Emisiunea Cinemagia cu numărul 5 se lansează marți, șase februarie, la ora 18, pe canalul dedicat de YouTube. Subiectul acestei ediții a întins dezbaterea dintre Gojira și invitații săi, Bogdan Movileanu (Centrul Național al Cinematografiei), Oreste (jurnalist) și Alex Coteț (scenarist Teambuilding, Miami Bici 1&2 etc.), pe mai mult de o oră: este vorba despre teoria conspirației în filme.
Pornind de la filmul JFK (1991) al lui Oliver Stone, ce se poate urmări pe platforma HBO, Gojira atrage atenția că asasinarea lui John F. Kennedy, cel de-al treizeci și cincilea președinte al Statelor Unite ale Americii, survenită în anul 1963 la Dallas, a fost sursa celor mai prolifice teorii ale conspirației. O teorie a conspirației este o ipoteză neverificată avansată de un individ sau un grup de indivizi, cu scopul de a comunica o informație drept veridică, demascând o conspirație care ar ascunde acest presupus adevăr. Teoriile conspirației s-au născut pentru a suplini lipsa informațiilor și explicațiilor publice.
Oreste atrage atenția că teoriile conspiraționiste nu sunt pură imaginație, că - cel puțin cât privește filmul - scenariștii s-au bazat pe elemente concrete: desecretizarea arhivelor CIA și KGB făcută în 1991, odată cu prăbușirea URSS, a permis accesul la informații reale.
Bogdan Movileanu amintește de FOIA (Freedom of Information Act) și explică cum anume „să nu devii prea conspiraționist”, cum să discerni adevărul de speculație: să căutăm sursa a ceea ce ni se servește drept adevăr.
În plus, respectivele arhive au dezvăluit că „un război se ducea pe toate fronturile, inclusiv mental”, că unii agenți erau programați să acționeze fără ca mai apoi să își amintească misiunea. Moment în care Oreste explică de ce Men in Black este un film conspiraționist, iar Alex Coteț preia Ștafeta și spune că Predator 2 „este un Men in Black cu o temă serioasă”. Scenaristul continuă explicând de ce în filmele americane tema majoră a conspirației este CIA și nu FBI. Aflăm în exclusivitate și că Alex Coteț are în lucru, chiar în aceste momente, scenariul unui film... cu teorii ale conspirației, despre ce se întâmplă... sub Casa Poporului.
Oreste mai atrage atenția că Sergiu Nicolaescu a fost un vizionar cu scene ce ulterior au fost preluate și de americani, dând exemplul producției Revanșa (1978), după care sitcomul de animație Familia Simpson este adus în discuție, pentru că „se întâmplă acolo lucruri premeditate”. Bogdan Movileanu clarifică faptul că unele momente din sitcom sunt speculatii, că au fost filmate după evenimentele reale.
