Articole Australia

Pentru a ajuta la crearea pustietatii din Australia din anii 1930, asa cum a fost vazuta de Luhrmann, o munca monumentala de cercetare a fost intreprinsa de Catherine Martin si echipa ei. Martin spune: "Baz ne indruma intotdeauna sa incepem procesul plecand de la realitate. Este exigent la cercetarile istorice exacte, asa ca orice deviatie de la fapte e facuta constient. Putem decide ulterior sa deformam realitatea pentru a evidentia anumite aspecte ale povestii sau dezvoltarea personajelor. Recombinarea lucrurilor care s-au intamplat de fapt cu scopul de a consolida povestea este ceva ce se intampla odata ce am inteles faptele.

Luhrmann a fost foarte constient ca nu vroia ca adevarurile istorice sa reduca elementele dramatice ale povestii. De pilda, a aflat din cercetari ca misiunile erau impartite pe biserici: catolice, protestante si metodiste. Decat sa intre in polemica subiectului, a preferat sa creeze o institutie religioasa generica.

La un moment dat, Luhrmann a pornit intr-o calatorie prin tinut ca sa-l cunoasca mai personal. A acumulat o intelegere a tinutului care s-a dovedit atat de puternica si mai potenta decat orice ar fi putut afla din cartile de istorie, si a incurajat-o si pe Catherine Martin sa faca acelasi lucru, ceea ce ea a facut cu cei doi copii ai lor.

Intr-o aventura asemanatoare, regizorul s-a hotarat sa traiasca experienta manarii vitelor. impreuna cu producatorul asociat, Paul Watters, si asistentul lui, Schuyler Weiss, Luhrmann s-a trezit calare pe cal manand sute de vite pe terenul ars de soare si prafuit din pustietate.
Desi pe ascuns de adevaratii manatori de vite cu care calarea, Luhrmann s-a consolat cu iPodul pe care l-a luat cu el.


PALETA DE CULORI

Luhrmann si Martin, in colaborare cu operatorul cinematografic Mandy Walker, a studiat fotografii vechi de prin anii '30, '40 ca sa se inspire pentru paleta de culori a filmului. Martin spune: "Paleta lasa sentimentul perioadei a unor panze usor decolorate, ce contin izbucniri de culoare. Cand am inceput sa lucrez prima data in film, imaginea nu putea fi manipulata digital pentru obtinerea efectului dorit. Daca cineva vroia o anumita imagine, trebuia s-o obtii din realitate. Baz nu dorea ca fiecare scena sa fie generica, ci diferite stari trebuiau evocate in momente diferite pentru a sublinia naratia. Asa ca vremurile bune de la gospodarie sunt foarte deschise, albe si aerisite, in timp ce gospodaria delapidata e intunecata, deprimanta, prafuita si rosie."

SCENOGRAFIA SI LOCATIILE DE FILMARE

Fotografierea principala in Australia a inceput pe 30 aprilie 2007 la Strickland House in Vaucluse, New South Wales. Martin si echipa ei de design de productie, in frunte cu directorul de arta supervizor Ian Gracie si directorul de arta Karen Murphy, erau deja adanciti in munca, construind platouri exterioare masive atat in Queensland, cat si in vestul Australiei. Platoul de 5 acri al orasului Darwin din anii 1930 a fost construit intr-o perioada de 10 saptamani. Includea un bar de doua etaje in marime naturala, un cartier chinezesc, drumuri de pamant, stalpi de telegraf din vremea aceea, iluminarea strazilor si redecorarea cladirilor existente pentru a se potrivi cu platoul din anii 1930. in acelasi timp, fundatia fermei Faraway Downs, a gospodariei mitice au fost facute langa Kununurra, in nordul indepartat al tarii. S-au construit drumuri de acces ca remorcile imense cu materiale si provizii sa poata ajunge la locatii.

Martin spune: "Bowen a fost locația ideala de filmare pentru ca am gasit doua loturi vacante uriase la mare, langa debarcader si, ca printr-o minune a destinului, debarcaderele din Darwin si Bowen sunt indreptate in aceeasi directie, asa ca am putut potrivi lumina la ambele locatii.

Marea provocare pentru Martin a fost crearea impresionantei gospodarii construite in mijlocul salbaticiei. Localizata la Carlton Hill, la 60 de km de Kununurra, Martin si echipa ei au construit Faraway Downs. "Dupa ce am gasit locatia, am scanat imprejurimile si am construit o macheta pe care am mutat-o pana am gasit locul perfect. E un mare baobab in fata gospodariei care e un element cheie in compozitie. Am petrecut mult timp evaluand cat de mare ar trebui sa fie copacul si distanta ideala de casa. Casa trebuia sa fie un personaj in ambele incarnari - inainte si dupa renovarea lui Sarah. Trebuia sa fie destul de substantiala si incantatoare pentru a o face pe Lady Ashley sa doreasca sa ramana, dar nu din cale afara de discrepanta fata de arhitectura vernaculara incat sa nu para plauzibila."

"Mi-a placut la nebunie decorarea platoului la acest film, sa lucrez cu decoratorul de platou Bev Dunn si echipa noastra. in special, schimbarile texturale majore pe care le suporta gospodaria, de la stadiul darapanat in care o vedem prima oara, la oaza verde care devine in cele din urma. Logic, transformarea a fost greu de realizat, dar in cele din urma am fost satisfacuti."

COSTUMELE

Martin si echipa ei de costume, condusa de supervizorul de costume Eliza Godman, au intampinat o sarcina la fel de dificila. Au trebuit sa creeze peste 2000 de costume pentru film, de patru ori mai multe decat pentru Moulin Rouge!

Martin conceput o garderoba mare pentru personajul principal al filmului, Lady Sarah Ashley, care reflecta transformarea ei personala pe parcursul povestii. Martin comenteaza: "Baz avea opinii bine stabilite despre "britanicismul" grafic pe care-l vroia la inceputul filmului. Ea soseste cu un hidroavion intr-o tinuta bleumarin marinareasca care ar fi fost mai potrivita pentru Riviera, nu pentru Darwinul anilor 1930. Mai tarziu poarta o cascheta cu voal de parca ar fi fost intr-un safari in Africa, cand se duce spre gospodarie. Ai sentimentul formalului si ocazionalului de fiecare data cand o vezi. Cand e prinsa in goana animalelor si-si pierde hainele, se debaraseaza si de aerele de pana atunci. Ia decizia de a alege supravietuirea in loc de aparenta si devine o femeie cu totul diferita."

CALATORIA LUI LUHRMANN

In timpul realizarii filmului AUSTRALIA, Luhrmann a descoperit o notiune exceptionala si la fel de convingatoare pentru el. E o notiune pe care a ajuns s-o creada cu toata fiinta sa. Provine dintr-o idee indigena ca intre om si pamant exista o comunicare sacra profunda.