Anonimul 2008

[hellsteed]

si despre scurtmetrajele din seria " Barbatul urmareste femeia " ceva observatii ?

[gionloc]

si despre scurtmetrajele din seria " Barbatul urmareste femeia " ceva observatii ?

gloria vad ca a scris in articolul de pe homepage. eu acu o sa scriu citeva rinduri despre ceea ce am gasit in seria asta, in incheierea povestilor mele despre festival. articolu va fi miine dimineata numa bun de citit pe liternet

[hellsteed]

Ole. .. astept newsletterul de la Liternet.

[Gloria]

Redau si aici articolul de pe homepage legat de filmul-colaj Un barbat urmareste o femeie:

E premiera pentru ca s-a difuzat aseara, prima data, la Festivalul Anonimul. Filmul-colaj romanesc alcatuit din sapte scurtmetraje pe tema "Un barbat urmareste o femeie" nu este, daca il judeci in ansamblu, nici cel mai bun, dar nici cel mai prost din festival. Insa are o tema care va aduce lumea in cinema (initiatorul proiectului, Gabriel Achim, a promis ca-l va introduce in circuitul cinematografic, dupa ce va produce un nou colaj, numit de data aceasta "O femeie urmareste un barbat", regizat, obligatoriu, de sapte regizoare, care sa dea replica celor sapte barbati, "necasatoriti si fara copii" cum i-a prezentat Gabriel Achim).

Analizat film cu film, ceea ce surprinde este ca niciunul dintre scurtmetraje nu este thriller. Exista "urmariri", dar cu un suspans abia conturat. Si nici macar nu exista in film un singur barbat si o singura femeie, ci numarul variaza, bineinteles spre amuzamentul/empatia/ sau dezacordul publicului.
"Fata de aur", primul scurtmetraj din calup, este regizat de Alexandru Mavrodineanu: este despre un portofel uitat intr-un restaurant si un ospatar care urmareste o tanara ce, se pare, l-a pierdut. O sa-l vedeti si pe regizorul Catalin Mitulescu jucand in acest scurtmetraj.

Ciprian Alexanderscu - a propus scurtmetrajul "Trei"; titlul avertizeaza deja asupra plotului: dar nu e chiar un triunghi amoros, ci ceva mai complicat de atat, ce s-ar putea numi, daca suntem foarte pretentiosi, o drama cu accente erotice.
Ivo Baru a dat "O nuanta rara", cu un dialog captivant, si un joc foarte bun al actorilor.

Catalin Leescu are in acest colaj scurtmetrajul Mariam, un poem vizual, pare-se un omagiu adus lui Wong Kar-Wai.
Paul Manolescu - Inca 5 minute, despre cum sa scapi in acest interval de cineva, o poanta simpatica la care ne-am amuzat.

Paul Sorin Damian - "Dreamer", filmat interesant, cu personajul care urmareste cele mai multe femei dintre toti eroii masculini ai colajului.
Gabriel Achim propune "Pierdut la spate", despre o frizerita. Madalina Ghitescu, care colapseaza de fata cu clientii, din cauza unei despartiri.

Un film-colaj, sau un grup de scurtmetraje difuzate impreuna, sunt variante ideale pentru a putea vedea la cinema scurtmetraje, si oricand o initiativa de acest gen apare, ea nu poate fi decat salutata.

[illotempore2002]

vazut si eu la tiff
nu e mare lucru
e o piesa de teatru care s-a jucat vreo doi ani prin bucuresti,
filmul duce pe ecrane munca teatrala, cu mici retusuri casa dea mai bine la cinema. fain e ca a fost facut practic fara bani! avind in vedere asta, e o treaba extraordinara. ca film e asa si asa. rateaza cam toate momentele cheie - alea prin care tre sa iti dea senzatia de claustrofobie, alea care tre sa iti provoace greata...
discutia de final, insa, cea despre relatii amoroase, e foarte bine prinsa, naturala. in rest gesturile nu sint prea convingatoare. iar epilogul filmului - apare dupa generic - cind aflam ce s-a intimplat cu mesajul trimis de fata mamei sale - e o alegere total neinspirata.

sper ca data viitoare ii va iesi mai bine lui Dorobantu. si sper sa nu i se urce la cap laudele incare e scaldat acum

Hai sa nu fim asa rigizi! Actorii sunt neprofesionisti, la momentul in care jucau in film erau la inceput de adolescenta! Chiar imi place ca joaca usor stangaci, care e problema, neorealismul a jucat tot cu neprofesionisti! Nu tre sa fie toate filmele cu actori care se screm ca la Hollywood sa para vezi doamne cat mai naturali si veridici!

Claustrofobie? Pai nu e musai sa fii claustrofob cand esti intr-un lift, asta e o boala pe care o au numai anumiti indivizi, destul de putini....vorba aia, cati claustrofobi reali cunosti t, ca eu nu cunosc pe nimeni? Asa ca de ce trebuia sa ne simtim ca niste claustrofobi vazand filmul asta daca noi nu suferim de boala asta?

momentul in care aflam ce s-a intamplat cu mesajul fetei e deznodamantul.....asa intelegem ca cei doi mor acolo, otherwise am fi putut specula ca filmul e cu final deschis....ei bine, e cu final inchis, case closed, si asta este evident gratie acestui ultim moment.....

e un film cat se poate de decent pt un debut in materie de film si mai ales ca a fost facut fara nici un ban, efectiv!

scenariul e bogat in momente, nu e repetitiv deloc, desi cand te gandesti la un film de 2 ore (sau cat a avut) cu actiunea intr-un lift, te poti intreba: si cam ce ar putea sa arate filmul asta in 2 ore? momentele sunt foarte diverse, deloc monotone, alternanta momente de criza - momente de speranta/liniste este echilibrata astfel ca nu stii deloc pana la finalul filmului daca or sa scape sau nu.....altfel spus, previzibilitatea a fost elegant ocolita.

[marx]

Filmul-colaj romanesc alcatuit din sapte scurtmetraje pe tema "Un barbat urmareste o femeie".

genul asta de film se numeste film-omnibus.
colajul are alte conotatii.

[Pitbull]

Da, i se mai spune si "omnibus" - pe lângä "colaj" sau (mai rar si mai impropriu, preluat din teatru) "film-coupé", ori (mai colocvial) "film în scheciuri".

[gionloc]

Hai sa nu fim asa rigizi! Actorii sunt neprofesionisti, la momentul in care jucau in film erau la inceput de adolescenta! Chiar imi place ca joaca usor stangaci, care e problema, neorealismul a jucat tot cu neprofesionisti! Nu tre sa fie toate filmele cu actori care se screm ca la Hollywood sa para vezi doamne cat mai naturali si veridici!

actorii nu erau profesionisti, dar aveau in spate experienta spectacolelor de teatru. din pacate, Dorobantu nu a reusit sa le extraga total din reactii dimensiunea teatrala a interpretarii.
neorealismul este cit se poate de firesc in virfurile sale.
actorii de aci trag tare sa fie naturali.

Claustrofobie? Pai nu e musai sa fii claustrofob cand esti intr-un lift, asta e o boala pe care o au numai anumiti indivizi, destul de putini....vorba aia, cati claustrofobi reali cunosti t, ca eu nu cunosc pe nimeni? Asa ca de ce trebuia sa ne simtim ca niste claustrofobi vazand filmul asta daca noi nu suferim de boala asta?.

erau doua exemple date de mine - greata, claustrofobie... claustrofobie - ma gindeam si la claustrare... poate ca si mai nimerita era disperarea. nici in latura asta, a disperarii, nu prea am fost alaturi de personaje, reactiile lor nu m-au cucerit. ideea e ca dpdv al senzatiilor transmise, al unei posibile empatii cu personajele - filmul l-am gasit destul de redus ca agent provocator. personajele reactioneaza in exces fata de situatia lor, nu sustin o emotie in mod credibil - in partea disperarii, sau in ceea ce priveste acceptarea totala a umanitatii celuilalt (vezi reactiile initiale ale fetei in fata nevoilor fiziologice)...
lucrurile nu stau asa in ultima parte a filmului - flash-ul cu idiscutia despre amor, experiente anterioare.. acolo ii iese bine.

momentul in care aflam ce s-a intamplat cu mesajul fetei e deznodamantul.....asa intelegem ca cei doi mor acolo, otherwise am fi putut specula ca filmul e cu final deschis....ei bine, e cu final inchis, case closed, si asta este evident gratie acestui ultim moment......

eu cred ca un final inchis - intr-un film ca asta, in care oricum speranta nu prea exista - e unul mai slab decit un final (usor) deschis.

e un film cat se poate de decent pt un debut in materie de film si mai ales ca a fost facut fara nici un ban, efectiv!.

asta am spus si eu dupa proiectia de la tiff. problema e ca atunci cind lumea il lauda de zici ca acum a fost botezata cinematografia,
imi exprim mai repede indoilile decit aprecierile fata de film.

[klein]

din pacate nu am avut acces la net pe perioada festivalului si nu am putut sa scriu la cald impresiille, dar parca nici la rece nu e rau, ca ideile s-au asezat mai bine.
sa o iau pe rand:
1. selectia mi s-a parut ceva mai slaba decat anul trecut, numarul filmelor insuficient pentru a pretinde la o adevarata competitie internationala. de acord cu remarca lui gionloc.
2. Eu nu fac parte din galeria de suporteri ai lui Silent light. Ii reconosc toate calitatile, numai ca am avut sentimentul ca e destinat celor care fac filme, nu celor care le privesc. e un curs de compozitie si nu emotie artistica. nu pot sa cred ca cineva a putut suferi pentru drama barbatului a sotiei sau a amantei. in sala, cineva langa mine facea poze filmului cu telefonul mobil. Tocmai asta ma deranjeaza la acest tip de cinema: ca spectatorul nu mai vine sa vada un film ci sa memorizeze, sau sa fotografieze (la figurat dar am vazut ca si la propriu) apogeul artei. poate ca nu e neaparat nevoie ca un film sa fie emotie, n-are decat sa fie discurs academic (fiecare intelege menirea cinematografului cum vrea), dar pentru mine, Silent Light este patrat, rigid, pretios, evident cautat, iar Reygadas da impresia ca urmareste cu orice pret sa arate cat e de mare, pardon, MARE.
3. mi-a placut foarte mult Boogie. problema acestui film in cursa pentru premii este subiectul, prea banal. dar mie asta mi-a si placut. de ce sa fie neaparat subiecte grele, gen politica, viata, moarte, dictatura sau iubire? de ce nu si un film ca asta atat de uman, de natural si de formidabil banal. Foarte reusita scena in care se cearta cei doi soti: constructie, dialoguri, actori si tot ce vreti. cea mai autentica disputa conjugala pe care am vazut-o la cinema. fara isterii gratuite, fara trantit usa, atat de reala, ca parca ii vad pe cate unii ofuscati la ideea de a vedea la cinema ceea ce li se intampla acasa. :lol:
Bucur si Marinca foarte buni, ceilalti nu intotdeauna pe faza. spre exemplu in scena din discoteca. in plus mi s-a parut cam expediata si un pic fortata ca sa meraga povestea.
4. despre restul filmelor...
The wave - cum a spus si gionloc didactic pana nu se poate, dar un film util (daca putem sa apreciem filmele si in termeni de utilitate), bun pentru un premiu al Educatiei Nationale. (m-a mirat foarte tare premiul publicului. cam limitat publicul asta.)
Lemon tree - am mai vorbit despre el, nu revin. eu pe asta il vedeam la premiul publicului. dar in fine. e trist daca intr-adevar premiul de interpretare a fost unul de circumstanta. in plus decredibilizeaza festivalul. mie oricum mi-a placut tipul.
Egg - l-am preferat emfazei lui Silent light. Are ceva din stilul filmelor lui Nuri Bilge Ceylan. chiar asa, e destul de surprinzatoare lentoarea filmelor turcesti in raport cu imaginea dinamica pe care o avem despre turci. povestea nu lipsita de interes. frumoasa conexiunea dintre cele doua personaje, actorii carismatici si convingatori. nu pot sa spun ca m-a dat gata, dar am preferat simplitatea lui.
nu am vazut filmul tailandez.
It's Hard to Be Nice - singurul film de la care am iesit din sala inainte de final. mi s-a parut amatoresc, stangaci (iti dadea impresia ca actorii se plasau singuri in fata camerei ca la sceneta), jocul actorilor foarte apasat, copilaresc. chiar m-am intrebat ce cauta filmul asta la un festival. poate la unul al incepatorilor.
Am ratat Elevator si Razboi pe calea undelor.

La anul sper la mai mare.

[Pitbull]

"Elevator" e splendid, l-am väzut azi. Vine si cronica, acusica.

[gionloc]

sa nu-l lauzi prea tare ca atunci mi-e teama ca voi fi lichidat de autor&co(rul de admiratori - nu si de dvs, cu siguranta!) si sa nu dezvalui mare lucru din poveste ca s-ar putea sa nu-i convina domnului Dorobantu!

astept sa citesc si sa discutam

(l.e. - uite ca e cronica la film romanesc, sa cetim!)

[illotempore2002]

Gionloc, inteleg ca, sintetizand, principala ta problema cu filmul asta este faptul ca el nu e suficient de dramatic, faptul ca nu te face sa simti organic cat de rau e in liftul ala, ca nu te ingrozeste suficient ca sa te convinga si sa-ti vina sa zici "gata, e horror, nu mai urc cu liftul pana acasa" si eventual in noaptea aia sa ai si un cosmar claustrant?

inteleg ce vrei sa spui, ai fi adaugat filmului asta mult mai multa tensiune.....mi-e teama insa ca ar fi iesit un film lacrimogen de tip hollywood e drept, situatia in care se afla cei doi este mai mult decat disperata, e o experienta a mortii si se preteaza ce zici tu, dramatism pana la cote ametitoare.....

Elevator insa are multe momente vertiginoase in care iti tii respiratia si te gandesti tu singur ca spectator, oare ce ar putea sa faca adolescentii aia ca sa scape de acolo?

motivul pt care eu nu as fi adaugat mai multa disperare filmului e unul de natura extrinseca: ar fi fost un film siropos despre tragismul mortii.

[gionloc]

nu, nu voiam dramatism, voiam firesc -
voiam sa urle mai putin - sau sa urle mai convingator,
voiam sa vad gesturi mai putin cautate si mai putin copilaresti - de exemplu eu as fi vrut sa vad curiozitate dinspre fata atunci cind domnisorul trebuie sa isi duca la bun sfirsit nevoile fiziologice, nu sa se intoarca, sa se tina cu mina de nas si sa isi umfle obrajiorii,
as fi vrut sa vad mai multa degradare fizica - (optional) asta ar fi fost insotita de o anumita constientizare a apropierii mortii si de aparitia unor luminite in constiinta lor...

in film toata trecerea lor spre moarte poarta ceva cool in ea - freze, figuri, replici rostite cu coltul gurii (mai putin discutia-amintire din final, care e reusita! si care spune mai multe despre conditia lor si induioseaza si arata tragicul situatiei mai bine decit 899009898787 de urlete cool si pumni in peretii liftului)...


ce ziceam eu de claustrare si disperare vine din urmatoarele considerente:
in film actorii is de la inceput disperati ca is in lift - si urla si dau cu pumnii,
inseamna ca le e frica de posibila moarte
apoi, treptat, le e din ce in ce mai urit ca se afla in spatiul ala, aproape ca nu mai pot respira, etc.

asta ma duce cu gindul la claustrare, groaza - a lor - filmul imi da senzatia ca despre asta ar fi vorba in sinea lor. insa, prin gesturile tinerilor, nu ma convinge in privinta starii. eu cred ca acolo vrea sa bata, insa nu atinge starea respectiva.
eu nu as fi vrut mai multa disperare, dimpotriva, as fi vrut mai putina, sau oricum, daca tot propune filmul asa ceva, sa fie convingatoare!!

(sa treaca cineva discutiile la rubrica filmului, ar fi indicat)

[StefanDo]

nu pot decat sa splitez discutia si s-o mut in cinematografia romana, dar intr-un topic paralel cu Elevatorul initial

[gionloc]

atunci sa puna illotempore mesajul ei cu copy paste acolo
iar eu il pun pe al meu, raspunsul, dupa acela.

[illotempore2002]

bun

e ciudat....ceea ce pe tine te-a impiedicat sa-ti placa filmul in mod total (anume interpretarea actorilor + elemente din scenariul reactiilor personajelor) mie mi se par niste fleacuri si filmul mi s-a parut foarte foarte bun


ce asteptari diferite avem de la un film.....

incep sa inteleg ce zici, vorbesti despre niste dozaje fine care ii scapa regizorului....daca m-as apleca foarte critic asupra filmului, probabil ca i-as gasi si eu cusururi......dar nu vreau sa fac asta pt ca imi place ca e un film foarte indraznet, cu un spatiu delicat, e un film de debut, are actori foarte foarte tineri, cu mult potential, neprofesionisti, si cu toate astea a iesit un film foarte bun......

as fi foarte critica de exemplu cu un Scorsese, de la el nu m-as astepta sa faca greseli si nici de la actorii lui....
sunt situatii in care e justificat sa fii critic iar in altele nu se justifica

[illotempore2002]

si sa facem asa cu toate postarile?
adica pun eu toate postarile mele si tu toate ale tale?
:?

de ce nu splitam?

[gionloc]

sa nu fie split ca sa nu fie un topic paralel, sa fie posturile in topicul cu pricina. si nu toate mesajele, ultimele - cel cu sinteza ta la mesajele mele, sa fie primul, raspunsul meu - al doilea, al tau cu scorsese si critica diferentiata ultimul...
apoi tocmeala sa fie stearsa...
dar sa o facem rapid ca tre sa o tai de p-aci!

[Pitbull]

nu pot decat sa splitez discutia si s-o mut in cinematografia romana, dar intr-un topic paralel cu Elevatorul initial

Existä undeva pe net un anume script care poate introduce functia de merge-topics; doctorii în phpBB stiu ce si cum.

Altfel, nu cred c-ar fi bine cu split/move. Douä topicuri paralele în aceeasi sectiune ar aräta derutant; în schim, aici, acest fragment de topic e la locul lui. Propun ca discutia sä se desfäsoare acolo (fiind topicul titular al filmului), cu un link care sä trimitä si la mesajele de aici.

[Serghei]

Spre deosebire de TIFF unde am fost sa vad filme si poate sa beau o bere la Anonimul am fost sa beau bere si poate sa vad niste filme.Nu m-am inghesuit sa-mi iau invitatii ca imi era lene...deci cam putine filme vazute.

Spre deosebire de cinefilii rasati de pe cinemagia mie mi-a placut Die Welle.Bine,nu l-am votat la premiul publicului,nu-s chiar asa limitat.Am votat cu ala cu lamaile care mi-a placut mai mult.

Boogie-eternele puncte forte ale cinematografiei romanesti,scenariu,jocul actorilor,bla,bla.Cu un plus pt. faptul ca nu e despre comunism,avorturi sau alte subiecte care aduc premii la Cannes.

La scurtmetraj am vazut mai multe.Marea majoritate slabe sau medii.Singurele care mi-au atras atentia au fost True Colors(care a si luat nus'ce premiu) si scurtul lui Ralph Finnes(The Spirit) care nu era in competitie.