Casa de producție franceză Why Not Productions a dat publicității un prim teaser pentru producția de epocă Jeanne Du Barry, anume o imagine cu Johnny Depp în rolul lui Ludovic al XV-lea, legat la ochi, probabil pentru a sugera că „dragostea e oarbă”. Actrița și regizoarea Maïwenn joacă în rolul titular, cel al curtezanei regelui, dar și regizează acest film istoric despre o poveste de dragoste scandaloasă de la curtea lui Ludovic al XV-lea, cunoscut ca „Ludovic cel-mult-iubit”, regele cu a doua cea mai lungă domnie din istoria Franței.
Ambițioasa producție de epocă este inspirată liber din viața curtezanei regale Jeanne du Barry, decapitată în timpul Revoluției Franceze, succesoarea celebrei Madame de Pompadour. Dar, spre deosebire de predecesoarea sa, Madame de Pompadour, care nu era interesată de politică preferând să-și petreacă timpul alegându-și haine noi și comandându-și bijuterii, Jeanne era foarte implicată și regele a mers atât de departe încât i-a permis să participe la ședințele Consiliului de Stat. Ludovic cel-mult-iubit a condus țara din 1715 până la moartea din 1774, cel mai probabil din cauza variolei.
Compania de producție din spatele unor Rust And Bone și A Prophet a anunțat că filmările au început pe 26 iulie și că se vor desfășura pe parcursul a 11 săptămâni, cu locații ce includ Versailles și alte castele din regiunea pariziană, dar și în studio, scrie deadline.com. Născută în sărăcie, femeia era o tânără dornică să se emancipeze, care și-a folosit inteligența și frumusețea pentru a urca în rang. A devenit favorita regelui Ludovic al XV-lea, căruia îi redă apetitul pentru bucuriile vieții. Cei doi se îndrăgostesc și, contrar tuturor etichetelor acelor vremi, Jeanne se mută la Versailles, unde sosirea ei scandalizează Curtea. Totuși, ajunge să fie cunoscută la Curte pentru sufletul ei bun și sprijinul acordat artiștilor.
Jeanne s-a obișnuit repede să trăiască în lux. Devenită metresă oficială a regelui, avea dreptul să poarte cele mai scumpe bijuterii de la curtea Franței; a început să poarte rochii extravagante atât ca proporții, cât și ca preț, extrem de costisitoare pentru trezoreria regală. Metresa a primit cadou de la rege un băiat bengalez, Zamor, care - se pare - îi va aduce și sfârșitul.
În 1792 Madame du Barry a fost suspectată că a ajutat financiar mai mulți oameni loiali Vechiului regim, care fugiseră în străinătate. Zamor, micuțul băiat bengalez pe care îl ținuse în serviciul său în tot acest timp, s-a alăturat clubului iacobin. Tânărul a devenit adept al revoluționarului Grieve și apoi a început să lucreze pentru Comitetul de Siguranță Publică. Anul următor fosta metresă regală a fost arestată, iar mărturia lui Zamor din timpul procesului a fost cea care a trimis-o la ghilotină. Deși aceasta a fost povestea curtezanei, detaliile cu privire la scenariul filmului Jeanne Du Barry sunt deocamdată secrete.
Pentru Johnny Depp, rolul regelui marchează una dintre primele distribuiri semnificative după acuzația de a fi un „soț violent”. Lupta legală cu Amber Heart care a urmat l-a făcut pe Depp persona non grata în mai multe sfere din industria cinematografului, inclusiv în fața studiourilor Warner Bros, ceea ce a dus la înlăturarea acestuia din seria de filme Fantastic Beasts. În Europa, totuși, Depp a rămas o figură îndrăgită. Anul trecut, era celebrat în mai multe festivaluri, inclusiv San Sebastian și Karlovy Vary, iar procesul câștigat în SUA contra fostei soții, plus acest film regizat de Maiwenn ar putea fi începutul unei campanii de revenire la popularitate a actorului, nu doar în Europa.
Pe de altă parte, Maïwenn Le Besco este fiica actriţei Catherine Belkhodja. În 1988, la vârsta de doisprezece ani, l-a cunoscut pe Luc Besson, căruia i-a inspirat personajul Mathilda (interpretat de Natalie Portman), din Léon (1994). Ulterior, tot sub semnul relaţiei lor profesionale (dar şi personale - aveau deja o fiică de trei ani), primea rolul straniei Diva Plavalaguna din The Fifth Element (1997). În 2004, Maïwenn a debutat şi în regia de film, cu scurtmetrajul Je suis une actrice, inspirat de problemele propriei sale copilării (ea însăşi jucând rolul mamei), pentru ca ulterior să realizeze lung- metrajele Pardonnez-moi (2006) şi Le bal des actrices (2009). Polisse urma ca cel de-al treilea lungmetraj al ei; a fost distins în 2011 cu Premiul Juriului la Cannes (unde candidase şi la Palme d'or), precum şi cu două Premii César.Au urmat My King, ce i-a adus un trofeu pentru actorie lui Emmanuelle Bercot tot la Cannes în 2015 și DNA, un lungmetraj auto-biografic lansat în 2020, în cadrul selecției digitale a Festivalului de la Cannes, după ce festivalul - în formă fizică - a trebuit să fie anulat datorită epidemiei de Covid.