Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR), susţinută de Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), a demarat o campanie amplă care urmăreşte stoparea fenomenului de dispariție a cinematografelor, numită „Salvați Marele Ecran!”. Un site interactiv, www.salvatimareleecran.ro, un documentar dedicat, numit „Cinema, mon amour”, campanii de crowdfunding, o caravană prin țară, un program special de filme la TIFF, alături de seminarii și dezbateri cu specialiști din Europa Centrală și de Est, sunt câteva dintre acțiunile acestei campanii.
În prezent, România este țara europeană cu cele mai puține ecrane raportat la numărul de locuitori. Dacă, în 1990, existau aproximativ 450 de cinematografe, astăzi au supraviețuit mai puțin de 30. Campania „Salvaţi Marele Ecran!” are ca scop sensibilizarea autorităților responsabile și a opiniei publice în sensul restaurării, conservării, modernizării și reintroducerii în sistem a cinematografelor existente, dar nefuncționale.
La începutul anilor '90 existau aproximativ 450 de cinematografe. Astăzi au supraviețuit mai puțin de 30. În ultimii douăzeci de ani, peste 400 de cinematografe au dispărut treptat de pe harta culturală a României, fiind transformate în săli de bingo, case de schimb valutar, depozite pentru materiale de construcții, lăcașe de cult, cluburi, discoteci, restaurante, magazine de haine, supermarket-uri, sau au fost abandonate intenționat, fiind lăsate să se degradeze. Lipsa de interes a autoritățlor pentru conservarea acestor clădiri și menținerea lor în circuitul cinematografic, alături de o legislație incoerentă (modificată la fiecare nouă guvernare), interesul imobiliar pentru anumite clădiri (aflate adesea în zonele centrale ale orașelor, sau clădiri de patrimoniu), televiziunea prin cablu, apariția casetelor video, a dvd-urilor, a filmelor piratate și a mall-urilor au dus la situația actuală a cinematografelor.
„Salvați Marele Ecran” este o platformă online interactivă, o cartografiere a tuturor sălilor de cinematograf din rețeaua cinematografelor aflate în proprietatea statului. Cinematografele fac parte din patrimoniul cultural al țării și trebuie protejate, iar oamenii trebuie să fie mult mai conștienți de importanța și valoarea cinematografiei.
În mai puțin de douăzeci de ani, numărul celor care au cumparat un bilet la cinema a scăzut de peste 50 de ori, se vede pe site-ul www.salvatimareleecran.ro. Între 2005 și 2012 s-a înregistrat o ușoară creștere datorată apariției mall-urilor. Potrivit statisticilor Media Salles din anul 2010, România este țara cu cele mai puține ecrane raportate la numărul de locuitori. Densitatea ecranelor este de 0.89 la 100.000 de locuitori comparativ cu 1.85 în Bulgaria, 2.66 în Croatia, 1.5 în Serbia, 3.94 în Ungaria, 4.57 în Slovacia. Din statisticile ultimilor ani, realizate de Europa Cinemas și Media Salles, reiese că succesul de public al unei producții naționale este corelat cu numărul de cinematografe și cu densitatea de ecrane raportată la 100.000 de locuitori.
Informațiile de pe salvatimareleecran.ro au fost obținute de la angajații cinematografelor din țară, din arhive personale, de la RADEF, de pe blog-urile și site-urile unor oameni pasionați, care au fost preocupați de soarta sălilor de cinema. Link-urile acestor site-uri și blog-uri sunt postate în dreptul fiecărui cinematograf la care se face referire.
În momentul lansării salvatimareleecran.ro, în luna martie 2014, existau 174 de pin-uri, acestea reprezentând 174 de cinematografe dintr-un total de 400. Oamenii din spatele acestei campanii îşi doresc ca, în următoarele luni, prin contribuția utilizatorilor platformei salvațimareleecran.ro, să se refacă puzzle-ul celor 400 de cinematografe existente până în 1990. Pentru aceasta, orice informație este binevenită - fotografii, cărți poștale, filmări personale, texte, informații și amintiri legate de aceste locuri...
Părerea ta
Spune-ţi părereaCraiova: pe vremea socialismului existau Cinematografele: "Patria" sala si gradina, "30 decembrie" sala si gradina, "Modern" , "Central", "Tineretului", "23 August" sala si gradina, "8 Mai", "Craiovita".
Fizic mai exista : Patria, Modern , Jean Negulescu , 30 decembrie
Functionale : Patria si Modern , exceptind noul construit "3D colours" in incinta Auchan Craiovita.
In functiune acum :
Patria sala functionala nemodernizata, gradina nefunctionala (din lipsa spectatori).
"Jean Negulescu" : parasit . Dupa revolutie : "Central" a devenit "Jean Negulescu" , a functionat o vreme , apoi a fost inchriat diverselor firme. Acum este inchis.
"30 decembrie" : sala de jocuri , gradina in paragina
"23 august" sala si gradina s-au demolat pe vremea lui Ceausescu , s-a construit actualul magazin Mercur. (posibil dupa cutremur , nu mai tin minte)
"Tineretului" : demolat pe vremea lui Ceausescu (poate dupa curemur) , actualmente pe locul respectiv este parc din fata magazin Mercur
La Patria la filme considerate bune, pe timpul comunismului, , nu gaseai bilete, se vindeau "colateral" la suprapret .
Acum am fost la cateva filme , la care nefiind 5 spectatori nu au rulat la ora respectiva : de exemplu "War Horse" in ziua si ora la care doream sa vizionez filmul .
La Modern am fos de multe ori unicul spectator!
Imi este "jena" sa merg la modern , ca sa ruleze filmul doar pentru mine. Este placut teoretic sa ruleze filmul "invizionare privata" , dar nu in conditiile lipsei de interes .
Si culmea cinematograful Modern , este ultimul construit pe vremea comunismului, este dotat cu fotolii confortabile , este situat ultracentral!