Cum promovează BBC România

[StefanDo]

http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/8087898.stm

"super-jurnaliştii" de la BBC au făcut-o lată cu un concurs "recunoaşte ţara după costumul popular". 19 imagini prezintă localnici îmbrăcaţi în costume populare la votul de ieri, iar "reprezentanta" României este o ţigancă bătrână, ridată şi fără dinţi în gură

[hellsteed]

pacat ca nu se pot lasa commenturi...

[StefanDo]

se pot trimite mail-uri de protest, eu am trimis unul

[redmen]

Si costumul tigancii este unul destul de popular.In plus nu cred ca mai existe cineva sa poarte haine populare,si sa mai mearga si la vot cu ele.

[StefanDo]

nu, acel costum e de doliu

am ajutat pe cineva sa deschida un muzeu al costumului popular si mi-au trecut mii prin mana, din toate zonele si de toate varstele. Cele de doliu (ca si cele de munca, de altfel, mult mai simple) nu au intrat in colectia muzeului pentru simplul motiv ca sunt... nereprezentative. Oricum, ma indoiesc ca aia a fost singura fotografie pe care o putea pune BBC-ul

[klein]

excelent!!! pai daca lor li se pare ca ea ne reprezinta cel mai bine! in plus e si fotogenica. e cea mai tare dintre toti. mie imi place.
da de ce nu e poza separata cu ea?

[redmen]

Cel putin tiganii isi pastreaza identitatea.

[Dragomara]

am şi io un costum popular, oltenesc, absolut superb, lăsat moştenire de bunica mea. nu l-am îmbrăcat niciodată, cu toate că mai mereu mă bate gândul de 1 decembrie, şi nu numai.

cât despre BBC nu e prima gafă pe care-o fac, eu cred că singurii vinovaţi suntem noi, românii, cei care nu ştim să ne promovăm / vindem.

----
acum de, dacă m-aş fi dus şi io la vot, nu garantez că aş fi fost mai albă decât băbuţa aia... dar cel puţin eram mai tânără . oricum, n-ar tb să ne mire nimic, oamenii de la ţară, cel puţin cei de prin satele prin care-am trecut eu duminică stau mult mai bine la capitolul "conştiinţă politică". io cred că poza aia a fost făcută la mişto.

[keepwalking]

mai, acum, ce sa zic...
bucurestenii s-ar regasi foarte bine in poza aia...trebuie sa recunoastem ca e un oras destul de tuciuriu.
la fel multe zone din romania.
asa suntem noi, mai inchisi la culoare, mai ridati, mai bruneti.

[StefanDo]

grăit-a blondu'

[miercuri]

Se pare ca au dat jos poza.

[keepwalking]

grăit-a blondu'

of, da, un arian ratacit in balcani

[illotempore2002]

asta e clasica deja.
si francezii, acum cativa ani ne-au reprezentat in enciclopedia natiunilor Petit robert cu o poza similara: o satra de tigani la corturi.

Suntem un popor balcanic, nu suntem suedezi sau danezi, de ce ne sclifosim atata? Nu ne-am nascut la Bruxelles, ci in campia baragan si in munti. Ne-au calcat si calarit turcii atata vreme, ce sa facem acuma, si-au lasat amprenta in mentalitatea, obiceiurile so modul de a ne prezenta.

[StefanDo]

clasica sau ne-clasica, de ce i-am lasa s-o faca in continuare?

[illotempore2002]

pai nu, nu trebuie lasati, of course....

[corinka]

Suntem un popor balcanic, nu suntem suedezi sau danezi, de ce ne sclifosim atata? Nu ne-am nascut la Bruxelles, ci in campia baragan si in munti. Ne-au calcat si calarit turcii atata vreme, ce sa facem acuma, si-au lasat amprenta in mentalitatea, obiceiurile so modul de a ne prezenta.

In Muntii Carpati, nu in Muntii Balcani!

Ambiguităţi şi controverse

Limitele exacte ale regiunii Balcani sunt foarte dificil de stabilit, deoarece unele state (în special Slovenia, Croaţia şi România), popoare sau comunităţi din zonă nu doresc să fie considerate "balcanice". Această particularitate a locuitorilor regiunii este uneori atât de pronunţată, încât a condus la sugestia că dorinţa de a depăşi balcanismul ar fi tocmai una dintre caracteristicile distinctive ale civilizaţiei balcanice[4].

Limita nordică a peninsulei Balcanice este considerată în general a fi linia formată de Dunăre, râurile Sava şi Kupa şi un segment care uneşte izvoarele râului Kupa cu Golful Kvarner.

Mai există însă şi alte definiţii ale limitei nordice a Balcanilor:

* linia râurilor Krka – Vipava – margina nordică a golfului Trieste;
* linia Nistru – Timişoara – Zagreb – munţii Triglav;
* linia râului Sava – Ljubljansko polje – râul Idrijca – râul Soča.
* linia Trieste - Odessa reprezentând linia care uneşte punctele situate cel mai la nord în Marea Adriatică şi Marea Neagră [1]
Cea mai utilizată graniţă a peninsulei este aceea a liniei Dunăre-Sava-Kupa. Ea este hotărâtă în mod arbitrar, dar poate fi uşor recunoscută pe hartă. Această limită este justificată din punct de vedere istoric: regiunea astfel definită (plus România, dar excluzând Muntenegru, Dalmaţia şi Insulele Ionice) a aparţinut, sau s-a aflat sub influenţa Imperiului Otoman, începând cu sfârşitul secolului al XV-lea şi până la sfârşitul secolului al XIX-lea. Râul Kupa formează o graniţă naturală între Slovenia de sud-est şi Croaţia, Sava împarte în două Croaţia şi Serbia, iar Dunărea, care este al doilea fluviu ca lungime din Europa (după Volga), formează o graniţă naturală între Bulgaria, Serbia şi România. La nord de această linie se află regiunile geografice Câmpia Panonică şi Munţii Carpaţi.

Deşi România, cu excepţia Dobrogei, nu face parte din zona astfel delimitată, ea este inclusă în mod tradiţional printre succesorii Imperiului Otoman. Cultura română conţine multe elemente balcanice.

Conform acestei delimitări, Slovenia se află la nordul Balcanilor şi este considerată mai curând parte a Europei Centrale. Şi din punct de vedere istoric şi cultural, Slovenia este mai mult înrudită cu Europa Centrală, deşi cultura slovenă încorporează numeroase elemente balcanice.

În sfârşit, limita nordică a Peninsulei Balcanice poate fi trasată şi astfel ca o parte a Sloveniei şi o mică parte a Italiei (Provincia Trieste) să fie şi ele incluse în Balcani.

Slovenia este, uneori, considerată ţară balcanică datorită asocierii sale cu fosta Iugoslavie. Iar atunci când Balcanii sunt descrişi ca o regiune geopolitică a secolului al XX-lea, este inclusă întreaga fostă Iugoslavie (adică şi Slovenia, Istria, insulele Dalmaţiei, Croaţia şi Voivodina).

Justificarea istorică menţionată mai sus pentru limita de nord Sava-Kupa împiedică includerea Croaţiei în Balcani, ţară ale cărei teritorii au fost în mare parte ale Austro-Ungariei sau ale Republicii Veneţiene pe timpul cuceririlor Imperiului Otoman. Alţi factori culturali şi istorici leagă Croaţia mai degrabă de Europa Centrală decât de Balcani.

[illotempore2002]

pai am zis eu muntii balcani?

[corinka]

Nu, dar ai spus popor balcanic.

[Judex]

Hai ca de multe ori au dreptate. Stii, Illo, ti-am zis ieri la tel, singurii suti din metrou in Lisabona erau romani: un tiga si doi melteni din aia cu bretonul geluit si ridicat pe teasta. Iar in rata spre casa m-a apucat depresia vazandu-mi conationalii. Dar atata vreme cat la nivel de afaceri interne cetatenii decenti se vor multumi sa fie corecti politic in loc sa-i impuste direct in cap pe toti labarii astia, nu are nici un sens sa facem pe vitejii la externe.

[Dragomara]

acum hai să fim serioşi, e o întâmplare că noi suntem români, stăpânii de drept ai acestor locuri, personal nu cred că avem niciun merit. dacă m-aş fi născut ţigan la fel de mult cred că mi-aş fi iubit neamul, ăla migratorul . legea armelor nu e decât o soluţie temporară. legea armelor e legea junglei, cea care nu are ce căuta într-o societate democratică. alta trebuie să fie abordarea. cred că în primul rând ar trebui să începem prin a nu ne mai simţi superiori. ar tb să încercăm să-i înţelegem şi să-i acceptăm aşa cum sunt. diversitatea etnică şi culturală are şi ea farmecul ei, eu una trăiesc aşa ceva. cei mai bun prieteni ai mei sunt ori tătari, ori unguri. e vb de relalţii pe care nu le-am căutat, pur şi simplu s-a întâmplat să-i cunosc, după care să-i apreciez şi iubesc pe acei oameni. acum nu zic că ei sunt mai buni decât restul cetăţenilor de naţionalitate română, nu, doar merită şansa de-a fi cunoscuţi, înţeleşi şi acceptaţi.

o altă latură negativă a imaginii noastre internaţionale e dată de faptul că nu ştim să ne vindem (în sensul de reclamă, şi nu numai). nu facem nimic să ne ţinem valorile-n ţară, nu le recunoaştem şi preţuim meritele aşa cum ar trebui. chestie care mi se pare mult mai gravă decât abordarea greşită a "problemei" ţiganilor.