Sergiu Nicolaescu - Tunarul no. 1 al filmului romanesc!

[civica65]

Răstignit de Sergiu Nicolaescu pentru 30 de lei (România Liberă)

Aproximativ 40 de români îşi câştigă existenţa făcând figuraţie în filme şi reclame. Sunt nemulţumiţi de cei 40 de lei pe care îi primesc pe zi, de concurenţa neloială pe care le-o fac „aplaudacii" de la emisiunile tv, de faptul că sunt trataţi ca nişte animale, după criteriul „văzut-plăcut". S-a lăsat răstignit de Sergiu Nicolaescu, care apoi l-a alergat cât a fost ziua de lungă pe câmpul de luptă într-un costum de cavaler. A fost miner pentru canadieni, călugăr pentru o băutură alcoolică autohtonă şi pirat într-o reclamă. A fost coleg de platou cu Demi Moore, chiar dacă nu a schimbat nici o replică cu marea actriţă. Este trecut de prima tinereţe, are păr lung, barba mare, căruntă, şi arată foarte îngrijit. Doru Gheorghiu este figurant profesionist. A jucat în peste 80 de spoturi publicitare şi filme artistice şi documentare. Înainte şi după Revoluţie. „Din anii '60 fac figuraţie pentru cinematografia română. Am făcut filme artistice, documentare, publicitare, chiar şi pentru canale străine precum National Geografic, Discovery, dar şi pentru canadieni, nemţi, francezi, italieni care au filmat în România."

„Suntem aleşi ca la târgul 
de vite"

Se observă de la primele vorbe că îşi ia foarte în serios meseria, care însă nu mai e ce-a fost odată şi nici nu este preţuită la fel ca în Occident. „Figuraţia din România duce o viaţă foarte grea. Nu avem un statut sau un sindicat, suntem luaţi aleatoriu. Vine regizorul şi zice: «Uite, aia e oaia cea mai frumoasă, cea mai grasă, ăla e jegărit, ăla nu îmi place». Nu există o bază de date care să cuprindă informaţii despre fiecare figurant în parte, să poată, de exemplu, un regizor de afară să aleagă în cunoştinţă de cauză. Să aibă posibilitatea să zică: «Îl iau pe ăsta pentru că a jucat în atâtea filme cu actorii ăia şi cu regizorii ăia. Suntem aleşi după criterii de înfăţişare, şi nu după ce putem da sau oferi. Singurul criteriu este «văzut-plăcut», ca la târgul de vite. La final, ţi se pune în faţă şi preţul şi, dacă îţi convine, bine, dacă nu, la revedere. Nu ai nici un cuvânt de spus."

Cum au omorât fripturiştii arta

Doru ştie foarte bine de unde li se trage şi de ce au ajuns să câştige între 40 şi 70 de lei, deşi acum câţiva ani se puteau aştepta la un onorariu de 150 de euro pentru o zi de filmare. „Figuranţii se împart în două: fripturiştii, muritorii de foame, care se reped pentru o sumă derizorie, de 10-15 lei, pe la show-urile TV ca aplaudaci. Ei participă zilnic la emisiuni unde regizorii nu au nevoie de fizionomii, ci de mobilier. Ei sunt periaţi cu camera, nu sunt înregistraţi de ochiul spectatorului." Gheorghiu nu merge la asemenea manifestări pentru că, susţine, face parte din cea de-a doua categorie de figuranţi. „În România există maximum 40 de persoane care fac figuraţie specială. Noi ştim ce avem de făcut, suntem disciplinaţi, ordonaţi, regizorul nu trebuie să ne aşeze cu mâna. Fizionomia noastră este ieşită din comun, suntem particulari prin barbă, prin plete. Prin faptul că am lucrat cu regizori celebri, am învăţat cum să ne comportăm pe platou", explică Gheorghiu.

Greşeli de filmare devenite celebre

Inevitabil, începuturile sale în cinematografie sunt legate de Sergiu Nicolaescu. „Am jucat în '67 în «Bătălie pentru Roma». Aş fi putut face 100 de roluri, pentru că te pierdeai în mulţimea de figuranţi. În filmul ăsta, regizat de Nicolaescu, am fost răstignit pe cruce, apoi muzicant în Ateneul Român şi cavaler pe câmpul de luptă de la Grădiştea. Eram plătiţi infim, cu 30 de lei ceauşişti." Doru ne confirmă existenţa greşelilor de pe platou care au intrat în folclorul cinematografiei: „Când joci cu 500 de figuranţi, unuia îi apare ceasul în cadru, altuia cercelul. Eram la Grădiştea, se filma o scenă de luptă cu 1.000 de călăreţi. S-a terminat scena de filmat, iar la montaj s-a văzut că pe malul râului Neajlov se vedeau urme de tractor. A rămas aşa".
Doru preferă să joace în filmele străine deoarece se lucrează mai profesionist, iar răsplata este mai mare. „Am jucat în producţia «Bunraku», cu Woody Harrelson şi Demi Moore, în care eram un biker. Am apărut în «California Dreamin'» în rolul unui emigrant. Am jucat într-un documentar pentru canalul Discovery care se referă la Grecia Antică. Acum o săptămână am jucat într-un documentar despre creştinarea germanilor, care nu a apărut încă şi a cărui acţiune se petrece pe durata a o mie de ani. Aici am mai multe roluri."

Deportat de canadieni, călugăr pentru Zarea

Dar diferenţa dintre Occident şi România se vede cel mai bine în realizarea spoturilor publicitare. Gheorghiu spune că în unele care i-ar fi putut afecta imaginea de figurant profesionist a refuzat să joace. „Reclamele româneşti sunt insipide, inodore, incolore. În loc să te ademenească să te duci într-un magazin, te îndepărtează de el." De cele în care a acceptat să joace îşi aminteşte cu plăcere. „Pentru şampania Zarea am fost filmaţi într-un castel unde călugării pregăteau după reţete vechi şampania. Am făcut o reclamă pentru o companie de televiziune prin cablu, unde eram pirat pe o navă, găseam un cufăr, îl scoteam din mare şi de acolo ieşea o plasmă, apoi mă uitam la un meci. Ne bucuram". O casă de producţie din Canada i-a solicitat să dea probe pentru un rol principal într-o reclamă la scule de săpat tuneluri. „Eram un deţinut politic din Siberia şi am evadat din celulă săpând un tunel. Am ajuns în Canada şi m-am trezit în mijlocul unui magazin cu scule de săpat tuneluri."

Concurenţa calculatorului - necruţătoare

Cu ce rămâne un figurant profesionist într-o lume în care calculatorul îl elimină, încet-încet, de pe platourile de filmare, multiplicându-l la infinit în modul virtual? „Cu amintirile care nu îi pot fi luate de nimeni, cu bucuria de a fi văzut şi întâlnit vedete de film. Pe platou se petrece o transformare radicală, uiţi de viaţa urâtă de zi cu zi, intri într-un decor cu costume din altă lume. Figuranţii români buni ar merita o altă soartă", spune cu regret Gheorghiu.

Agentul imobiliar care a jucat 
în „California Dreamin'"

Bogdan este tuns, ras, frezat, are fizionomia unui om obişnuit, pe care, întâlnindu-l pe stradă, nu l-ai remarca. Dar înainte a fost altfel. „În ultimul an, filmele au devenit mult mai puţine, astfel că am revenit la meseria pe care o făceam înainte de a face figuraţie specială, aceea de agent imobiliar. Când făceam figuraţie aveam o fizionomie deosebită, păr lung, barbă deasă."
Cum a ajuns să joace în filme? „În urmă cu patru ani, am văzut un anunţ într-un ziar. Locul unde se dădea proba fiind foarte aproape de sediul agenţiei imobiliare la care lucram, m-am dus, am completat o fişă de casting, am dat probă şi m-au selecţionat. Primul film în care am jucat a fost «Restul e tăcere», unde am fost agent de poliţie şi chelner. Am avut mai multe roluri." Pentru că rolurile de figurant au început să curgă, ajungând şi la trei pe zi, Bogdan a renunţat, în scurt timp, la slujba de agent imobiliar.
„Am mai jucat în «Bunraku», în «California Dreamin'», în reclame. Am dublat actorul principal într-un film de la Hollywood în acele scene unde el era filmat mai de departe şi nu i se vedea bine faţa. Aveam trăsăturile feţei asemănătoare. Am fost dublură de lumini. Înainte de filmări se fac probe legate de modul în care cad luminile, se montează camerele şi atunci se filmează cu dubluri. Făceam acelaşi rol ca şi vedeta." Spune că va reveni în industria cinematografică după ce criza va trece şi se vor filma mai multe producţii.

Cum ajungi figurant de profesie

„Eu m-am născut în Hanul lui Manuc, o zonă unde s-au făcut majoritatea filmelor româneşti vechi. Mi-amintesc: venea echipa de filmare, te vedea, erau mai puţini figuranţi decât acum, îţi remarcau înfăţişarea deosebită şi obţineai un mic rol. În perioada comunistă nu ţi se permitea să ai barbă şi plete, te tundeau miliţienii. Eu am reuşit să fac rost de adeverinţe că filmez şi astfel mi-au permis să am barbă. Meseria unui figurant nu are nimic de-a face cu calificarea lui, poţi fi fochist, mecanic, taximetrist. Nu trebuie să fii actor sau să fi urmat o şcoală de actorie. Nu ai un venit sigur, care să îţi asigure un trai liniştit şi ziua de mâine." (Doru Gheorghiu, 
figurant profesionist)

"În «Bătălie pentru Roma», regizat de Nicolaescu, am fost răstignit pe cruce, apoi muzicant în Ateneul Român și cavaler pe câmpul de luptă de la Grădiștea. Eram plătiți infim, cu 30 de lei ceaușiști."
Doru Gheorghiu
Figurant profesionist

[Pashpix]

http://www.ziarultricolorul.ro/?cmd=...91&format=html

Un nou articol denigrator la adresa lui Sergiu, publicat în "TRICOLORUL" lui Vadim.

[Pitbull]

Wow, foarte interesant!
Oricum, articolul nu e "denigrator" (probabil Pashpix a fäcut o gresealä de mistyping), ci e reafirmativ: afirmä din nou o serie de lucruri bine cunoscute despre porcäriile fäcute de Sergiulicä la Revolutie - si nu era decât începutul! Poate cea mai mare crimä a lui a fost orchestrarea violentei represiuni antidemocratice din seara 28 ianuarie 1990, care a inspirat Mineriada I (29 ianuarie) si, pe cale de consecintä, Mineriada II (18 februarie - repetitie generalä pentru Mineriada II), urmatä de hidoasa Mineriadä III (13-15 iunie).
Despre Coja am o pärere împärtitä; împärtäsim aceleasi idealuri nationaliste de dreapta, îl respect si-i sunt recunoscätor pentru multe, dar îi combat anumite extremisme de atitudine si pripeli afirmative cam riscante. Nu stiu cât de adeväratä o fi treaba cu steagurile, din articol, si sunt sceptic în privinta ei. Dar are dreptate, incontestabil, în douä privinte: rolul subversiv si criminal jucat de Serj sub pulpana fesenistilor, si frauda condusa de el prin asa-zisa "comisie parlamentarä" de îngropare a adevärului Revolutiei. In 1992, scrisesem un treatment-scaletta de scenariu intitulat "Parlambardamentarzii", o posibilä satirä absurdä a începuturilor vietii parlamentare din România. Actiunea se petrecea în Lambardia, o tarä ce se învecina cu Bulgaria, Ungaria, Iugoslavia si Australia, si era condusä de Parlambardament. Acolo, personajul Senatorului Sergulä Niklosgoci, conducätor al comisiei de aflate a adevärului despre revolutie, are un birou în clädirea parlambardamentului, unde-i vin toate documentele de interes. In birou exista un singur lucru: un tocätor de hârtie, care le face ferfenitä pe toate.
Cum a fäcut si Conu' Serj.

...Si, evident, marea comicärie e cä fostul lui trägätor-de-sireturi, Vadimache, de când s-au certat, îi dä mue-n "Tricolorul"! Vorba aia: dacä rechinii se mänâncä între ei, de ce n-ar face-o si maidanezii? E de râsu' pizdii si mai multe nu!

[Pashpix]

DEZVĂLUIRILE LUI ALEXANDRU HERESCU DESPRE SERGIU NICOLAESCU (ring)

Turnarea peliculei „Dacii” a însemnat pentru Alexandru „Andi” Herescu saltul în lumea bună a cinematografiei româneşti. Viitorul actor avea să fie ales de regizorul Sergiu Nicolaescu pentru rolul Cotyso din „Dacii”. „Am terminat facultatea în 1966. În acea perioadă, Sergiu căuta o anumită «faţă» pentru fiul lui Decebal. A făcut mii de probe cu actori tineri, nu ca mine, care nu ştiam nimic. Un prieten de-al meu a întrebat-o pe Iolanda Mântulescu, care era cea mai bună monteuză, dacă a fost şi a căutat cumva şi la Facultatea de Fizică. Aşa am ajuns în faţa lui Sergiu, care m-a văzut şi a zis «Ăsta e!»”, povesteşte actorul.

Sacrificiu cu mult… rom

Secvenţa care l-a transformat pe Andi Herescu dintr-un necunoscut într-un sex simbol a avut o istorie aparte. „Sergiu a găsit ca loc de filmare Sfinxul de la Babele. Ca să se trezească toţi golanii de cascadori, erau vreo treizeci, ne-au aranjat să dormim în două camere. Ăia însă nu s-au mai dus la culcare şi au băut rom toată noaptea. Au fost aşadar încercănaţi la moartea mea, emoţionaţi că fiul lui Decebal moare. Aiurea! Erau aşa de la rom!”, îşi aminteşte Andi Herescu.

„Andi Herescu, «Alain Delonul României!»”

Succesul fulminant al filmului a însemnat şi propulsarea lui Andi Herescu în postura de cel mai dorit bărbat din România. „«Dacii» a rulat cu casa închisă timp de şase luni. Spre surprinderea mea, am avut o priză incredibilă la public. Am fost numit, în ziarul lui Eugen Barbu, «Andi Herescu, Alain Delonul României!». Când mergeam pe stradă cu Dinică, cu Amza, cu Septimiu Sever, cu Ilarion Ciobanu, toţi spuneau: «Uite-l pe Andi Herescu!» Eu nu eram nimic! Ce eram eu? Nu eram actor, eram doar o figură, o imagine”, mărturiseşte „fiul lui Decebal”.

„O să mori singur şi cu banii pe piept!”

Una dintre valorile cele mai respectate de Andi Herescu este prietenia. Sergiu Nicolaescu, cel care i-a deschis porţile lumii cinematografiei, este, în opinia actorului, un om fără prieteni. „Sergiu a ajuns la 80 de ani şi nu are un prieten adevărat. Eu am, de pildă, pe cineva, îl cheamă Mircea Ionescu, e din Caracal şi e stabilit la Viena. Suntem prieteni de 50 de ani. Dacă am nevoie de ceva, ăsta sare imediat! Ăştia-s prietenii! E un om de pus la rană. Dacă mori şi spui, bă, n-am niciun prieten, ai trăit degeaba! Sergiu are cunoştinţe, dar nu sunt prietenii lui. I-am spus odată: «O să mori singur şi cu banii pe piept!» Şi aşa o să fie!”, a adăugat Andi Herescu.

„Mi-au plăcut mult femeile…”

„Am fost, într-adevăr, cam aventuros. Mi-au plăcut foarte mult femeile. Sergiu, care şi el era un afemeiat, nu prea avea timp. Şi atunci, dacă eram eu cu Szoby Cseh, era nenorocire. Era de-ajuns să mă uit la vreuna. Făceam multe lucruri, că doar nu eram preot, nu? Când am venit la catedră, elevele au înnebunit pe loc! Îmi scriau poezii, dar am stat în banca mea. Am spus gata cu toate la 39 de ani. Sunt împreună cu soţia mea, Gina, de 30 de ani.”

Scena sacrificiului fiului lui Decebal: culise şi detalii

„A fost ideea lui Sergiu. În pământ erau înfipte trei ţevi de 30 de cm. În ţevile astea erau arcuri. Pe arcuri glisau pe verticală ţevile care se vedeau din pământ. Dacă nu picai vertical pe ele, se blocau. Dacă dădeai cu două grade mai în dreapta sau în stânga, se blocau. Pe piept ne-au prins tot nişte ţevi, dar erau prinse cu nişte arcuri, şi alea bălăngăneau, şi atunci, Sergiu a luat armura lui Pierre Brice, care era superbă, făcută la Paris, şi a sudat ţevile de ea. Atunci, când eram aruncat pe verticală, stăteau fixe, ca şi cum ar fi fost înfipte în mine. Prima secvenţă era când cei patru mă luau şi mă aruncau. Aici a fost băşcălia! Nu se putea să cad de la patru metri pe pământ, aşa că au venit pompierii, au adus o plasă de-aia de-a lor şi au pus vreo 20 de cascadori să o ţină. Cum stăteau cu feţele în sus, li se vedeau căpăţânile în cadru, aşa că Sergiu le-a spus să ţină plasa cu mâinile la spate. Toţi s-au aşezat pe burtă, cu mâinile la spate. Aşa nu mai vedeau momentul când eu cădeam. Sergiu spunea: «Vine!», dar nu se sincronizau. Aşa am dat cu cârca de pământ de vreo două ori, de era să rămân acolo. Venea Amza cu un ţoi cu rom şi-mi spunea: „Ia, bă, să nu mori!”. Asta a fost prima secvenţă, de două secunde, aruncatul. Urma altă secvenţă, când pe dreapta şi pe stânga suliţelor erau puse două lăzi de lemn pe care stăteau doi electricieni, iar pe umerii lor era aşezat un traveling, adică acele două ţevi paralele pe care alunecă aparatul. Suliţele de pe mine trebuiau să corespundă cu suliţele de jos. Urma al doilea cadru. Mi-au pus la fund o bucată de lemn, care îmi intra ba în buca dreaptă, ba în buca stângă. În final, s-au potrivit la ţanc. Al treilea a fost când eram mort în suliţe şi venea Emil Botta, marele preot, şi ţinea discursul. Atunci, i-am zis: «Domnu` Botta, eu nu pot să-mi ţin respiraţia o oră jumătate până când vii mata jos, că se bălăngăne suliţele şi ne facem dracu’ de râs!»”.

Alte filme. Aruncarea în apa… rece ca gheaţa

„În «Dincolo de nisipuri» au jucat George Constantin, Gheorghe Dinică şi Dan Nuţu. Eu eram Neicu Jinga şi bătrân, şi tânăr. Dumitru Popescu-Dumnezeu, când mă vedea pe ecran, înnebunea. În «Dragostea începe vineri» jucam rolul unui inginer curvar. Când a văzut asta, a întrebat cum de-am fost lăsat să joc aşa ceva, că eram profesor, ce exemplu dădeam eu, când eram curvarul sectorului? În «Dincolo de nisipuri», cea mai bună secvenţă a fost moartea mea din final. Apar ăia de Bobotează, toţi borfaşii, şi cel care scotea crucea din apă era salvat, eliberat din puşcărie. Eu, curtând-o pe fata primarului, primarul îi face semn unui borfaş să mă omoare când ne aruncăm să luăm crucea din apă. Am filmat pe gheaţă, la Buftea. Era groasă de 25 cm. Se făcuse o copcă de vreo 10 pe 5 metri. Aliniaţi, borfaşii, preoţii, toţi acolo. Amza era cu Tony Richardson, care venise din Anglia. Şi Amza vine la mine şi-mi spune: «Bă, nu fi tâmpit, nu te arunca în apă, că-ţi crapă inima!». A venit pe urmă Doru Năstase şi mi-a zis: «Bă, te-arunci în apă sau eşti balegă?». Atunci mi-am zis, fie ce-o fi, şi m-am aruncat.”

Mai multe despre Sergiu Nicolaescu

„Sergiu este un mare regizor, dar numai la noi. El avea şansa să vadă toate filmele americane la o săptămână de la lansare. Era băiat deştept, ciupea de acolo, ciupea de dincolo, pac, pac, le unea, şi făcea treaba. Pe de altă parte, regizor de film este o meserie uşoară. Trebuie să fii dotat, să-ţi meargă capul, să vezi, să cunoşti actorii, subiectul. Eu, la început, înainte de «Dacii» nu ştiam absolut nimic. Am tras nişte probe care au ieşit oribil, dar ca fotogenie au fost excelente. Am muncit foarte mult, de dimineaţă până seara, pe cal, 10 ore. În fiecare zi mergeam cu calul până la Ploieşti. Sergiu, pe vremea aia, avea cea mai bună şcoală de cascadori, cu Sobi Ceh. Ei primeau foarte puţini bani, nu se plătea pe vremea aceea ca azi. Îmi pare rău că Sergiu nu a ţinut niciodată la cascadorii lui. Nu-i plătea deloc bine. A terminat foarte repede «Dacii», în câteva luni. A fost o atmosferă incredibilă. Sergiu zâmbea tot timpul. Atunci a fost cea mai frumoasă perioadă a lui. Era iubit de toată lumea, spre deosebire de acum, când nu este iubit de absolut nimeni. Ţineam foarte mult la el. Mergeam la el acasă, în Piaţa Lahovary, mâncam cu toată familia lui, era un băiat extraordinar.”

Schimbarea la faţă: „La ora actuală, Sergiu nu are nici un prieten!”

„După «Mihai Viteazul» s-a schimbat. El chiar dacă ajungea preşedintele ţării, nu era mulţumit. I se cam suise succesul la cap. L-am auzit recent la televizor că a vrut să facă numai el, ca regizor, «Mihai Viteazul». Astea-s tromboane! El a început «Mihai Viteazul» în rolul domnitorului. În film sunt nişte cadre unde este Sergiu, nu Amza. Şi atunci s-a intervenit la conducerea de partid şi l-au readus pe Amza, pe care l-a chinuit luni de zile. Lasă-ţi barbă, pune-ţi barbă, taie mustaţa, pune mustaţa, şi pentru un actor este cam grea o astfel de situaţie. Cred că ar fi trebuit să rămână regizor, dar s-a băgat în rahat cu politica. De pildă, la el în casă erau nişte tablouri superbe, cu generalul Cambrea, cu toţi cei care lucrau în garda regelui. Cum a ajuns Sergiu totuşi să iubească partidul comunist, cu Iliescu şi cu PSD? Asta nu o înţeleg! A făcut asta ca să fie în faţă! Păi, e posibil, ăia se împuşcau pe stradă şi el dă la televiziune «Ringul»? De altfel l-au şi oprit într-un sfert de oră. Faci «Ringul» când arăţi ca Stallone! Dar nu, îţi cade fleaşca şi te baţi cu Boghiţă! El era ăl mai frumos, ăl mai potent, ăl mai deştept, ăl mai ăla! La ora actuală nu are nici un prieten.”

Controverse la „Nemuritorii”. Pentru Andi Herescu, fără… ”

„A fost o chestie care m-a supărat de am dat şi într-o hepatită. Eram tot timpul cu Sergiu, ne dădeam şmecheri, toată ziua cu Mercedesul. Parcă mă văd cu el, eram în maşină, am ieşit din Buftea şi mi-a zis: «Băi, dacă faci filmul ăsta, te-am făcut om!» Era vorba de seria a treia de la «Mihai Viteazul», care se numea «După furtună». Ionică Şchiopul, adică eu, la fel de frumos, cu piciorul de lemn, înconjurat numai de bărboşi, de cascadori, se întorc în Ţara Românească să-l răzbune pe Mihai Viteazul, care a fost omorât. Scenariul era scris de Vintilă Corbul şi Mircea Burada, care făcuseră împărţirea rolurilor, ştiau că ăsta e a al lui Andi Herescu, ăsta al lui Amza, ăsta al lui Lampă (Ilarion Ciobanu) etc. Sergiu a modificat totul şi nu mi-a spus nimic. Aşa a ieşit «Nemuritorii», fără mine. Îmi pare rău că nu am scenariul vechi de la «După furtună».”

[Pashpix]

Nicu Covaci: „Sper ca Nicolaescu să nu moară până nu plăteşte”

Adevărul

Nicu Covaci, carismaticul şi controversatul lider al trupei Phoenix, pare să fi lăsat răfuielile cu „duşmanii” de la Timişoara şi a plecat la un „război” în Bucureşti. Imediat după concertul „Symphoenix”, din Parcul Rozelor din Timişoara, Nicu Covaci a plecat în capitală pentru a se întâlni cu avocaţii săi. El are numai puţin de patru procese mari şi late: cu casa de discuri Electrcord, două cu Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR) şi încă unul cu regizorul Sergiu Nicolaescu. „Eu mă lupt cu un sistem mafiot. Am spart birouri, am băgat oameni în spital. Am devenit agresiv. Doamne fereşte, poate omor pe pe care. Am opt ani de box”, a spus Covaci. Unul din procesele este împotriva regizorului Sergiu Nicolaescu, care a realizat filmul „Nemuritorii”, în 1974. „Nu mi-a dat o sticlă de bere pentru că am făcut muzica pentru film. L-a vândut în SUA, Franţa, Germania, în toată lumea. Eu eram trecut pe generic iniţial, dar după ce am plecat m-au scos. Nu înţeleg de ce, pentru că eu am plecat legal, prin căsătorie, cu paşaport. Ei au şters tot. Dar cine îşi imagina că va pica Ceauşescu şi Covaci va reveni să îşi ceară drepturile”, a mai spus Covaci.

„Nu eu răspund de drepturile de autor ale filmului. Răspunde România Film. Nu eu stabilesc cine primeşte sau cine nu drepturile de autor. În lege scrie că dacă nu s-a scris o melodie specială pentru un film, nu se dau drepturi. Acele piese nu erau făcute special pentru Nemuritorii, erau deja scrise”, a replicat Sergiu Nicolaescu. Regizorul nu este mirat de atacul lansat de Nicu Covaci şi susţine că liderul Phoenix era la fel de rebel şi înainte de a pleca din ţară. „Vrea să mă atace să aibe cu cine să lupta. Nu m-a mai căutat de când a început scandalul. Eu l-am trecut pe generic chiar dacă a fugit peste graniţă. E normală atitudinea lui. Aşa e omul. Nu mă apuc să comentez. Aşa a fost şi când a fugit din ţară”, a mai spus Nicolaescu.

Nicu Covaci susţine că s-a mai întâlnit cu Sergiu Nicolaescu, în anii 90, iar regizorul i-a promis că îl va recompensa. „Sper să nu moară până nu plăteşte. El a fost unul din idolii mei. L-am prins pe stradă când era mare senator. I-am spus: nene, drepturile. A zis să nu îmi fac griji că se rezolvă. De atunci am rămas cu vorbele”, a mai afirmat Nicu Covaci.

[Pashpix]

Regizorul începe un nou film, deşi medicul i-a recomandat repaus. Sergiu Nicolaescu, neobosit: "Mă voi odihni destul dincolo!"

(PUTEREA)

Abia a lansat filmul “Poker” şi Sergiu Nicolaescu se pregăteşte deja să înceapă filmările unei noi producţii cinematografice, “Candele de zăpadă”, un film istoric care are ca laitmotiv ziua de 23 August, fosta zi naţională a României comuniste. Cu toate că a avut probleme de sănătate şi medicul i-a recomandat cât mai multă odihnă, Nicolaescu nu simte nevoia unei pauze şi ne-a spus, zâmbind, că se va odihni destul pe lumea cealaltă.

Fericit că filmul “Poker”, ultimul dintre cele pe care le-a regizat, a fost primit excelent în cinematografe şi continuă să fie cel mai vizionat film românesc al anului, Sergiu Nicolaescu s-a pus pe treabă. În curând, va începe munca pentru o nouă producţie cinematografică, un film istoric ce va avea în prim-plan ziua de 23 August, fosta zi naţională a României comuniste. Acesta se numeşte “Candele de zăpadă”, iar filmările vor avea loc exclusiv în România, urmând ca luna aceasta să fie aleşi actorii. Fără a ne dezvălui cui va distribui rolul principal, Sergiu Nicolaescu ne-a spus că este vorba de actori cu care a mai lucrat, atât din generaţia tânără, cât şi actori care au îmbătrânit alături de el, pe platoul de filmare. Chiar dacă “Poker” are încasări foarte bune şi sponsorii nu au fost dezamăgiţi că au acceptat să colaboreze împreună, Nicolaescu se teme că va avea probleme financiare în noul proiect şi este conştient că va fi extrem de greu să convingă pe cineva să i se alăture. “Este foarte greu să faci un film bun cu sponsorizări minimale, însă eu sunt optimist. Banii sunt foarte puţini, dar nu am ce face. Nu pot aştepta, pentru că mi-e teamă că ne-am îngropat într-o criză financiară din care nu ştiu când sau dacă vom ieşi! Din păcate, şi banii CNC-ului (n.r. - Centrul Naţional al Cinematografiei) sunt foarte puţini, pentru că ei fac festivaluri în loc să sponsorizeze filmele. Asta eu n-o mai înţeleg. Se fac festivaluri de film peste festivaluri de film, însă nu se susţine producţia de filme. Banii sunt mai mult pentru evenimentele în care se prezintă filmele şi nu pentru cei care vor să trimită filme la acele festivaluri. Sună îngrozitor, dar asta este realitatea!”, ne-a declarat Sergiu Nicolaescu. Încrezător în forţele proprii, regizorul care anul acesta a împlinit 80 de ani nu simte nevoia unei pauze. Cu toate că medicul l-a sfătuit să pună pe locul doi munca şi să aibă mai multă grijă de sănătate, Nicolaescu îşi vede în continuare de treburile lui şi nici vorbă de relaxare în vara aceasta. “Nu-mi trebuie vacanţă. Mă simt bine, n-am mai avut nici un fel de probleme. Mă voi odihni destul dincolo, când voi închide ochii! Asta este, este un lucru firesc. Tuturor ne vine rândul şi nici eu nu voi face excepţie!”, ne-a declarat regizorul.

“Cui nu-i place «Poker», să nu meargă la cinema!”

Apreciat şi deopotrivă criticat dur pentru cel mai recent film pe care l-a trimis în cinematografe, Sergiu Nicolaescu are un mesaj pentru cei care nu îl apreciază: “Cui nu-i place «Poker» să nu meargă la cinema! Eu nu oblig pe nimeni să vadă filmul, împotriva voinţei personale. Filmul este o exagerare, orice comedie este o exagerare a prezentului. Eu îmi bat joc de societate. Aşa e viaţa! Nu pot să sper că va plăcea tuturor ceea ce fac eu, unii mă înţeleg, alţii nu, însă este greşit să spui că filmul are o droaie de vulgarităţi. Nu-mi sunt dragi cuvintele vulgare, însă pe alocuri s-au cerut tocmai din dorinţa de a ilustra aşa cum trebuie societatea în care trăim”, ne-a declarat regizorul. Cât despre valul de tineri regizori şi actori, Nicolaescu spune că “au talent, filmele au la baza idei geniale, însă sprijinul financiar pe care îl primesc este minimal”.

[Liviu-]

Regizorul începe un nou film, deşi medicul i-a recomandat repaus.

Ceva imi spune ca nu e singurul care i-a recomandat asta.

Filmul este o exagerare, orice comedie este o exagerare a prezentului. Eu îmi bat joc de societate.

Now that's the truth!

[Pitbull]

Aferim!

[cristof_2005]

Din toti care au scris aici pe forumul acesta a lucrat cineva cu Sergiu? La figuratie? Orice film are nevoie de figuratie si trebuie alesi exact cum spunea cineva (ca la tirgu de vite) asa se alege si tu daca ai fi fost in locul lor la cei care alegeau la fel ai fi facut si tu te asigur.
Eu am lucrat cu Sergiu ca recuziter,electrician de iluminare,figuratie si cascador,intradevar la prima vedere ti se pare un om dur un om rau injura pe platouri mai rau ca usa cortului dar injura pe dreptate ca oamenii nu asi fac treaba,Sergiu cin te punea sa pui de exemplu un scaun in acel colt unde ti-l arata el acolo raminea scaunul nu il mai muta pe cind alti regizori ziceau "punel in coltul ala mmmm nu punel in coltul celalalt mmmm nu punel pe mijloc mmmm nu dal afara mmmm nu punel de unde la luat prima data parca sta tea mai bine si lasal acolo" asa se face treaba?(pai daca Sergiu te anunta cu cateva zile dinainte ca are nevoi de nustiu ce mobila si masini sau haine trebuie sa le aduci sau daca nu gasesti ceace cere el ai spui dinainte nu vi in ziu de filmare si ai spui ca ai uitat sau nu ai putut ca ai avut altceva de vacut bine inteles ca ai sare dracii ca a chemat o echipa intreaga actori si etc. cum sa nu te injure?) si la figuratie la fel daca ati arata de 10 ori cum sa faci ce sa spui si cum sa te misti si tu faci totul pe dos cati nervi crezi ca are un om cat poate sa reziste?la electrica mai putin sa baga nu prea avea el treaba cu electricienii daca nui convenea lumina se lua de directorul de lumini dar nu se creta cu el ci doar se sfatuiau intre ei. Cu cascadorii in ultimul timp nu se lua dei ei ca baietii asi faceau treaba.
Am filmat si eu la Triunghiul Mortii cascador si figuratie,noi cascadorii eram prima linie noi muream primii noi ne luptam figuratia din spate bine inteles erau soldati erau ca umplutura ca numar sa arate precum doua armate su lupta pai daca noi cascadorii le spuneam de 20 de ori la soldatii aia de la figuratie atentie pe unde calcati ca majoritatea dintre noi cascadorii sintem morti pe jos sa nu ne calcati cu bocancii si figuratia nu avea nici o treaba si te calcau pe fata pe maini pe picioare pe unde nimereau nici nu se uitau pe unde merg o sa radeti dar eram ca si mort pe marginea traseului si unul de figuaratie ma calcat direct pe testicule cu bocancii de stateam intins prefacut ca mort cu singe pe fata si zbieram si injuram ca numai puteam de durere norocul meu ca nu se tragea cu sunet. Iar cind a fost sa ne luam banii un bosorog care deabia deabia mergea se mai tinea si in baston nu vroia sa ne dea banii pe care am filmat la-am luat noi cascadorii de gat lau trintit pe masina omul inainte sa se ia de el cascadorii ne aspus ca nu o sa vedem nici un ban ca nu mai are bani dupa ce lau scuturat bine cascadorii pe bosorog sau dus la Sergiu si lea spus ca nu vrea bosorogul sa le dea banii,noroc cu Sergiu ca sa dus la el la injurat si la scuipat si ia zis sa ne dea banii a doua zi la sedie a stat Sergiu linga el linga bosorog pina nea dat toti banii pina la ultimul banut si numai noua nea facut asa le-a facut si la altii dar aia nu au stiut sa se duca la Sergiu si lea dat bosorogul teapa lea dat cat a vrut el.
Parintii mei amindoi au lucrat in cinematografie si ami povesteau cum se faceau filme pe timpul comunismului aveau norma 24 de filme an trebuiau sa faca la sfirsitul anului nu mereu asi indeplineau norma si se duceau repede la Sergiu si il rugau sa ai ajute sa faca norma in ultima vreme cam din anii 70 cinematografia din buftea nu se mai finantau de la stat se autofinantau din vinzari. Bagau filme americane pe cinematografe bine inteles si romanesti dar mai putine si raportau mai sus toate castigurile ca erau la filmele romanesti de unde ca lumea se duca la filmele americane dar aveau bani salariile in studiourile cinematografice erau cele mai mari din tara cel mai mic salariu in stiouri era de 2000-2500 iar in tara ca mester poate aveai 2000 sau 2500 in rest nimeni nu sarea de 1000-1500 plus ca legitimatia de servici aveai dreptul sa intri gratuit si cu familia la orice spectacol de teatru sau la film.
Multi il injura pe Sergiu ca nu le placeau munca,Segiu ai puna la treaba dasta il injurau toata lumea lasa munca pe el pe Sergiu,el trebuia sa faca recuzita ,el trebuia sa faca costume ,el trebuia sa faca decorurile,el trebuia sa faca scenariile si etc si etc toate trebuia sa le faca el si ceilalti sa stea degeaba la birfa si bautura si Sergiu sa munceasca asa credea lumea ca e bine.
Celebra comedie NEA MARIN MILIARDAR lui Sergiu ia fost impusa de comunisti sa faca acel film el arefuzat precum bine stiti el numai filme de razboi facea si dupa multe amenitari a acceptato ca nu a avut incotro,iar cum spun multi ca era favoritul lui Ceausescu sau a lui Ceauseasca nu este adevarat omul il ducea bibilica gindea toata lumea il respecta pentru munca care o facea si cred ca vedeti ce filme a facut precum (cu mainile curate,revansa,un comisar acuza,Mihai Vitazul,Mircea cel batrin si etc ) mai face cineva sau macar a incercat sa faca astfel de filme? cu armata da avea pile nu stiu ce mare general au fost colegi de clasa si erau foarte buni prieteni si mereu apela la el ba pentru tinuta de razboi ba pentru arme ba tancuri masini,soldati si etc. Studiourile aveau cota pe an de benzina si motorina si cam o depaseau mereu se duceau la Sergiu se rugau de el el la rindul lui dadea tel la general sa ai dea cateva tone de benzina si motorina ca are nevoi pentru nu stiu ce film pe vremea aceea nu se cunostea la armata cateva tone.
Astea sint printre putinele momente petrecute pe linga Sergiu si cam ce facea sau cum lucra.
O faza criminala : la filmul Oglinda filmam vizavi de senat la muzeu cum Generalul Antonescu astepta pe ceilati generali la la palat si trebuiau sa vina cam 5-6 masi ni de epoca sa parcheze in fata palatului soferii trebuiau sa se dea jos primi si sa deschida portierela generarilor,incepe filamarea vin masinile primul sofer se duce si deschide portiera generalului sa coboare soferul un TIGAN negru tuci se aude in racnete SSTTOOOOOP unde dracului ati vazut voi la palat la Antonescu soferi TIGANI? si dai si injura pe cei care aveau grija de figuratie si care ai coordonau.
Intradevar in ultimul tim este foarte batrin sa ramolit nu a mai facut filme bune dar cind ai asa ceva in singe cam greu sa te lasi de asa ceva mai ales de cinematografie

[cristof_2005]

hhmmmm

[Pitbull]

Esti super-drägälas, te-am citat si la "De la lume adunate", topicul de perle - dar NU MAI POSTA ACELASI MESAJ DE MAI MULTE ORI, CA TI-O IEI! :X

[redmen]

Suuuuper.Mai vrem asemenea amintiri !!!

[civica65]

"Viaţa lui Sergiu Nicolaescu" - o emisiune-documentar de acum cinci ani -

http://www.youtube.com/watch?v=7Belz_CM53U (partea I)
http://www.youtube.com/watch?v=qc03t...eature=related (partea a II-a)
http://www.youtube.com/watch?v=uM5U9...eature=related (partea a III-a)
http://www.youtube.com/watch?v=dwczi...eature=related (partea a IV-a)
http://www.youtube.com/watch?v=HUu6s...eature=related (ultima parte)

[Pashpix]

Nicolaescu: "Deshumarea soţilor Ceauşescu e ilogică"

Regizorul Sergiu Nicolăescu a declarat, joi, agenţiei MEDIAFAX, că deshumarea soţilor Ceauşescu, la 20 de ani de la decesul acestora, este "ilogică" şi că familia, care a cerut şi obţinut acest lucru, are o singură scuză, aceea de a le face un cavou în altă parte.

"Părerea mea este că Ceauşescu şi Ceauşeasca au fost nişte oameni care au chinuit o viaţă şi care au sfârşit-o aşa cum au trăit-o, adică au sfârşit-o într-o judecată stupidă şi ridicolă şi la zid. E clar că ei acolo sunt şi au fost înmormântaţi acolo. E mai mult decât clar. Deci, ce i-a trebuit familiei să facă aşa ceva? Au o sigură scuză: dacă au cumpărat undeva un cavou şi îi îngroapă în alt loc. Atunci îi scuz", a spus cunoscutul cineast, care a regizat, de-a lungul carierei, două pelicule dedicate Revoluţiei din 1989: "Punctul Zero" şi "Cincisprezece".

[Pitbull]

Taci, copile.
Ce-are a face faptul cä "au chinuit o viatä" (perfect adevärat), pe care si-"au sfârsit-o asa cum au träit-o, adicä într-o judecatä stupidä si ridicolä" (la fel de adevärat - plus: 100% ilegalä, nelegitimä si criminalä) "si la zid"? NU E DELOC CLAR "cä ei acolo sunt si au fost înmormântati acolo". Dovezi nu existä, indiciile sunt partiale si discutabile, iar contextul geme de minciuni si falsuri (sau "minciuni în falsh", cum însusi Nea Nicu zicea atunci), la care ai pus umärul si tu, aläturi de Gelu, Nelu si multi altii. "E MULT PREA NECLAR", puicä micä si ramolitä si mitomaniacä. "Ce i-a trebuit familiei sä facä asa ceva"? FAMILIA VREA SA STIE CU CERTITUDINE, prostilä! Acum pricipisi, sau vrei si un desen? Sezi tu binisor, într-a ta vacantä parlambardamentardä, si taci, tâmpilä. Taci, minciunilä. Taci, copilä senilä. Taci.

[Ipu]

Ce-are a face faptul cä "au chinuit o viatä" (perfect adevärat), pe care si-"au sfârsit-o asa cum au träit-o, adicä într-o judecatä stupidä si ridicolä" (la fel de adevärat - plus: 100% ilegalä, nelegitimä si criminalä)

Totuși, să remarcăm că tribunalul ăla monstruos, cu procurori în roluri de avocați și cu sacii de cort pregătiți dinaintea introducerii inculpaților în „sală”, le-a făcut și o bucurie: le-a oferit privilegiul de a muri împreună, ceea ce puține cupluri de îndrăgostiți au norocul să capete.

Mă îndoiesc că testul invizibil al comparării structurilor ADN nu poate fi falsificat la comanda celor interesați.

Reiau o idee expusă zilele trecute: În alte țări, chiar și atunci când poliția cercetează un cadavru găsit pe marginea străzii, investigatorii întind prelate chiar și deasupra, astfel încât el să nu poată fi filmat nici măcar din elicopter. O fi bine, o fi rău? Să recunoaștem însă că, față de televizarea „cazului Tinu”, parcă acum s-a lucrat cu mai multă discreție.

[Pitbull]

Intr-adevär. Nu numai cä se iubeau cu adevärat, dar la fel de evident e si cä, în nebunia lor, credeau sincer cä mor eroic si vor rämâne în istorie ca doi martiri.

De asemenea, nici mie nu mi se pare exclus ca expertiza ADN sä fie falsificatä. Banda aia încä mai are destulä putere.

[Ipu]

Nu se știe dacă, odată decantat răul perioadei în care ei au condus România, nu vor ajunge să fie considerați - chiar și de istoriografia oficială! - drept doi eroi martiri. În orice caz, imagini de arhivă inedite care încep de câțiva ani să tot apară în documentare îi umanizează din ce în ce mai mult.

Membru mai mult sau mai puțin inițiat al conspirației și cel care ar fi propus - zice el - „modelul Mussolini”, adică organizarea (sau „regizarea”) unei ambuscade și împușcarea Ceaușeștilor de către revoluționari civili înarmați, preferabil rușinoasei soluții „judiciare” reproduse grotesc în Punctul zero (cu banda sonoră originală a procesului suprapusă gesturilor actorilor amatori), Nicolaescu i-a urât de moarte pe cei doi. Nu e de mirare că nici acum nu-i suportă.

[Pitbull]

1) Nicu si Leana au fost doi dintre cei mai mari criminali ai istoriei României (si nu numai). Problema nu e cä "ei aveau dreptul la o judecatä corectä" (nu mai aveau nici un drept, si le pierduserä pe toare; ce-au meritat, aia au primit), ci cä noi aveam acest drept; noi ca natiune, noi ca victime ale lor, noi ca societate pretins democraticä, aveam dreptul ca, în numele nostru, cei doi scelerati sä fi fost tratati sever (cum meritau) dar legal (cum meritam).
Asta cu "umanizarea" e apä de ploaie. Majoritatea bestiilor antropomorfe au si "laturi umane" - altfel, n-ar functiona, n-ar atinge maturitatea (necum puterea supremä!), ar esua rapid în balamuc, corectionalä sau moarte prematurä. E o chestie de psihologie/psihiatrie elementarä.
Uite, Lenin de pildä. Era cald, cordial, charismatic, simpatic; o convorbire cu el era o experientä fascinantä, plecai de-acolo îndrägostit - în timp ce el închidea usa, lua tocul si continua, pe cel mai manierat ton, sfios chiar, lista de ordine genocide. Un exemplu pe care mi l-a povestit Banu Rädulescu:

Dragul meu [Ivan Kuzmici Petrenko]*
Fii te rog asa de bun si, pânä mâine dimineatä, împuscä-i pe toti chiaburii din sat; si, dacä nu ti-e prea greu, si pe toti soväielnicii.
Cu aceleasi alese sentimente,
Al dumitale devotat,
V.I. Lenin

* * *

2) Da, foarte credibil.
__________________________________
* - Sä zicem (n.Pb.)

[Ipu]

Cu observația legată de „meritat” sunt perfect de acord.

Pentru colegii noștri: Pitbull nu îl compară pe Ceaușescu cu Lenin, ci dă numai un exemplu extrem ca să se facă înțeles. Ceaușescu n-a organizat genociduri cu bună știință. E drept, mai ales în ultimii ani ai dictaturii sale, mulți oameni, mai cu seamă cei din unele zone mai sărace ale Țării, s-au confruntat cu lipsuri, lumea a suferit de foame și de frig; multe mii de femei au murit probabil ca urmare a avorturilor în condiții improprii; multe persoane și-au pierdut mințile când au văzut cum le sunt demolate casele, iar astea sunt numai exemplele care-mi vin acum în minte. Dar oricât ne-am strădui, cu greu l-am putea asemăna pe Ceaușescu cu autorul celebrului ordin „Arestați! Spânzurați! Împușcați!”. (De fapt, nici măcar ceea ce s-a întâmplat în România înainte de 1964 nu poate fi comparat ca modus operandi sau ca proporții cu masacrele din Rusia și US. De pildă, „chiaburilor” care, asemeni străbunilor mei, amenințați și terorizați, au ales viața în locul pământului, alegerea le-a fost respectată.) Ceaușescu a crezut până în ultima clipă că acționează pentru Popor și că Poporul îi e recunoscător, atât de mult a fost intoxicat de cei din preajma lui. (De altfel, izolarea dictatorului de realitate e o caracteristică a mai tuturor regimurilor totalitare.) Teoria conspirației susține că multe dintre nenorocirile „Epocii de Aur” au fost aranjate special pentru a-l compromite pe Ceaușescu. Nu știu ce să cred, nu mă pronunț. În tot cazul, există mărturii ale unor oameni din serviciile de informații care susțin că au încercat să-i trimită dictatorului scrisori cu mulți ani înainte de `89, dar că rezultatele acestor încercări au fost tocmai mutarea lor disciplinară în alte posturi mai puțin importante. Oricare va fi fiind adevărul, e clar că, vorba lui Pitbull, populația a avut cel mai mult de suferit; cei care susțin astfel de teorii tot asta au în vedere, nu reabilitarea dictatorului, și pentru asta cred că trebuie respectați.