Plecăm în viață cu mari speranțe, visăm frumos, iar la final, când trebuie să ne luăm rămas bun, constatăm că ne-am risipit prostește viața cu lucruri mărunte și că nu am realizat mai nimic din ce ne-am propus. Așa să fie oare destinul omului?
Continuare într-un arc peste timp a filmului ”The Decline of the American Empire” (1986), ”Les Invasions barbares” este o poveste cerebrală, cinică și ironică despre moarte, despre bilanțul făcut la capăt de drum și despre moștenirea pe care o lăsăm urmașilor. Este o poveste despre înstrăinare, despre propriile prostii și despre nevoia de a obține iertarea care să ne aducă pacea sufletească pe drumul fără de întoarcere. Și mai ales este un film despre viață, despre familie și despre prieteni. Văzându-l, îți reamintești că nu poți schimba lumea, dar trebuie să faci cât de… citeşte
Un film in care intalnesti de toate: prietenie, probleme familiale, droguri, dezbateri pe teme istorice, situatii care exista si in spitalele lor(neajunsuri, dezinteres, sindicate, furturi) si...concluzia finala dinaintea mortii...NIMICUL.
Un film al dialogurilor firesti, directe, fara perdea si cu un anumit gen de umor.
Trebuia sa ma astept ca va fi bun tinand cont de premiile primite, dar sceptic cum sunt, surpriza a fost si mai placuta.
Asa ca m-am bucurat sincer ca am vazut acest film, in pofida faptului ca este cu adevarat deprimant. Citeam mai devreme un comentariu care incepea promitator - filme de Oscar si filme cu Oscar. Intru totul adevarat, acest este unul CU Oscar si nu oricum, ci pe merit. Un film trist, din categoria celor care poat fi vizionate o singura data. Iti plac pentru ca sunt bune, dar iti lasa un gust amar. Poate din aceasta cauza m-am si oprit la nota 8, "foarte bun", insa nu "obligatoriu de vazut". Ca sa citez insa din film "doar tampitii nu se pot razgandi", asa ca sunt sanse mari sa-i mai cresc punctajul.
Din pacate mi-a mai depasit asteptarile si dezamagirea creata de diverse comentarii, citez: "Filmul curge usor si placut intr-o atmosfera de sueta",… citeşte
Un film remarcabil, trist, natural, profund. Un film despre esecul sau poate doar succesul partial al generatiilor trecute si despre repetarea sau inrautatirea situatiei in cazul generatiei prezente. Rareori ne traim viata autentic, cautand sens dincolo de haosul cotidian epuizant. Viata trece tot mai repede si privit retrospectiv realizam ca nu am schimbat lumea in sens pozitiv prin meseria aleasa sau impusa de situatii... tot ce putem spera este ca noua generatie sa faca fata invaziei barbare pe care noi nu am putut-o opri, o invazie a stilului de viata, o golire de continut si emotie in schimbul acceptarii unor valori dominate de un mercantilism rece.
Un film relaxat ce descrie o moarte linistita dar totusi plina de intrebari firesti. Personajul principal, un intelectual care toata viata a iubit femeile si istoria, accepta sa merga pe ultimul drum intr-un mod inedit. In Romania poate ca familia ar plange de la cel mai mic pana la cel mai mare. Aici evenimentul este acceptat cu zambetul pe buze din partea tuturor. Nici urma de tristete. Invaziile se pare ca au pornit cam de la evenimentul 9/11 si de atunci oamenii sunt din ce in ce mai mult invadati de altele: crime, droguri, jocurile pe calculator, prostitutie, etc. Merita vazut.
Servus Aayana, citesc bine? "Un film relaxant"?... Conceptia mea despre relaxare e total diferita. "Nici urma de tristete"?... Cred ca te inseli din nou. E multa tristete in aceasta poveste. Dar asa cum spui, iar aici trebuie sa iti dau dreptate, e o tristete demna, solemna, decenta, diferita de tipul balcanic care ne e specific. Pana la urma fiecare cultura cu manifestarile ei. De asemeni sunt de aceeasi parere cu tine in ce priveste numele filmului si da, categoric merita vazut!
O poveste trista despre drama unui om, caruia fiul ii va face mai usoare ultimele saptamani de viata.
0
0
alina
pe 28 Martie 2004 18:15
C'est un très très beau film.
Criticul de la "Libertatea" care a scris articolul despre acest film n'a inteles nimic si ar trebui sa se recicleze (jurnalism de trotuar) !
Draga Alina, fimlul nu cred ca e frumos (o moarte nu poate fi frumoasa). Cu siguranta insa este un film foarte bun! Cat despre parerea criticului, sunt 100% de acord cu tine.
Am vazut filmul shi mi-a placut. Un film "lucrat" sub umbrela unei metafore "vesela-amara". Mi-a placut patina intelectualista, camuflata, neostenativa, servita in doze mici a filmului (cartzi, titluri - apare shi Cioran cu a sa "Istorie shi utopie). Sunt scanate mai multe straturi ale vietzii..., shi imaginea Canadei nu iese deloc bine (atentzie emigrantzi romani! spitalele, in general sistemul medical in Canada este la pamant. O shtiu shi din marturisirile cunoscutzilor mei). Filmul are de toate: tragedie, cruzime, indiferentza (asistam la moartea unui om... vesel shi nonconformist candva), ironie, veselie (se rade de ziua de ieri shi de ziua de astazi, de optziunile protagonishtilor...), dragoste (se iubeshte patimash, dar libertatea indivizilor e esentziala in jocul acesta)... Filmul e invadat de sentiment fara a fi sentimentaloid. Merita vazut shi poate discutam aici.
Cred… citeşte
Salut Marcu, mi-a placut comentariul tau, sincer. E la obiect si de bun simt, punctand detalii pe care le remarcasem si eu.. De exemplu cartea lui Cioran, pusa alaturi de o serie de scriitori de stanga (evrei). Cat despre traducere, de data aceasta este chiar corecta. Ma rog, si asta tine de gust.
In final o rugaminte mare - nu mai folosi "shi" sau "tz" in loc de diacritice!
Premiul David di Donatello (2004) - Cel mai bun film străin: Denys Arcand
Premiul BAFTA (2004) - Cel mai bun film străin , nominalizat: Denys Arcand, Denise Robert, Daniel Louis
Premiul BAFTA (2004) - Cel mai bun scenariu original , nominalizat: Denys Arcand
0
2
Spune-ţi părerea despre
Pentru a scrie un review trebuie sa fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Reflecții sufletești la sfârșit de viață
Continuare într-un arc peste timp a filmului ”The Decline of the American Empire” (1986), ”Les Invasions barbares” este o poveste cerebrală, cinică și ironică despre moarte, despre bilanțul făcut la capăt de drum și despre moștenirea pe care o lăsăm urmașilor. Este o poveste despre înstrăinare, despre propriile prostii și despre nevoia de a obține iertarea care să ne aducă pacea sufletească pe drumul fără de întoarcere. Și mai ales este un film despre viață, despre familie și despre prieteni. Văzându-l, îți reamintești că nu poți schimba lumea, dar trebuie să faci cât de… citeşte
Un film al dialogurilor firesti, directe, fara perdea si cu un anumit gen de umor.
Excelent
Asa ca m-am bucurat sincer ca am vazut acest film, in pofida faptului ca este cu adevarat deprimant. Citeam mai devreme un comentariu care incepea promitator - filme de Oscar si filme cu Oscar. Intru totul adevarat, acest este unul CU Oscar si nu oricum, ci pe merit. Un film trist, din categoria celor care poat fi vizionate o singura data. Iti plac pentru ca sunt bune, dar iti lasa un gust amar. Poate din aceasta cauza m-am si oprit la nota 8, "foarte bun", insa nu "obligatoriu de vazut". Ca sa citez insa din film "doar tampitii nu se pot razgandi", asa ca sunt sanse mari sa-i mai cresc punctajul.
Din pacate mi-a mai depasit asteptarile si dezamagirea creata de diverse comentarii, citez: "Filmul curge usor si placut intr-o atmosfera de sueta",… citeşte
Categoric merita vazut!
7/10
Barbarii
Criticul de la "Libertatea" care a scris articolul despre acest film n'a inteles nimic si ar trebui sa se recicleze (jurnalism de trotuar) !
Cred… citeşte
nu ma asteptam dar e superb
Premiul BAFTA (2004) - Cel mai bun film străin , nominalizat: Denys Arcand, Denise Robert, Daniel Louis
Premiul BAFTA (2004) - Cel mai bun scenariu original , nominalizat: Denys Arcand