Last Christmas: formulă cunoscută, dar și un strop de emoție

de Gloria Sauciuc în 15 Nov 2019
Filmul O nouă poveste de Crăciun reuşeşte să transmită o anumită emoţie, şi chiar să aducă o lacrimă

Filmele de Crăciun au, asemenea genului comediilor romantice, un grup compact de fani, iar numărul lor este mare. Așa că producția Last Christmas, care intra de astăzi în premieră, o va face fără frica de competitori - două filme „foarte americane” și spectaculoase: Bătălia de la Midway și Le Mans 66 - întrucât are publicul ei.

Am intrat la filmul Last Christmas mânată de datorie - să scriu cronica filmului - dar impulsionată și de un studiu recent citit, și anume că filmele cu tematică de Crăciun au capacitatea să ne îmbunătățească starea de spirit. Deci, iată un film-terapie, pentru cei care - pe o vreme închisă ca cea de azi - au nevoie să li se ridice moralul.

Cântece de Crăciun, muzica lui George Michael, frumoșii Emilia Clarke și Henry Golding protagoniști, haz căldicel, îndrăgosteala... fierbincioară - genul de formulă amorfă destinată programatic să nu fie nici prea-prea, nici foarte-foarte. Unde sunt capodopere de odinioară ale genului, precum The Awful Truth (1937,cu Irene Dunne şi Cary Grant) ori Some Like It Hot (1957, cu irezistibilul său subplot sentimental dintre Tony Curtis şi Marilyn Monroe)?

Prima parte a filmului curge relativ liniar și anost, atmosfera de sărbătoare din film și Emilia Clarke - care joacă cu toată fața - te mai fac să uiți că trec greu minutele. Totul se schimbă odată cu twistul (neașteptat al) filmului. Care produce atâta emoție. Am plâns. Iată o comedie romantică care a reușit, într-un punct al ei, să mă miște, dragi cititori.

Kate (Emilia Clarke) este o catastrofă - cu un serviciu temporar de Elf, alergând de la o audiție la alta, sunând când un prieten când altul pentru găzduire peste noapte, o sumă de gafe mai mici sau mai mari îi sabotează existența. Are un trecut care poate ar doborî pe oricine. Provine dintr-o familie de imigranți și are și o condiție medicală deosebită. În pofida egocentrismului pe care i-l reproșează sora ei, o avocată de succes, Emilia Clarke ne face să empatizăm cu personajul Kate. Îl întâlnește pe Tom (Henry Golding), care „pare prea bun ca să fie adevărat când intră în viața ei”, după cum spune sinopsisul oficial. Tom va funcționa și ca o voce a rațiunii, pentru că cele mai importante lecții le va învăța (și ea, dar și noi, spectatorii, de la el).

În ceea ce privește registrul romantismului, ne-ar fi plăcut ca cei doi protagonişti să interacţionează mai mult, altfel sunt convingători în plan sentimental, de aceea și twistul vine ca un duș cu apă rece iarna. Last Christmas reușește a te lăsa cu o stare de bine - adică, tocmai ceea ce-ar trebui să facă - reuşind atât de rar - comediile romantice.

Exploreaza subiecte similare:

Last Christmas, Emilia Clarke, Henry Golding

Alte știri din cinema

Gojira recomandă. Ce e de văzut la cinema și pe streaming săptămâna aceasta

„Cel mai malefic film văzut în ultima vreme”, plus un film românesc „de la cel mai prolific creator de conținut de la noi”, filme sentimentale, seriale cu umor de situație

Râul ucigaș - scufundarea în abisul percepției

Tânărul regizor chinez Wei Shunjun ne invită - mai mult decât au făcut-o alți regizori în ultimul timp - la interpretare

Laurent Cantet, regizorul francez care a câștigat Palme d'Or pentru Entre les murs, a murit

Distins cu Palme d'Or de către un juriu prezidat de actorul american Sean Penn, filmul prezintă un sistem de învățământ care se luptă să-și îndeplinească misiunile didactice și sociale

Nasty - mai mult decât tenis

După mediu-metrajul Nunți muzici și casete video, regizorul și producătorul Tudor Giurgiu a ales să își facă debutul în lungmetrajul documentar cu Nasty, un portret cât se poate de exhaustiv al românului care a schimbat fundamental tenisul.

Spune-ţi părerea

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
jinglebells