Meteorologiei, unde e statia Meteo si un teren de fotbal (daca era pe atunci) alaturea. Urcau amfibiile si tancuriel si plutoanele pe acolo. Si poligonul si depozitul de armament din padure daca le tii minte, plus ca prin 90 toata lumea mergea in poligon la liziera padurii la iarba verde. Noi mergeam vara la cules de mure si ii luam la misto pe baietii din foisor, intrebandu-i cum e ? Cateodata vara cand mai trageau baietii un somn intinsi in iarba mai puneam si noi mana pe un binoclu , un Kalasnikov. Unchiul meu a fost sergent major. Ursan Aurel se numeste.

Dâmbul Morii, valea Miţii, depozitul de muniţii (armamentul era ţinut în unitate), Cucu Mic şi Cucu Mare.
câtă aviaţie inamică la joasă înălţime, la mare înălţime, mitraliere inamice stânag, dreapta, din faţă şi din spate am băgat pe drumul de la staţie până sus la intrarea în poligon ...
că tot vorbim de asta pe un site de filme, până la armată mă uitam la filmele 'ricane cu Rambo şi altele asemenea şi mă tot minunam cât de proşti erau soldaţii inamici, că treceau la 2 paşi de "eroii" ascunşi prin tufişuri şi nu îi descopereau ... după armată nu m-am mai mirat

[Floydman]

eu am scapat la incoporare. am venit cu un simplu certificat medical care spunea "discopatie lombara" ( era pe bune, este si acum ) si am scapat cu o stampila si fara nici un alt comentariu. m-au trimis acasa fara sa clipeasca. ciudat e ca la un moment dat eu chiar voiam sa fac armata...

[Pitbull]

Eu nu regret deloc c-am fäcut-o. A fost o experientä utilä din toate punctele de vedere.
Anterior, crezusem toate miturile filocazone, cu "ordinea", "disciplina", "regulamentele"... A fost cu atât mai relevantä descoperirea acelor incredibile dimensiuni ale haosului, bulibäselii, arbitrarului... Se cumulau, cred, cam patru factori: 1) esenta eminamente "contra naturii" a institutiei; 2) elementul politic (era armata comunistä, dupä model sovietic); 3) inadecvarea (o armatä amortitä si lipsitä de identitate proprie, în timpul acelei päci prelungite si dubioase de la sfârsitul Räzboiului Rece; 4) anacronismul (armatä de tip Al Doilea Val, când noi eram deja prima generatie a celui de-Al Treilea).
Pe scurt, m-am întors mai întelept - de unde si vorba: M.A.I.M.I., ca urmare a lui A.S.M.I.M.I. (prietenii stiu de ce! )

[Floydman]

apropos de armata. o chestie curioasa.

in una din saptamanile trecute am vazut "proba de microfon" a lui Danieliuc. era un "lipsus" pana acum in cultura mea cinematografica. cand ma uitam eu asa spre final, cand cameramanu respectiv ajunge in armata, ma gandeam ca ...ala e primul film romanesc in care , desi n-are prea mare legatura cu armata sau razboiul, se aude un sunet autentic si inconfundabil (cei care joaca cs sau au tras in realitate stiu) de pusca de asalt AK 47.

toate celelalte filme romanesti din perioada comunista pe care le-am vazut au la secventele de lupta acelasi unic sunet de pushcoaca din aia primitiva (flinta, carabina 1830 , ceva...) fie ca era vorba de pistoalele cu cremene ale lui Saptecai, de carabinele Winchester de la 1877, de pistolul nemtesc al lui Serj sau de pustile de racani ale trupetilor din "noi cei din linia 1". toate trageau la fel: "pfiiiiiiiiiiiiiiijuuuuu".

ce sa mai vorbim de tunuri. tunurile de pe vremea lui Stefan sunau exact ca tunurile AA de la 1944

[Pitbull]

Câteva replici celebre (devenite deja folclor):

- Atentiune la mine, bä cäcatilor, cä vä mänânc acuma pe toti!
- Bäi boilor, bäi vacilor, aici-sa io vi-s mamä, io vi-s tatä!
- Dacä sunteti asa de tâmpiti si nu tineti minte nimica, luati-vä si voi un carnetel sä vä notati - uite, si io am vreo trei!
- Säracu', cred cä-l claseazä, cä are o boalä foarte gravä, ori mori, ori rämâi nebun... Melangitä - si eu am avut-o când eram mic...

[hellsteed]

[Pitbull]

Lt. maj. Burlacu Constantin (noi îi ziceam Curlacu Bostantin, aka Papa Céli, de la «célibataire» - "burlac"); modelul lui Grecea (Florin Cälinescu), din "E pericoloso sporgersi" (numele i-a fost transmis protagonistei: Cristina Burlacu); comandantul nostru de companie, la U.M. 01256 Caracal:

- Bäi soldatule, tu sä nu-ncerci sä sperii pe nimeni, c-aicea nu esti în filmele lui Hitcioc!

(Comentariul lui Stenka Gorodogea, de la Biblioteca Academiei, când a auzit: "Päi da, logic: päsäri... cioc...")

[pipes]

asta cred ca e buna de top 10 in analele prostiei cu epoleti. hitcioc?!?!?!
hahahhahahahahahahahah!

[Pitbull]

"Un om färä pic de lipsä de neindisciplinä!:

...Intrebare: cum era, disciplinat sau nu?

[SoX]

"Un om färä pic de lipsä de neindisciplinä!:

...Intrebare: cum era, disciplinat sau nu?

Domn' profesor, cred ca tocmai ati inventat un cuvant nou "neindisciplina"...

[Pitbull]

Who... me...?
Eu doar am citat textual!

Deci... cum era acel om, disciplinat sau nu?