Articole Robin Hood

Poveștile de bravură ale lui Robin Hood fac parte din tezarului literaturii engleze de foarte mulți ani, numărându-se printre cele mai vechi istorisiri orale engleze, fiind semnalate prima dată în secolul al XIX-lea și fiind exprimate în formă literară prin baladele secolelor al XV-lea și al XVI-lea.

Nu există un singur Robin Hood, ci o poveste arhetipală care a generat o multitudine de figuri eroice ce au supraviețuit secolelor și s-au modelat cu fiecare epocă și cu fiecare generație. Dacă la început, numele de Robin Hood îl căpăta oricine devenea proscris, în zilele noastre a devenit legenda care a inspirat mai mult de 30 de filme de cinema și de televiziune.

Cele mai celebre figuri de la Hollywood care au dat viață legendei sunt, desigur, Douglas Fairbanks (Robin Hood, 1922), Errol Flynn (The Adventures of Robin Hood, 1938), Sean Connery împreună cu Audrey Hepburn (Robin and Marian, 1976) și Kevin Costner (Robin Hood: Prince of Thieves, 1991).

Cu toată popularitatea sa, povestea lui Robin Hood pe marile ecrane nu a prea evoluat, învârtindu-se tot în jurul acelorași personaje, eroul fiind portretizat de obicei ori ca un nobil scăpătat, ori ca un tâlhar cu maniere care fură de la cei bogați pentru a da celor săraci.

Producătorul Brian Grazer i-a propus lui Russel Crowe să joace într-un nou Robin Hood încă din timpul filmărilor la American Gangster, tot în regia lui Sir Ridley Scott.

Însă abordarea avea să fie complet nouă: originea poveștii lui Robin Hood, care explică cum s-a întâmplat ca un arcaș modest din armata regelui Richard I s-a transformat în legendă. Noul Robin Hood explică cine sunt șeriful din Nottingham, lady Marion și socrul său, urmând ca până la final să înțelegem și cine e Robin Hood. “Finalul filmului nostru este începutul celor câteva zeci de alte filme despre Robin Hood care au fost făcute până acum.”

Russel Crowe spune că a fost foarte entuziast, pentru că îl avea pe Robin Hood în minte de când era copil. “Robin Hood are o calitate cu care relaționează oricine: trebuie să fie cineva care să lupte împotriva nedreptăților”.

Crowe a acceptat să participe la proiect, dar a pus o condiție: doar dacă oferă o perspectivă nouă. “Este una din cele mai vechi povești în limba engleză. Acest fapt merită respect. Dacă tot vrei să îl revitalizezi pe Robin Hood, atunci fă-o altfel de până acum.”

Crowe și Grazer s-au îndreptat spre singurul regizor care putea realiza filmul: Ridley Scott. “Filmul avea nevoie de cineva care să fie capabil să redea autenticitatea, care să fie interesat de mediul, timpul și evenimentele istorice și politice din jurul poveștii.”
Echipa de bază odată formată, cu toții au decis să împărtășească aceeași viziune: aveau să arate cum poate deveni un om modest un campion al poporului său.

Pentru a realiza această viziune, echipa a apelat la scenaristul Brian Helgeland, care cucerise un Oscar pentru colaborarea sa precedentă cu Crowe, și anume, L.A. Confidential. După ce a fost solicitat de Scott, Helgeland a știut că ce îl interesa cel mai mult la scenariu era să “umanizeze legenda.” “Ridley mi-a cerut să fac versiunea lui Robin Hood în care să vorbesc despre omul dinainte de a deveni mit.”

Pentru a-și pregăti rolul, Russel Crowe a citit mai mult de 30 de cărți despre Robin Hood și despre finele secolului al XII-lea și începutul secolului al XIII-lea. “Robin a fost martor la asasinarea tatălui său când avea o vârstă foarte fragedă. A fost lăsat în Franța într-o mânăstire a Cavalerilor Templieri, unde a fost tratat foarte rău. Așa că a preferat să fugă, luând cu el doar zaua care aparținuse tatălui său. Imaginați-vă un băiețel târând după el o armură a unui adult.” “Timp de 35-40 de ani a fost convins că mama și tatăl lui l-au părăsit și nu l-au iubit. Dar acum e în Anglia. E un tip care a călătorit prin toată Europa, a văzut cum trăiesc tot felul de oameni, iar acum descoperă cu surprindere că Anglia e cel mai opresiv loc. Urmărim, așadar, călătoria unui om de descoperire a sinelui, care ia lucrurile de unde le lăsase tatăl lui pentru a afla totul despre sine.”

Cate Blanchett s-a alăturat producției datorită... unui timbru poștal. În 2009 a participat alături de Russel Crowe la ceremonia inscripționării a două mărci poștale cu chipurile lor. Acolo, Crowe a avut revelația că este actrița perfectă pentru rol.
“Este dură, puternică și independentă. Își controlează perfect emoțiile și din cel mai mic gest poate face o declarație răsunătoare.”

Ceea ce a atras-o cel mai mult a fost faptul că “la baza mitului lui Robin Hood stă forța pădurii. Suntem suprasaturați de forța statului, sau a bisericii.”
Cu Cate în echipă, realizatorii au dezvoltat o relație între Robin și Marion de tip “Îmblânzirea scorpiei” și au ales ca Marion să fie diferită de ce se făcuse până acum.

Ea nu mai e fecioara neajutorată care așteaptă un bărbat să-i controleze destinul. Scenaristul Helgeland explică: “ Pe atunci era o lege care spunea că, în cazul în care unei femei nobile îi murea soțul, averea ei avea să fie preluată de curtea regelui. Așadar, am făcut ca relația dintre cei doi să pornească din motive pur mercantile, iar apropierea să se petreacă în timp, pe măsură ce luptă împreună pentru un scop comun.”

Filmările au început în aprilie 2009. Scenograful Arthur Max a avut sarcina herculeană de a construi Anglia medievală, de a recrea cât mai fidel orașele și satele și de a reda grandoarea castelelor din acea perioadă. Unul din cele mai importante decoruri a fost cel al orașului Nottingham, care a fost construit pe o proprietate privată din Hamptom, aproape de Guildford, în comitatul Surry. Acolo, echipa a găsit tot căuta: o pădure de pini, un râu, un câmp, mlaștină. Au fost construite în jur de 50 de clădiri, din stuf, lemn, paiantă.

Scenele de luptă au fost o adevărată provocare pentru întreaga echipă. Dar pentru regizorul care are o experiență de câteva decenii nimic nu a fost imposibil. Nici măcar să filmeze pe o plajă în cele mai aspre condiții meteo pe care le poate oferi o insulă birtanică.

Lucrând în fiecare zi cu multe camere – între 5 și 12, Scott și directorul de imagine Matheison au reușit să filmeze cât s-a putut de mult cu minimum de duble, ceea ce a permis regizorului să nu epuizeze actorii, ceea ce este esențial într-un film care are le cere acestora maximum de efort fizic. Trebuind să filmeze în condiții meteo absolut imprevizibile, cu treceri de la caniculă la ploi torențiale, echipa a avut de dus propria bătălie. Pe o plajă de aproape un kilometru, 1500 de oameni și 150 de vehicule trebuia să se miște în permanență. Actorii au avut propriile lor provocări. Peste 100 de cai galopau unul lângă celălalt, actorii neștiind unde erau plasate camerele de filmat, ceea ce le-a dat sentimentul de bătălie adevărată.

Pentru a reuși să tragă cu arcul ca un adevărat profesionist, Crowe și-a luat rolul în serios. Calul îl putea deja stăpâni foarte bine, fiind un bun călăreț, iar pentru a trage cu arcul a intrat la un regimi draconic de antrenamente fizice, antrenându-se timp de trei luni în Australia. A ajuns până să și meargă la vânătoare desculț prin pădure, a avut zile în care trăgea aproape de 200 de ori cu arcul, ceea ce este echivalentul pregătirii unui sportiv pentru Olimpiadă. Totul pentru a fi perfect în rol.

Cate Blanchett este la fel de perfecționistă precum partenerul său de film. A promis regizorului că va face singură scenele de călătorie. Deși uneori a regretat această promisiune, fiindcă acei cai nu erau înșeuați, iar personajul ei trebuia sa tragă cu arcul din galop cu o za extrem de grea pe ea, Blanchett a mers pînă la capăt.