Articole The Green Mile

(1999)

Culoarul morții

Despre personaje

Darabont si Tom Hanks s-au întâlnit în 1994 cu ocazia decernãrii premiilor OSCAR, Hanks fiind nominalizat pentru “The Forrest Gump” iar Darabont reprezentând nominalizatul rival, “The Shawshank Redemption”.

Hanks îsi aduce aminte: “Am fost miscat profund de acel film despre închisoare. Era o realizare uluitoare, mai ales pentru un debut în regie. Si mi-a plãcut mult viziunea lui Frank.”

Pentru King, întâlnirea cu Tom Hanks, care îl portretizeazã pe narator, a constituit posibilitatea ascultãrii propriei voci interioare. Autorul pare sã-l fi avut pe Hanks în minte atunci când a scris romanul. “Paul Edgecomb este naratorul Stephen King, dacã acesta a existat vreodatã,” spune King. “Rolul i se potriveste lui Tom ca o mãnusã. În momentul în care Frank mi-a mentionat numele lui mi-am zis cã e prea bine ca sã fie adevãrat.”

Tom Hanks povesteste despre personajul sãu: ”Datoria lui Paul este sã pãstreze o atmosferã linistitã în închisoare pânã când vine momentul sã conducã o fiintã umanã, cât de oficial posibil, pe lumea cealaltã. Dar Paul nu poate nega faptul cã John Coffey nu este un detinut obisnuit, de aceea se zguduie si încrederea în puterea sa de a duce la îndeplinire însãrcinarea.”

David Morse, care a mai jucat înainte în adaptarea pentru televiziune a schitei lui King, “The Langoliers”, nu auzise de scenariul lui Darabont înainte de a sã i se oferi sã-l interpreteze pe “Brutal” Howell, inimosul gardian al lui Edgecomb. “Am auzit cã este un roman Stephen King, si nu stii niciodatã la ce sã te astepti. Plângeam când am ajuns la sfârsitul lui.”

“John Coffey este unul dintre cei mai mari oameni pe care i-a vãzut vreodatã cineva,” spune actorul Michael Clarke Duncan despre personajul sãu. “Are 2m înãltime si 150 de kg si aparent este un ucigas cu sânge rece cu douã crime la activ. Dar John Coffey este de asemenea o persoanã deosebitã care îl întelege pe Paul, vede bunãtatea lui si a celorlalti gardieni.”

Pentru Duncan, interpretarea rolului central a însemnat realizarea unui vis. “Sunt obisnuit cu roluri de bodyguard, mare si dur,” spune el. “Nu am avut niciodatã ocazia unui astfel de rol. Am început sã citesc romanul si nu am mai putut sã-l las din mânã. M-a impresionat puternic. Când l-am terminat mi-am zis: ‘Acesta sunt eu. Trebuie neapãrat sã joc rolul”.

Darabont a ales un actor aproape necunoscut pentru a juca alãturi de Tom Hanks. “Acest film îl va transforma pe Michael Clarke Duncan într-un cunoscut al cinefililor,” anuntã el. “Am simtit de la început cã îmi trebuie o figurã nouã, si a fost minunat cã l-am gãsit.”

Pentru rolul crucial al lui Warden Moores, regizorul Darabont l-a ales încã de la început pe James Cromwell, un actor nominalizat la OSCAR. “Foarte rar ajungi sã plângi când citesti un scenariu,” spune Cromwell. “L-am citit si l-am recitit si de fiecare datã am fost profund miscat. Iar când am auzit cã Frank mã vrea pe mine pentru rol, a fost extraordinar.”

”Personajul meu se aflã într-o situatie foarte grea” continuã Cromwell. “Este înconjurat de moarte, este afectat de ea. S-a obisnuit cu moartea, dar nu e insensibil la ea. Apoi când moartea îl viziteazã brusc (prin îmbolnãvirea sotiei sale), povestea devine, din dulce-amãruie, asprã si neîndurãtoare. M-a emotionat puternic.”

“Povestea trateazã ultimele momente prin care trece un condamnat,” observã Michael Jetter, care îl interpreteazã pe cajunul (nativ din Louisiana), Edward “Del” Delacroix, “Del este un om care a fost condamnat la moarte prin electrocutare. Dar, dupã cum spune King, omul care a comis crima nu mai e de mult. A rãmas doar un omulet singur care s-a atasat, poate pentru prima oarã în viata lui, de un soricel.”

Pregãtindu-se pentru acest rol , Jeter a trebuit sã înteleagã ce ar gândi cineva aflat în fata mortii. S-a inspirat pentru aceasta de la unul dintre cei mai mari actori ai secolului, Sir Ralph Richardson, care întrebat cum ar reactiona într-un astfel de rol a spus: “Mã înfig puternic cu picioarele în pãmânt si visez.”

Povestirea lui King mai amintea si despre un indian american. Arlen Bitterbuck este primul dintre cei patru condamnati care parcurg culoarul mortii în poveste. “Desi se mentioneazã putin despre Arlen în carte, el reprezintã moartea iminentã”, spune Graham Green, un alt actor nominalizat la OSCAR.

Unul dintre cei doi gardieni rãi ai romanului, Percy Wetmore, este interpretat de actorul Dug Hutchison, cunoscut bine pentru douã roluri – Pete Willard, unul dintre violatorii din adaptarea pentru marele ecran a lui John Grisham “A Time to Kill”, si Eugene Tooms, un personaj straniu din câteva episoade ale serialului pentru televiziune, “The X-Files”.

“Percy este gardianul pe care toatã lumea îl va urî cu plãcere,” spune Hutchison despre rolul sãu, pe care King l-a descris în carte ca: “tipul care se duce la o grãdinã zoologicã nu pentru a observa animalele, ci pentru a arunca cu pietre în ele.” Acum Percy merge de-a lungul culoarului mortii observând un alt tip de animal închis. “Pentru cã unchiul meu este guvernator, pot sã fac tot ce vreau”, este firul conducãtor al gândirii sale.

Sam Rockwell, l-a interpretat pe criminalul sociopat, Wild Bill. “Tot ce vine de la King este mitologic, foarte profund,” spune Rockwell. “Rolul meu este un amestec de Huck Finn si diavolul la un loc, de Peter Pann si Satana. Billy este jucãus, dar rãu si sadic. El pur si simplu urãste oamenii. Vrea sã ucidã pe toatã lumea. I se spune ‘Wild Bill’ si nu-i place. Vrea sã i se spunã ‘Billy the Kid.’”

“Sunt si femei în acest film,” spune Darabont, referindu-se la sotia fidelã a lui Edgecomb, interpretatã de Bonnie Hunt, si la sotia muribundã a supraveghetorului, interpretatã de Paticia Clarkson.

Lui Hunt, o actritã de comedie, i-a plãcut mult scenariul. “Este o poveste exceptionalã, cu personaje de exceptie, o excelentã piesã de epocã. King ne-a speriat puternic. Dar pentru a reusi sã sperii oamenii cu adevãrat, trebuie sã reusesti sã atingi ceva în oameni, sã-i emotionezi, sã le captezi atentia. Si King stie s-o facã.”

Pentru Clarkson (”High Art”, “The Untouchables”) acest film a însemnat reîntâlnirea cu producãtorul David Valdes, care a distribuit-o în cel de-al doilea film al ei pentru marele ecran, “The Dead Pool”. Rolul Melindei Moores, spune actrita: “este ciudat pentru cã de abia o vezi. Este un personaj pãtrunzãtor si important dintr-un anume punct de vedere. Dar este un personaj frumos, si faptul cã Frank a reusit sã surprindã asta în doar douã secvente este deosebit.”

“Am fost foarte flatat de faptul cã m-au inclus în distributia unui asemenea film,” spune Barry Papper. “Mai lucrasem înainte cu Tom Hanks la ‘Saving Private Ryan’ si am sãrit în sus de bucurie la ocazia de a juca din nou alãturi de el.” Regizorul Darabont adaugã: ”Când m-am gândit sã-l distribui pe Barry, am cerut lui Steven Spielberg o recomandare si el mi-a zis: ‘Da’. L-am întrebat si pe Tom si el a spus: ‘Da’. Puteam eu sã zic altceva?”

“Dean nu este nici el nerãbdãtor sã parcurgã culoarul mortii,” adaugã Pepper. “Este probabil cel mai emotiv dintre toate personajele. Cred cã el sigur aduce multã sensibilitate povestii.”

Experimentatul actor Jeffrey DeMunn îl interpreteazã pe Harry Terwilliger, unul dintre gardienii care dezvoltã o relatie neobisnuitã cu John Coffey.

DeMunn afirmã: ”Acest film, ca si ‘The Shawshank Redemption’ pare sã fie o micã exceptie ( a lui King). Cred cã Stephen are o anume delicatete, o anume sensibilitate. Poti sã zici despre King cã e cam ciudat cu ai sãi vârcolaci, câinii turbati si celelalte. Dar mã închin în fata subtilitãtii sale în ceea ce priveste viziunea asupra umanitãtii si a luptei noastre pentru supravietuire.”

Despre productie Despre poveste
jinglebells