Logan (Hugh Jackman), mutantul de 100 de ani cunoscut lumii sub numele de Wolverine, este ademenit spre o Japonie pe care nu a mai văzut-o din cel de Al Doilea Război Mondial - şi pe tărâmul tenebros populat de yakuza şi samurai în The Wolverine, cu premiera pe marile noaastre ecrane vineri, 26 iulie.
Găsindu-se deodată pe această rută cu o misterioasă şi frumoasă moştenitoare şi confruntându-se pentru prima dată cu probabilitatea morţii adevărate, va fi împins către limitele fizice şi emoţionale - mai mult decât oricând. În această călătorie periculoasă pentru redescoperirea eroului din interior, Logan va fi nevoit să se lupte nu numai cu inamici puternici, mutanţi şi umani deoportivă, ci şi cu fantasmele propriului său trecut. Pe măsură ce The Wolverine îşi încrucişează ghearele din adamantium cu săbiile samurailor, străbătând un întreg labirint în care dragoste, trădarea şi onoarea coexistă, acesta va ajunge cu adevărat să cunoască preţul vieţii fără de sfârşit.
„Această poveste îl conduce pe The Wolverine într-o lume total diferită de orice altă lumă văzută vreodată în seria X-Men”, arată Hugh Jackman, care este şi producător. „Este vizual diferită şi tonul este unul nou. Sunt o mulţime de bătălii în poveste dar cea mai importantă dintre toate este cea care se dă chiar în interiorul lui Logan pentru a alege între a fi un monstru sau a deveni o fiinţă umană”.
The Wolverine a apărut prima dată în 1974 când personajul şi-a făcut apariţia în premieră într-un episod din The Incredible Hulk (Incredibilul Hulk) - prefigurând includerea sa în banda eroilor mutanţi cunoscuţi ca The X-Men. Curând va fi recunoscut în întreaga lume pentru ghearele sale din adamantium, capacitatea de auto-vindecare şi furia primară - toate acestea contribuind la transformarea lui The Wolverine într-un superstar al tărâmului de supereroi.
În anii 1980, The Wolverine devine cu adevărat independent - într-un mini-serial de patru episoade creat de scenaristul X-Men, Chris Claremont, şi legendarul grafician Frank Miller (The Dark Knight/Cavalerul Negru, Sin City). În serial, personajul face o călătorie solitară în Japonia doar pentru a fi ademenit într-un vârtej de crime, trădare şi onoare, în mijlocul căruia este nevoit să se confrunte atât cu puterile sale terifiante, cât şi cu vulnerabilitatea sa nedescoperită. Încercând să se descurce într-o lume pe care abia o înţelege, The Wolverine îşi descoperă, pentru prima dată, sensul interior de justiţiar.
Mult timp un favorit al fanilor lui The Wolverine, serialul a constituit şi o sursă de inspiraţie pentru actorul nominalizat la Oscar, Hugh Jackman. Jackman a văzut în partea nespusă a istoriei personajului o şansă rară de a se scufunda şi mai adânc dincolo de indestructibilitatea lui The Wolverine şi de a aduce lumină, într-un mod nou, cele mai întunecate aspecte. Dorinţa s-a amplificat când Jackman a făcut echipă cu James Mangold care transformase, mai înainte, povestea lui Johnny Cash într-o fascinantă poveste de dragoste şi rebeliune în Walk the Line şi a readaptat clasicul western 3:10 to Yuma într-un joc contemporan de-a şoarecele şi pisica construit în jurul unor teme precum prietenia, datoria şi destinul. A fost alegerea corectă pentru a aduce o imagine nouă personajului The Wolverine şi pentru a-l scoate din convenţiile uzuale ale serialelor cu X-Men. „Jim Mangold m-a împins să merg mai departe, mai furios, mai apăsat, mai sălbatic în orice fel şi în orice acţiune”, a notat Jackman în caietul de presă al filmului. De la bun început, Mangold a dorit să spargă şablonul filmelor realizate pe baza benzilor desenate. Regizorul explică: „Ceea ce m-a interesat la The Wolverine a fost să realizez ceva destul de diferit de filmul cu supereroi standard unde este vorba despre oprirea intrigii diabolice a unui ticălos. În această poveste, acţiunea şi suspansul sunt construite mai mult pe personaj şi se întrepătrund într-o lume care asigură o experienţă complet diferită, nemaivăzută”.
Deşi personaje din trecutul lui Wolverine sunt aduse în acest cocktail şi se fac aluzii la tot ceea ce a trebuit să îndure în aventurile sale iniţiale, atenţia cade pe o piesă alternativă din filmele X-Men. „Când faci un film despre un grup de oameni ca The X-Men, sunt atât de multe chestii cât să poţi intra în mintea lor”, notează Mangold. „Dar acest film poate pătrunde cu adevărat în interiorul lui Logan pentru a explora cine este el şi care sunt sursele furiei sale. Este cineva care fusese folosit de Ministerul Apărării, de guvern, de inamici, de ticăloşi, chiar şi de către cei iubiţi. Şi, de-a lungul timpului, furia sa faţă de toţi aceştia a crescut, pentru a fi amplificată doar de calitatea sa sălbatică, naturală, preexistentă. Totuşi, în această poveste, începe să înveţe că furia sa l-ar putea alimenta şi face mai puternic. În cele din urmă, Mangold a început să vadă povestea mai mult ca un thriller clar despre un bărbat cu un trecut întunecat în căutarea propriei sale identităţi viitoare, apoi ca ceva desprins din universul fantastic al benzilor desenate. „Cred că unul dintre lucrurile care vor surpinde cel mai mult oamenii la acest film este cât de real este, cât de mult te pierzi complet în aceatsă lume, în acţiune, dramă şi romanţă”, comentează acesta.
„Un lucru pe care îl consider în mod special interesant la Wolverine este nemurirea sa, faptul că, graţie acestui factor de vindecare poate merge mereu şi mereu mai departe ca un zeu şi din acest motiv experimentează şi singurătatea unui zeu. Chiar şi când Logan îi pierde pe cei ce îi iubeşte, ştie că el va merge mai departe", observă Mangold. „Merge mai departe de un secol, prin războaie şi bătălii, trecând peste morţile celor iubiţi şi a ajuns acum într-un punct de mare epuizare. Este o temă clasică - omul care este nemuritor dar suferă din acest motiv. Logan este un erou slăbit, iar povestea sa este, în mare parte, despre încercarea lui de a recăpăta ceva ce a pierdut căutând în interiorul său.
Mangold a îmbrăţişat oportunitatea de a-l duce pe Logan direct în inima Japoniei din ziua de azi, plină de elemente specifice modernităţii şi înaltei tehnologii deopotrivă cu tradiţii adânc înrădăcinate şi coduri secrete de onoare. Acest cadru japonez le-a permis lui Mangold şi Jackman să îl reimagineze pe Logan într-o înfăţişare nouă: ca un Rōnin. „În Japonia feudală, samuraii aparţineau unui stăpân, iar un rōnin este un samurai care nu mai are un stăpân pe care să îl slujească. Este aşadar un fel de războinic fără scop, fără cauză", explică Mangold. „Mulţi dintre cei ce l-au făcut pe Logan să se simtă parte dintr-o cauză sunt acum duşi. Aşa că este, fundamental, un om pierdut, capabil să facă orice, fără mandat. Este o iconografie pe care western-urile americane şi filmele cu samurai o împărtăşesc, iar noi aducem acum în el un personaj de benzi animate". Juxtapuse cu frumuseţea Japoniei apar scenele de acţiune intensă, cu trenuri iuţi ca gloanţele şi ameninţarea escaladândă a lui Silver Samurai. Şi aici însă, Mangold a dorit să exploreze dincolo de limitele obişnuite. „Ne gândim mereu să împingem mai departe acţiunea şi elementele vizuale", spune el, „dar astfel încât să nu se piardă niciodată impresia că ceea ce se întîmplă este foarte real." Întreaga echipă de producţie a fost încântată să facă ceva neobişnuit cu un personaj care a devenit atât de iubit. Alături de Jackman ca producători de film sunt Lauren Shuler Donner, care a fost o parte vitală din istoria filmelor cu X-men de la bun început, şi Hutch Parker, care a lucrat cu Donner pentru a susţine viziunea lui Mangold. „Aceasta este chiar chintesenţa poveştii lui The Wolverine", concluzionează Parker. „Îl duce într-o călătorie lungă. Minează conflictele esenţiale din el. Îl provoacă, atât fizic, cât şi emoţional, cum nu am mai văzut până acum. Ne duce într-o Japonie foarte reală dar totuşi străină nouă". Parker vede abordarea lui Mangold potrivindu-se puternic cu materialul. „Jim a construit pe ceea ce i-a apărut în faţă, pe parcurs", concluzionează el. „A dorit să facă această lume visceral reală şi a fost dornic nu numai să arate furia lui Wolverine, ci şi să răspundă la întrebări de tipul de ce".
Învăţarea unor stiluri noi de luptă a fost de asemenea esenţială. „L-a portretizat mereu pe Wolverine ca un luptător de stradă şi un bătăuş de cârciumi. Stilul său nu este drăguţ, nu vrea să piardă vremea prin jur şi să te înjunghie, vrea doar să îţi zboare capul în trei secunde şi să plece mai departe. Stilul său de luptă nu este studiat în niciun fel. Dar unul dintre lucrurile importante ale acestei poveşti este acela că vine în Japonia, începe să îşi însuşeaşcă acea disciplină şi să se antreneze asiduu".
Jackman a făcut acelaşi lucru, lucrând îndeaproape cu echipele sale de cascadori de top 87Eleven pentru a reda o varietate de aptitudini de arte marţiale ninjitsu şi alte arte marţiale japoneze.
SEDUCERE ŞI TRĂDARE: TRECUT ŞI PREZENT
În jurul lui Logan în această călătorie în Japonia apar o serie de personaje ale căror motive sunt iniţial incerte dar ale căror coduri de onoare sunt noi şi intrigante. La turnarea filmului, ca şi în cazul tuturor celorlalte elemente ale producţiei, James Mangold a căutat să submineze baza filmului în realism. Pentru a juca rolul vital al lui Shingen Yashida, industriaşul de vârf care nu este numai lider al unu vast imperiu criminal, ci şi tatăl noii iubite a lui Wolverine, Mariko, a ales cu atenţie un bărbat care este chiar el o legendă a filmului japonez. Rolul îi revine lui Hiroyuki Sanada, care a debutat în actorie copil fiind prin anii 1960 şi a continuat să devină un erou de acţiune, un actor dramatic aclamat, primul japonez care a jucat într-un film al casei de producţie Royal Shakespeare Company, şi vedeta a zeci de filme japoneze şi hollywood-iene inclusiv Twilight Samurai, Ring, The Last Samurai, Sunshine al lui Danny Boyle, Rush Hour 3 şi Speed Racer.
Aptitudinele bine şlefuite ale lui Sanada în stilul de luptă al samurailor au servit şi altor membri de echipă când şi-a prezentat vastele cunoştinţe de arte marţiale, inclusiv actorului Rila Fukushima la primul său rol într-un film, care îl interpretează pe Yukio. „Am avut o scenă de luptă cu sabia la începutul filmării şi Hiro m-a ajutat atât de mult. Vreau să spun că dacă nu era acolo, nu-mi pot imagina cum ar fi fost cu adevărat, cum aş fi făcut", spune Fukushima. „Este nemaipomenit să îl urmăreşti şi suntem toţi onoraţi să lucrăm cu el".
Părerea ta
Spune-ţi părerea