cinematografia romaneasca in lume

[Proletar]

@rocky

perfect de acord cu tine.

[Pitbull]

Si eu sunt de acord cu voi - vezi si cronica:
http://www.cinemagia.ro/forum/viewto...asc&star t=75
...cu o precizare. Ar fi nedrept sä desfiintäm filmul complet. E ratat, da, dar e un rateu onorabil, nu un "Garcea si oltenii", "15", "Sexy Harem Ada Kaleh", "Raport despre starea natiunii", etc. Practic, el fixeazä oarecum noul planseu inferior al calitätii filmului românesc, în raport cu generatia actualä - mai simplu spus: e un film slab, da - dar film, nu "vomä". Dacä rebuturile noastre se vor situa, de-acum încolo, pe acest palier (nu cutez a spera la eradicarea totalä - altfel decât biologic-senectoasä - a Nicolaestilor, Saizestilor, Muresanilor, Marinestilor, Cärmäzanilor, Nichitutelor si altor freaks), pot spune cä nu stäm räu deloc.
(Mä rog, dinosaurii de mai sus tot vor pieri, dar îi vor înlocui alde Barna, Popovici, etc. Ei îsi vor revendica acel rusinos strat sub-valoric în care ne va fi îngäduit sä däm cu rosii si ouä clocite, si pe care-l dorim cât mai rarefiat.)

[transilvana]

deci hai sa incerc sa raspund la intrebarile legate de 12:08 (ca mi-e mai simplu sa-l prescurtez cu cifre).

la cinemaul asta unde am fost eu merge lume mai subtire, pensionari din Beverly Hills, lume care vine de aproape ca e greu cu parcarea, plus ca e exact vis-a-vis de sediul central de la AMPAS (Academia aia cu Oscarurile), deci lume care se invirteste prin cercurile respective si stie locul (angajati ai Academiei sau familiile lor, poate si niste membri daca stau prin vecini...). E un cinema al companiei Laemmle, care se specializeaza in filme straine si de arta, au sa zic vreo 10 teatre in zona Los Angeles, toate mici, pour les connaisseurs, mexicani si vietnamezi n-ai sa vezi pe-acolo decit daca sint...connaisseurs. E cu totul altceva decit sa ruleze la multiplex - dar rareori ruleaza un film strain la multiplex, deci nu asta-i problema. Problema e ca nu se face publicitate, zau noroc cu criticii carora literalmente le-a placut filmul si scriu despre el, dar si astia (criticii) se vede ca scriu asa din pura filantropie, ca in mod evident nu au fost curtati de vreun publicist ca sa le zica ce sa zica si sa le explice de ce sa promoveze filmul.

Romani nu erau in sala, afara de mine si insotitorul meu, si asta e alta problema, ca nici unul dintre cele trei cinemauri unde ruleaza filmul nu se afla intr-o zona populata de romani, deci nici nu stiu daca romanii vor afla de el ca sa se duca sa-l vada.

In prima jumatate a filmului, toata lumea (inclusiv eu) tacea milc si astepta, vorba lui Pitbull, sa vada "ce puii mei vrea asta". E drept, eu citisem scenariul, deci continutul propriu-zis imi era cunoscut asa ca asteptam sa vad ce face regizorul cu el (marturisesc ca deschiderea, cu felinarele, mi s-a parut senzationala, deci i-am acordat credit din start). Cind a inceput scena cu orchestra in studio, eu rideam asa de tare ca se scutura scaunul cu mine asa ca n-am fost foarte atenta ce faceau americanii dar cred ca le-a placut si lor :-).

Mai incolo au chicotit practic peste tot unde trebuia in secventa din studioul de televiziune, ceea ce mi-a dat sperante ca au inteles ce se intimpla, destul de bine.

Nu ca vreau eu neaparat sa-mi dau cu parerea, dar stii cum e cind vezi un film la cinematograf cu alte persoane in sala si cumva te transpui, simti care e vibratia, si imediat iti dai seama care e reactia si stii cind publicul e "prins" si cind l-ai pierdut. Deci eu pot sa spun ca publicul acesta - firav cum e el - a avut urmatoarele reactii: i-a placut deschiderea, misterioasa, simbolica, cu stinsul felinarelor; s-a plictisit putin de tot la scenele de expozitiune din prima parte dar a fost cuminte si a avut rabdare sa vada ce se-ntimpla (le-a placut faza cu Manescu care isi plateste datoriile si faza cu Jderescu care incearca s-o convinga pe amanta ce rau e la Bucuresti). Imediat ce am intrat in studioul TV a inceput sa le placa si le-a placut pina la sfirsitul secventei din studio. Ultimul telefon, al mamei care suna sa le spuna ca ninge, a avut un efect excelent (sunetul distorsionat, cu ecou, a prins fantastic, aici trebuie sa fiu in dezacord cu Pitbull, a dat foarte bine). Cind a inceput operatorul sa vorbeasca asa de unul singur din spatele camerei, in secventa de epilog, a fost o mare confuzie, fiindca asta era o stilistica noua care n-avea nimic de-a face cu restul filmului si suna TOTAL nenatural (deci aici ii dau dreptate lui als, comentariile filozofice ale operatorului puteau sa lipseasca). Iar ultimele scene cu aprinsul felinarelor au fost prea multe si prea lungi. Chiar si americanii si-au dat seama imediat de metafora/simbol/intelesuri adinci deci n-aveau nevoie sa-i bolunzesti prea mult la cap.

La sfirsit, cam toata lumea a stat sa citeasca tot genericul, care nu stiu daca inseamna ceva, fiindca pe-aici lumea buna asa procedeaza in general. Un cuplu mai in virsta comenta ca a fost o crestere ("build") interesanta in dramaturgie, conducind spre punctul culminant.

Din nou, nu ca simt eu nevoia sa-mi dau cu parerea, dar cred ca daca filmul ar fi fost mai bine publicizat si daca ar fi fost cineva prezent acolo stiu eu, sa raspunda la intrebari sau ceva - adica daca filmul ar fi avut o premiera adevarata - ar fi putut genera ceea ce se cheama "word of mouth". S-au mai vazut cazuri de filmulete mici si ieftine care au reusit sa creasca si sa devina fenomene datorita lui "word of mouth" dar pina si word-ul asta trebuie generat si dirijat si incurajat, ca nu se intimpla de la sine...

stiu ca 12.08 a avut asa un fel de "premiera" in noiembrie anul trecut la AFI fest, tin minte ca directoarea festivalului imi spusese ca a vazut filmul asta romanesc senzational la care a ris cu lacrimi si ca-l vrea neaparat in festival, deci potential este, americanu' intelege si ar putea fi stimulat sa participe :-) dar nu stiu cum sa va explic, nimeni n-o sa cada pe spate si n-o sa faca gaura in cer pentru tine daca nu te-ntrebuintezi si tu un pic... (si asta nu e o crtitica la adresa nimanui, e asa, o observatie in general). Ca si membrii unui juriu sau cronicarii de la publicatii prestigioase, cind vor sa sustina un film, trebuie sa aiba si ceva pe care sa se bazeze, un vox populi, un zvon, o prezenta, un party, o anecdota pe care s-o bage-n fata, ceva. Ca si domnul asta de la LA Times, caruia clar ii placuse filmul si s-a hotarit sa-i dedice UN SFERT (!!!) de pagina de ziar, nu prea stia sa zica nimic altceva decit ce-a vazut pe ecran si niste citate din interviuri vechi/deja publicate cu Puiu si Porumboiu. Nici macar o poveste de exemplu despre ce greu i-a fost regizorului sa adune banii ca sa faca afilmul si cum nu i-a dat CNC-ul bani si cum el totusi a cistigat camera d'or ...asta e genul de marketing care merge la americani, cu povesti din astea melodramatice, ca sa simta omul ca atunci cind da banii pe bilet participa la ceva important nu se duce numai sa se distreze....


bine hai c-am batut cimpii destul. ma duc si miercuri sa vad cum e. va tin la curent.

[Pitbull]

Foarte interesantä relatarea ta, nu numai detaliatä, dar si aplecatä spre aspecte importante ale contactului film-public, ale distribuirii, etc.
Pe de o parte, e un motiv de bucurie cä publicul a reactionat atât de adecvat; pe de altä parte, cum spuneai, erau putini, erau connaisseurs...
Sper ca printre numerosii cititori anonimi ai acestui topic sä se numere si unii dintre cei ce se ocupä de vânzarea, distribuirea, promovarea filmului românesc în lume. Ai subliniat unele elemente esentiale, de care trebuie sä se tinä seama.
Iti multumim, si te asteptäm si cu the next reports!

[rocky]

mesaj sters

[transilvana]

deci dupa cum am promis m-am mai dus sa vad odata 12:08 astazi miercuri la Los Angeles

de data asta am fost 18 cetateni in sala. Din nou, m-am zguduit de ris la scena cu orchestra in studioul TV :-) M-am dus cu un insotitor american, si desi i-a placut filmul nu cred ca l-a inteles. Adica a ris, i s-a parut entertaining, dar mai mult asa, un fel de curiozitate, nu ceva care sa-l afecteze pe el direct si emotional. Am incercat sa-i explic citeva chestii care nu erau traduse bine (sau nu erau traduse deloc) ca de pilda expresia "viata e grea da' trece". N-a inteles-o, sau mai precis am ajuns la punctul ala in care simti ca ai explicat mult prea mult ca sa mai poaa savura cineva gluma. Dar asta mi se-ntimpla tot timpul pe-aici, incerc sa le explic umor romanesc absurd la americani si se uita la mine cu o expresie binevoitoare dar perplexa. Cred ca asta-i o diferenta culturala fundamentala, la care n-ai ce-i face...

am intrebat la cinematograf si mi-au zis ca numarul maxim de spectatori la un show, pina acum, a fost 44. Mi-au zis si ca a mers destul de bine ca sa-l mai tina inca o saptamina - de multe ori filmele care ruleaza acolo, fiind un cinema pentru cunoscatori, nu stau decit o saptamina. Au zis ca-l mai tin si fiindca a avut noroc, ca nu e nici un alt film important care asteapta la rind sa intre acum-acum

daca aude/citeste cineva postingurile astea: nu pot sa explic cit de important este marketingul pentru succesul unui film in tara asta. Imi aduc aminte ca acum vreo 3 ani am vazut un film absolut senzational, suedez, care m- a marcat definitiv si mi-a schimbat viata. Luase un premiu special al juriului la Cannes in 2000 si de-abia prin 20004 a rulat in Los Angeles pentru fix O ZI intr-un singur cinematograf, intr-o simbata, si m-am dus sa-l vad ca auzisem de el - cred ca eram in total 20 de insi in sala. Morala: oricit e filmul de bun si chiar de premiat, tot trebuie sa-i faci reclama (cred ca deja stim cu totii ca bugetul de reclama/marketing/advertising la un film de Hollywood este EGAL cu bugetul de productie...)

ma mai duc sa-l vad si saptamina viitoare, va tin la curent

a, apropo, inteleg perfect ce va sa zica comentariul de dinaintea astuia. despre cum mama de la sfirsit suna fals. Cind am citit scenariul mie chiar mi-a dat prin minte ca de fapt femeia se da drept o mama de soldat mort la revolutie, ca sa-i puna la punct pe astia trei din studio. Si by the way, semnificatia replicii "fiul meu a murit pe 23 decembrie la Otopeni" e complet obscura pentru un strain, cel putin pentru un american. Poate vreunul mai destept si mai citit sa faca vreo legatura ca e vorba de un om care a murit cumva in evenimentele revolutionare. Dar in general nu se-ntelege (desi ramin la parerea mea ca da bine la urechi cu ecou, mai ales la urechi romanesti care se mai si prind de spil)

[rocky]

mesaj sters

[transilvana]

amendament (sau precizare)

cred ca ar fi frumos daca regizorii romani ar face in continuare filme romanesti. Ideal ar fi daca americanu, de pilda, ar sti atit de multe despre romani, Romania, felul nostru de viata si conceptia noastra despre lume, incit ne-ar intelege glumele. Ar fi jalnic daca ne-am apuca sa facem glume mai simplute sau am reduce totul la numitorul comun sa inteleaga orisicine fara nici un efort. Mie-mi place umorul romanesc, e fin, subtil, viu, imprevizibil si uneori ametitor de profund. Si am sa continui sa explic la toata lumea cum de "viata e grea, da' trece" pina m-o pricepe careva. Fiindca, sincer, cred ca le fac un serviciu ;-)

[Liou]

Nu cred ca asta e doar problema americanului(parca nu l-as subestima asa de mult); cred ca si francezii sau nemtii au dificultatile lor in a ne intelege subtilitatile poantelor; depinde de la om la om. Apoi ,in principiu si in general, poantele f.'specifice' unei natii se traduc greu altora, e o realitate, n-ai ce-i face.
Insa, cum zici, ar fi mare greseala sa facem compromisul de a renunta la a face filme romanesti doar pt. ca am avea alta 'trecere' pe o piata mai puternica (prin a face filme romanesti intelegand filme cu umor specific noua, nu neaparat facute in maniera specifica de pana acum). Pana la urma, un film daca este bun, trebuie sa fie bun nu numai pentru cateva glume "specifice" neintelese de altii.

[Carmine Galante]

@transilvana
Foarte tare relatarea ta.

am intrebat la cinematograf si mi-au zis ca numarul maxim de spectatori la un show, pina acum, a fost 44.

Naspa, dar nu le poti impune sa inteleaga niste chestii cu care nu prea au ei de-a face. Sunt lumi diferite.
Tine-ne la curent.

[rocky]

mesaj sters

[Liou]

da, cred ca paranteza in care explicam ce am vrut sa spun prin "a face filme romanesti cu umor specific" nu a fost suficient de explicita si fidela parerii mele.

vroiam sa spun ca nu sunt de acord cu eliminarea totala in filmele romanesti a unor poante "intraductibile" altor natii, doar de dragul de a ne face mai universali si mai intelesi pe scara larga, fara insa ca acest lucru sa insemne ca sunt de acord (numai) cu ‘amprenta’ specific romaneasca perpetuata de la inceputul pana la sfarsitul filmului.
Una este o poanta cu caracter exceptional(un dialog sau cateva replici) si alta este maniera in care faci filmul in ansamblu (aici intra si claritatea si implicit 'bataia universala' de care vorbeai tu). Daca pot fi metaforica, un ocean ‘calm’(adica un film bine facut, care vorbeste de la sine, etc) nu poate fi dezechilibrat de o picatura de apa ‘agitata”(adica, in speta, poanta noastra "ciudata" specific romaneasca)
cred ca ne lipsesc armele(sau studiile) sa folosim un limbaj cinematografic mai senin si mai neartificial, ca sa fim mai universali. Si ne lipsesc si subiectele de film, altele decat despre intrigi sau vieti in apartamente sordide de bloc, despre deznadejde, lipsa de pespectiva si de bani, revolutie, coruptie, prostie, cersit, prostitutie, miserie, samd.

cred ca numai daca s-ar fura ideile de la topicul cu "poanta zilei" de pe forumul asta, si s-ar putea face niste comedii de situatii super, cu economie mare de replici.

[Proletar]

Ma intreb cum ar arata un thriller romanesc :lol:

[transilvana]

de acord cu ce zice Liou

iar in ceea ce priveste thriller-ul romanesc...cred ca ar avea in el ceva apartamente de bloc, niste deznadejde legata de lipsa de bani si probabil vreo citeva glume intraductibile :-) Pe mine nu ma supara sa vad blocuri si mizerie, daca mizeria e realista si inteligent facuta. Ma-nnebunesc dupa blocurile si mizeria din filmele lui Cristi Puiu, simt ca sint adevarate 100% si, foarte important, nu sint exploatate, in sensul de folosite, obscen, numai ca sa sochezi spectatorul. Majoritatea romanilor traiesc la bloc sau la tara, asa incit ma astept sa vad asta in majoritatea filmelor romanesti. La fel cum in filmele americane majoritatea traiesc in suburbii si se duc cu masina la serviciu - ala e backgroundul pentru "mizeria" lor...

nu cred ca trebuie sa ne apucam sa facem filme ca nimeni altcineva. Doar sa le facem de calitate si deschise, potential, pentru o audienta globala.

si ca sa ating in treacat un subiect pe care l-am vazut pe undeva pe alt thread, dar cumva se leaga si cu ideea de locul cinematografiei romane in lume: ma cam ia cu frig cind vad exprimata ideea ca CNC-ul ar trebui desfiintat si ca 80% din cinematografia romaneasca ar trebui finantata de companii particulare. Mie mi-e drag capitalismul si ideea de cerere si oferta, dar tinind cont de costurile necesare cind faci un film si de numarul de potentiali spectatori pe care-i poate furniza Romania, nu mi se pare realist sa sustii ca filmul trebuie sa urmeze regulile economiei de piata.

E adevarat, CNC-ul are hibele lui si ia decizii (de multe ori) cam arbitrare, dar eu ma uit si la partea pozitiva: acest organism este, cel putin in principiu, supus examinarii si dat fiindca gestioneaza niste bani pentru care trebuie sa dea socoteala il face asa un pic receptiv la feedback. Romania (ca multe tari europene) are o lege si un sistem administrativ care, bune-rele cum or fi, garanteaza faptul ca o oarecare (si nu neglijabila) suma de bani este pusa la bataie in fiecare an pentru ca un numar de cineasti sa faca filme. Cind le zic treaba asta la americani, le sticlesc ochii si incep sa saliveze. Da, modul in care e organizat CNC-ul si felul in care se aplica legea ar trebui revizuite si reformate. Da, mai multi oameni care stiu ce inseamna sa faci filme si cum ar trebui ele sa arate ar trebui sa fie cooptati si implicati in mecanismele de decizie. dar eu cred cu strasnicie ca filmul e o industrie de importanta nationala, in care statul roman trebuie sa investeasca in mod neconditionat o suma de bani ca sa se asigure ca un numar de filme bune si foarte bune si exceptionale ies in lume, din Romania, in fiecare an.

Pe linga asta, fireste, ar trebui sa existe legi care sa faca mai usor si mai atragator pentru orice afacerist sau bogatan sa investeasca bani in cinema, dar in principiu eu cred ca in Romania filmul e un lucru prea pretios si prea fragil si prea important sa fie aruncat (sau lasat) exclusiv la voia economiei de piata. Imaginati-va, daca nu ar mai exista un organism guvernamental, am avea niste companii si niste persoane care ar decide dupa bunul lor plac cui sa dea bani sa faca filme - si spre deosebire de CNC, n-ar avea nici obligatia s-o faca, nici nu ar putea nimeni sa le ceara sa respecte niste standarde de calitate, fiindca sint banii lor si fac ce vor cu ei.

Stiu ca ma repet dar simt nevoia sa insist asupra acestui cuvint, "pretios", fiindca exact asa simt eu ca poate fi caracterizat (parte) din filmul romanesc la ora actuala, ceva de care trebuie sa avem grija, sa-l cultivam, sa-l ajutam sa produca cit mai mult, si nu sa-l primejduim obligindu-l sa treaca in permanenta prin mecanismele de filtrare ale dinamicii investitie/profit/pierderi. Din punctul meu de vedere, statul roman trebuie sa dea in fiecare an citi bani trebuie, de la buget, pentru ca unor regizori precum Puiu, Mungiu, Porumboiu, Jude (si chiar Mitulescu daca se prezinta cu un scenariu bun de lung metraj :-)) sa li se asigure jumatate din bugetul filmelor lor (daca isi mentin standardul de calitate bineinteles). Alde Nicolaescu, daca e chiar asa de iubit de public cum sustine, si alde cine-o fi facut Garcea si Oltenii, pot sa gaseasca bani si in alta parte, si chiar daca nu gasesc nu conteaza. Dar filme precum 432, Marfa si Banii si MDL trebuie sa aiba o sansa sa fie facute, obligatoriu, mereu, indiferent daca merge lumea sa le vada sau nu.

Eu sint foarte mindra de faptul ca romanii au de fapt un simt critic foarte dezvoltat si un gust relativ evoluat in ale cinemaului; de multe ori cind ma duc sa vad vreo timpenie de Hollywood imi imaginez cum ar ride compatriotii mei de ea, sau macar cum ar fi capabili s-o clasifice imediat la categoria de care apartine: asta e misto ca are actiune, dar nu e film de calitate; asta e misto ca te rizi, dar n-are substanta; asta se misca incet si parca nu se-ntimpla mare lucru, dar Doamne ce bun e. Faptul ca noi (si alti europeni) inca mai sintem in stare sa apreciem ce inseamna un film bun, chiar daca asta nu se reflecta neaparat in box-office, vine cred si din faptul ca avem niste structuri de autoritate (festivaluri, critici de film, dar si institutii guvernamentale precum oficii nationale de film si televiziuni publice) care se incapatineaza sa-mpinga in fata ideea de calitate complet separata de ideea de bani/succes comercial. Asta e un alt lucru, da, pretios, la care tin mult si cu care ma laud mereu, spunindu-le tuturor strainilor pe care-i cunosc "in tara mea, oamenii au gusturi foarte bune in materie de cinema, si chiar daca se obisnuiesc sa dea bani pe un produs mediocru importat de la Hollywood, ca sa se distreze intr-o simbata seara, au mult mai mult respect pentru un film autentic, provocator, subtil si intens"...

bine hai ca am exagerat cu postarea dar ma veti ierta fiindca am o mare pasiune si dragoste pentru filmul romanesc care e acum in ultima vreme atit de bun, si as vrea daca se poate sa-l fac sa traiasca cit mai mult si sa fie la adapost de interese exclusiv pecuniare si de capitalismul salbatic...

[Carmine Galante]

nu cred ca trebuie sa ne apucam sa facem filme ca nimeni altcineva. Doar sa le facem de calitate si deschise, potential, pentru o audienta globala....

Nici eu nu cred ca ar trebui sa ne "globalizam" filmele. Fara specificul national, despre care se vorbea pana la epuizare in revistele Cinema de antzartz, cinematografia romaneasca nu ar mai avea nici un farmec, ar deveni un fel de western romanesc de prost gust tras in Ferentari.
Unele filme frantuzesti arata asa.

[rocky]

mesaj sters

[Bagheera]

Salut. Iata o cronica din Hollywood Reporter despre filmul lui Caranfil: Restul e tacere. O s-o postez si pe aia din Variety . Din pacate nu am cum sa postez linkul pentru ca la asta trebuie sa platesti. Pot doar sa il forwardez.

The Rest Is Silence
Bottom Line: Epic and romantic tale of filmmakers 100 years ago.
By Ray Bennett

Aug 15, 2007

Locarno International Film Festival

LOCARNO, Switzerland -- Filmmaking hasn't changed much in almost 100 years if the events depicted in Nae Caranfil's enthralling period epic "The Rest Is Silence" are to be believed. Based on the true story of the making of a two-hour silent film titled "The Independence of Romania" in 1911, the colorful 140-minute production should be required viewing for moviemakers and movie buffs who wish to complete their cinema education.

Back then too, directors favored dreams over reality, producers wished to rule the roost, and investors -- in this case the king of Romania -- wanted to have their say in casting. It's a rollicking story told in splashy terms with boisterous performances and lots of tall tales.

Marius Florea Vizante plays Grigore, the nebbish son of a hero of the national theater who scorns motion pictures until his son actually gets a job making one. Having failed to make the grade as an actor himself, Grig is determined to make a film about the 1877 war against the Ottoman Empire that gave Romania its independence.
For backing, he turns to flamboyant industrialist Leon Negrescu (Ovidiu Niculesco) who funds artistic endeavors, often involving nude women, so long as he makes a profitable return. Problems arise when the man from Gaumont in France decides to film a quickie version of the same event. But Leon is more than a match for him, especially when King Carol I decides to put royal funds into the project.

There's a woman in the picture too, of course, a beautiful if flighty young actress named Emilia (Mirela Zeta) whom Grig first meets when she's posing naked in one of Leon's art classes. But Grig's pals from the National Theatre all join in, and thanks to the king, he also gains the services of the army, including the generals who fought the war.

Problems develop on location, however, when the generals disagree on precisely what happened, and it turns out that none of them had a clue what the Turks were up to.

Writer-director Caranfil aims high with this production and mostly carries it off. Cinematographer Marius Panduru creates grand images, and Laurent Couson's score enhances the picture's epic sweep. Vizante has a knockabout charm, and Zeta makes a strong impression as the ambitious actress. Best of all is Niculesco, who overcomes dubious tonsorial work to create a movie mogul to rank with the most celebrated and notorious.

[Bagheera]

Iata si pe cea din Variety. 8) Asta ar trebui sa fie linkul corect, daca nu, oricum se poate citi fara bani cum cer aia de la Hollywood.

http://www.variety.com/index.asp?lay...y=nae+caranfil

The Rest Is Silence
Posted: Sun., Aug. 19, 2007, 2:55pm PT
RSS
Print Article
Email Article
Restul e tacere (Romania)
A Domino Film production, in association with Grupus Avrig, Realitatea Media, Romanian TV. (International sales: Domino, Bucharest.) Produced by Cristian Comeaga. Co-producer, Alexander Etienne Hergan.
Durected, written by Nae Caranfil.

With: Marius Florea Vizante, Ovidiu Niculescu, Mirela Zeta, Ioana Bulca, Florin Zamfirescu, Nicu Mihoc, Gruia Sandu, Valentin Popescu, Silviu Biris, Patru Gavril, Vlad Zamfirescu, Samuel Tastet, Alexandru Hasnas.
(Romanian, French dialogue)



By DEREK ELLEY
"The Rest Is Silence" comes like a breath of fresh air at a time when it's easy to assume, from fests' picks, that (currently "hot") Romanian cinema is all grungy, DV-shot, miserabilist dramas. Lively, witty widescreen costumer, about the making of the country's first feature-length movie, is an intelligent crowd-pleaser made with affection for its characters and era. Ill-served at its Locarno world preem by being in competition, rather than the more populist Piazza Grande, "Silence" should create beaucoup noise locally, plus attention in cinephile territories like France. However, market realities mean this big-budgeter probably faces an uphill struggle elsewhere.

Opus in question is "The Independence of Romania" (aka "The War of Independence"), celebrating the 35th anni of the war against the Ottoman Empire. Funded by landlord-cum-theater owner Leon Popescu, the pic was shot and released in 1912, and ran an unheard-of two hours. (This was two years before D.W. Griffith's "Judith of Bethulia," then considered outrageously long at one hour.) Title was sold to several countries within Europe, including the U.K.

Caranfil, who wrote the first draft of his script back in 1988, has fictionalized the characters but remained broadly true to actual events. Less a biopic than a romantic period dramedy about the eternal conflict between business and art, "Silence" can be enjoyed with no knowledge of the real story.

Central character is Grigore Ursache (Marius Florea Vizante) -- repping real-life co-director Grigore Brezeanu -- who's part of the new guard at Bucharest's National Theater in 1911. Son of a well-known legit actor who's now turned to drink, Grig is obsessed with making "the longest film ever produced" and joins a nascent film academy run by a rich, half-mad boyar, Leon Negrescu (Ovidiu Niculescu).

Pic takes a while to get down to business, but it's time well spent with the characters, as well as sketching the prevailing Zeitgeist in which cinema was seen as a declasse, passing fad. Script is also very good at showing how moviemaking was then learned through trial and error: with no real knowledge of how to helm an epic, geeky Grig gets by on his biggest asset -- ambition.

When Leon learns that a major French company -- here called "Gaumonde" -- is shooting a movie about the war with the Turks, he gets the authorities to confiscate and burn the footage, on the basis that it's not accurate. He then steals the idea and gets royal backing for the project. (A funny, and pointed, scene has him trying to explain to the king what a "director" is, as the word didn't exist in Romanian at the time.)

Word soon gets around that this could be something special, with even a snooty legit actress, Aristizza (Iona Bulca), signing up.

After post-production in Paris, Leon is appalled to learn the picture runs two hours, claiming it's unsellable. But the pic's a hit with buyers. Only Grig believes in the lasting value of the film, though it's not until five years later, under German occupation, that he finally gets his revenge on the bonkers boyar.

With the acting cranked up a notch, and the whole pic shot in saturated, ochry colors, Caranfil shoots for a big, widescreen entertainment that generally hits the mark. Changes of pace include an interlude in 1.33 showing Grig learning on the job and trying to track down a mysterious beauty, Emilia (Mirela Zeta), who threads through the yarn as the love of his life, plus another interlude, in the form of a colorful cartoon strip, for the production team's sojourn in Paris. Excerpts from the actual 1912 movie -- of which 37 minutes were recently restored by Romania's archive -- pepper the running time.

Tech package is very smooth, with every cent up on the screen in Calin Papura's detailed art direction, Doina Levintza's handsome costumes and all the milling extras. Major kudos, too, goes to young French composer Laurent Couson's sweeping symphonic score, which gives the movie an extra feeling of size and occasion.

Camera (color, widescreen), Marius Panduru; editor, Dan Nanoveanu; music, Laurent Couson; art director, Calin Papura; costume designer, Doina Levintza; sound (Dolby Digital), Gelu Costache, Florin Tabacaru, Brian Riordan; special visual effects supervisors, Adrian Cruceru, Ovidiu Stanciu, Sorin Baican; associate producers, Radu Nicolae, Mircea Diaconu; assistant directors, Gabriela Petre, Cleopatra Medvetchi. Reviewed at Locarno Film Festival (competing), Aug. 10, 2007. Running time: 140 MIN.

[Pitbull]

Excelente contributii, Baggie-gurl, Dumnezeu sä-ti deie sänätate.
Dupä cum se vede, filmul are dincolo impactul cuvenit.
Foarte semnificativ comentariul care-l contrapune curentului minimalist, arätând cä superproductia lui Nae a picat taman la momentul potrivit, pentru a aduce un plus de echilibru intempestivei noastre iesiri în lume.
Apropo, am auzit cä vrea sä-i amâne premiera pentru la anu'. Din punct de vedere difuzatoristic, îl înteleg - da' la noi nu se gândeste? Cä nu toti furäm la T.I.F.F. - unii am vrea sä furäm mäcar o avanpremierä pe-aici p-aproape, ceva...

[klein]

de miercuri a iesit si "432" in cinematografele din Franta. Aici un link care face selectiile cu opiniile presei:

http://www.allocine.fr/film/revuedep...8 916072.html
cei mai tari sunt cei de la Telerama care au redactia impartita intre pro si contra si au produs doua cronici in concecinta