|
Guru
Join Date: Feb 2009
Posts: 1,916
|
Scrisoare deschisa
Domnului Ministru al Culturii, al Patrimoniului si al Cultelor, Theodor Paleologu
Stimate domnule Ministru,
Ati declarat recent, cu ocazia galei Gopo ca « Pentru un ministru al Culturii, sã ai un nou val la dispoziþie este o pleaºcã extraordinarã. Nu-þi rãmâne decât sã te laºi purtat de val ».
Din pacate, domnule Ministru, vazuta din teren, situatia pare un pic mai complexa iar acest « val » are nevoie de sprijinul dvs. pentru a nu se irosi prea curind.
Cinematografia a servit mai bine decit oricine reputatia Romaniei in ultimii ani. Prin urmare, consider ca infrastructurile publice menite sa deserveasca, sa acompanieze si sa sustina eficient si onest acest domeniu artistic trebuie sa se ridice la nivelul potentialului creativ pe care noua cinematografie l-a demonstrat. Consider ca artistilor le revine datoria de a observa deficientele sistemului si a solicita celor in drept, atunci cind e cazul, o necesara corectie.
Mi-am asumat de curind rolul de membru in comisia de selectie a proiectelor de film in cadrul concursului organizat de catre Centrul National al Cinematografiei.
Va pun la dispozitie citeva din observatiile mele dupa aceasta experienta, cerindu-va permisiunea ca, totodata, sa fac publice unele din aceste observatii.
Sper ca parcurgerea lor sa va ajute sa va faceti o idee despre cum se desfasoara lucurile in acest moment.
Apreciez, domnule ministru, ca, din punct de vedere organizatoric cit si principial,
cinematografia romana, prin structurile ei publice actuale si prin reprezentantii sai oficiali nu se ridica la inaltimea succeselor inregistrate de filmele romanesti in ultimii ani si cred ca sistemul public de sustinere a cinematografiei necesita nu o reorganizare de suprafata ci o schimbare profunda, structurala si de atitudine.
Ramine sa apreciati dvs. daca aveti determinarea si energia sa generati aceasta innoire si daca succesele recente ale culturii romane prin cinematografia ei merita sau nu acest efort.
Cristian Mungiu
Documentul de fata cuprinde observatii, concluzii si anexe:
A. Observatii
Despre alegerea membrilor comisiilor de selectie / lectorii de scenarii
Despre regulamentul de concurs
Despre interpretarea regulamentului de concurs
Despre competente, mecanisme decizionale si proceduri
Despre declaratiile candidatilor si felul in care se efectueaza calculele
Despre solutionarea situatiilor interpretabile : Exemplificare pe proiectul Casaro Film,
Portrete in padure
Despre ce constituie conflict de interese
Despre expertiza financiara si alocarea creditelor
Despre mecanismul contestatiilor
B. Concluzii
C. Anexe
a. Document despre deciziile juriului in analiza situatiilor interpretabile
b. Exemplificare a aportului propriu al producatorului (lista de servicii Casaro Film)
c. Lista festivalurilor (extras)
d. Fisa de punctaj a regizorului debutant (extras)
e. Lista de cistigatori prin contestatie la sesiunea C.N.C din decembrie 2008 ianuarie 2009
f. Regulamentul de concurs al concursului / link
Despre alegerea membrilor comisiilor de selectie / lectorii de scenarii
Nu exista criterii pentru alegerea lectorilor de scenarii. Alegerea membrilor comisiilor de
selectie se face in acest moment de catre C.N.C, care primeste propuneri de la asociatiile din breasla, propuneri de care poate sau nu sa tina cont. Modalitatile de a evalua competenta potentialilor membri lipsesc. Pina in mandatul anterior, M.C.C. trebuia sa avizeze aceste propuneri, la aceasta prevedere renuntindu-se incepind cu prezenta editie a concursului C.N.C.
In chestiunea juratilor exista doua probleme : una de competenta si alta de integrritate morala. E in sine foarte greu sa gasesti lectori competenti intr-o comunitate cinematografica in care abia daca gasesti citiva scenaristi. Dar chiar si asa, daca cei care isi asuma aceasta sarcina publica de a citi si aprecia ar face-o dupa priceperea lor insa cu perfecta onestitate, rezultatele ar trebui acceptate. Din pacate insa, cei ajunsi in aceasta comisie de lectura reprezinta in multe cazuri in mod fatis interesele celor care i-au trimis. Pot aparea situatii cind lectorii sint supusi rugamintilor, presiunilor, interventiilor, amenintarilor si santajelor. Dupa aprecierea mea, acesta este aspectul cel mai grav si inacceptabil al modului in care se desfasoara in present concursul.
Despre regulamentul de concurs
Prezentul regulament de concurs a fost introdus in anul 2006 in incercarea de a reduce subiectivismul absolut dupa care se analizau proiectele pina atunci. Regulamentul a plecat initial de la urmatoarea doua premise:
1. ca finantarea unui proiect nu trebuie sa aiba in vedere doar valoarea scenariului ci si a calitatea regizorului si a producatorului ; si 2 : ca aplicantii – regizori si producatori - care au avut succes cu ultimul lor film prezinta un risc mai mic la finatare si ar trebui sa beneficieze de un bonus cind cer finantare de la C.N.C. pentru urmatorul proiect.
Regulamentul a inceput insa sa fie sabotat inca din faza de propunere, toti cei care s-au simtit dezavantajati de prevederile lui incercind sa relativizeze propunerile regulamentului si sa-I coboare standardele la nivelul lipsei lor de performante.
In final, in regulament s-a decis sa conteze nu ultimul ci unul din ultimele doua filme dar deopotriva si cel mai bun film din cariera al aplicantului.
In loc sa se considere ca distributia in zece tari straine aduce punctaj maxim (cum era prevazut initial) s-a considerat ca e suficienta distributia in doua tari (inclusiv Romania), ca nu achizita de catre zece televiziuni straine e un prag al succesului ci achizia de catre zece televiziuni incluzindu-le pe cele romanesti (unii aplicanti ajungind lejer la cifra de patru televiziuni din start doar prin insirarea canalelor SRTV : TVR1, TVR2, TVR Cultural, TVRI)
Pe lista celor mai importante festivalurilor, pe linga Cannes, Berlin si Venetia, si-au facut treptat loc ca egale cu acestea si festivalurile din Cairo sau Bilbao, in plus sectiunea in care ai fost prezent in festival nemaicontind si asa mai departe.
In urma « rescrierii » regulamentului in acest fel, concursul pune semnul egal intre un film care a luat Palme d’Or la Cannes si a fost distribuit in 50 de tari si un film care, de exemplu, a fost distribuit intr-o singura tara straina si a fost prezentat la festivalul din Cairo.
Exemplele ciuntirilor succesive ale regulamentului sint nenumarate, treptat scazindu-se standardele pina intr-acolo incit bonusurile oferite de regulament sa devina accesibile cit mai multor aplicanti, ideea insasi de regulament devenind in aceste conditii discutabila.
Despre interpretarea regulamentului de concurs
Pe linga faptul ca regulamentul de concurs a ajuns dupa amendari succesive asa cum am aratat mai sus, el mai este si in timpul concursului interpretat intr-un fel care escamoteaza si mai mult diferentele de valoare dintre aplicanti.
In anexele concursului C.N.C. se precizeaza ca punctajele aplicantilor regizori si producatori se calculeaza, in cazul regizorilor, pentru « Cel mai bun film realizat in cariera » si pentru « Unul din ultimele doua filme realizate » iar in cazul producatorilor pentru « Un film din cariera (la alegere)» si pentru « Un film (la alegere) din ultimele doua realizate ».
Atit « cel mai bun film » cit si « unul din ultimele doua » aduc aplicantilor un punctaj la trei categorii : numar de spectatori, festivaluri internationale si succes comercial.
C.N.C. agreaza insa interpretarea aplicantilor care aleg sa completeze declaratia referitoare la cel mai bun film din cariera nu selectind un singur film trei filme, cite unul pentru fiecare categorie (numar de spectatori, festivaluri internationale si succes comercial)
Totodata, desi creditul alocat de catre CNC este, prin natura lui, cel cu care incepe finantarea oricarui film romanesc, toti aplicantii declara pe proprie raspundere ca in momentul inscrierii in concurs ei au deja tot restul de finantare. Aplicantii declara acest lucru pentru a obtine un punctaj pe care CNC il aloca proiectelor care au deja finantare asigurata in momentul inscrierii in concurs.
Desi este evident pentru toata lumea ca declaratiile respective nu au acoperire si desi ar fi simplu pentru CNC sa nu ia in calcul declaratii pe propria raspundere care nu sint insotite de nici un fel de acte dovedidoare, CNC se arata foarte permisiv in interpretarea regulamentului, ingaduind multor aplicanti sa acumuleze un punctaj pe care acestia nu il merita, in detrimentul altora care chiar au finatare asigurata in momentul inscrierii in concurs, dovedita prin extrase bancare sau contracte de finantare si/sau de coproductie.
Despre competente, mecanisme decizionale si proceduri
Procedural, discutiile membrilor comisiei de selectie si discutiile acestora cu Directorul General al C.N.C. nu se inregistreaza pe suport audio si nu se consemneaza intr-un document scris si semnat, ceea ce face ca, in final, nimeni sa nu poarte nici o raspundere pentru chestiunile comunicate verbal.
La prima intilnire a membrilor comisiilor de selectie, Alexandru Solomon, membru al comisiei de selectie pentru proiecte de documentar l-a intrebat pe directorul general al C.N.C. daca prezenta sa in juriul de documentar si a sotiei sale, Dna Ada Solomon, in competitia de fictiune contravin in vreun fel regulamentului de concurs iar Directorului General al C.N.C. Dl. Eugen Serbanescu l-a asigurat in mod explicit si neunivoc ca, fiind vorba de sectiuni separate de concurs, nu este nimic neregulamentar. Dl. Eugen Serbanescu contesta acum ca ar fi facut aceasta afirmatie.
De asemenea, nici competentele comisiei de selectie nu sint precizate in mod explicit si in scris in vreun document aparte.
In sedinta initiala a membrilor comisiei de selectie cu directorul general al C.N.C, dl. Eugen Serbanescu, acesta a apreciat ca, generic vorbind, intreaga responsabilitate privind concursul revine comisiei de selectie care are sarcina nu numai de a aprecia scenariile ci si restul dosarelor – care contin datele pe baza carora se apreciaza calitatea regizorului si a producatorului.
Totodata, s-a precizat ca exista o raspundere a comisiei si in privinta stabilirii cuantumului creditelor financiare care se acorda fiecarui proiect si implicit in analiza bugetelor proiectelor, in conditiile in care comisia, cf. art. 15 din regulament, trebuie sa participe impreuna cu Consiliul de Administratie al C.N.C. la “adoptarea unei hotariri finale cu privire la rezultatele concursului de selectie a proiectelor cinematografice si de acordare a creditelor directe.”
Cind am adus la cunostinta directorului general al C.N.C. diferite greseli flagrante din bugetele aplicantilor, acesta a decis ca totusi analiza bugetelor aplicantilor nu este de competenta comisiei de selectie.
De asemenea, conform celor precizate in sedinta initiala, comisia de selectie fusese investita sa decida in privinta situatiilor interpretabile din regulament. Prin urmare, am alcatuit o lista cu cele mai importante situatii interpretabile pe care am prezentat-o membrilor comisiei de selectie si pe care o atasez ca anexa la prezentul document. Dupa ce membrii comisiei de selectie si-au expus parerile, directorul general al C.N.C. a revenit, decizind ca unele dintre respectivele situatii interpretabile n-ar fi de competenta membrilor comisiei. In alte cazuri s-a judecat contrar parerii majoritatii membrilor comisiei.
Conform regulamentului, Consiliul de Administratie al C.N.C. este cel care are competenta sa valideze cuantumul creditelor alocate fiecarui aplicant desi membrii C.A. nu citesc scenariile si nu analizeaza bugetele. Ni s-a explicat ca membrii C.A. iau aceasta decizie coroborind recomandarile comisiei de selectie si recomandarilor expertilor financiari, intr-o sedinta comuna.
Insa la sedinta de validare a cuantumurilor creditelor alocate fiecarui proiect propuse de catre expertii financiari, C.N.C. nu a ingaduit prezenta in sala de sedinte a membrilor comisiei de selectie atunci cind expertii financiari au facut propunerile.
C.A. si-a insusit intocmai propunerile de taiere din bugete facute de experti financiari alesi tot de catre C.N.C, fara ca sa ceara in fapt vreo parere membrilor comisiei de selectie despre justetea propunerile expertilor in raport cu complexitatea scenariilor.
Rezultatul este ca proiecte clasate mai jos in ierarhia finala primesc un procent mai mare din creditul solicitat decit proiecte mai bine clasate de catre comisia de selectie.
Despre declaratiile candidatilor si felul in care se efectueaza calculele
In regulamentul C.N.C. se precizeaza la ART. 10 ca « Secretariatul tehnic al concursului are obligatia de a analiza conformitatea si realitatea documentelor din dosarele de concurs … »
Fizic, data fiind cantitatea mare de informatie, acest lucru este foarte greu de realizat si se face superficial.
Prin urmare, in calcularea punctajului aplicantilor, se iau in calcul o multime de date care, supuse verificarii, nu se confirma, o parte din greseli datorindu-se si neglijentei si impreciziei cu care sint redactate regulamentul de concurs si anexele lui.
De exemplu, lista de festivaluri facuta publica pe site-ul C.N.C. (atasata documentului de fata ca anexa) este in fapt o lista cu nume de localitati. Aceasta imprecizie face ca unii aplicanti care au luat premii la mici festivaluri din mari orase festivaliere sa primeasca puncte ca si cum ar fi cistigat premiile la marile festivaluri de renume din acele orase.
La ART 21 din regulament se precizeaza ca se vor remite membrilor comisiilor de selectie « Dosarele de proiect aferente scenariilor selectionate de comisie […] dupa intocmirea clasamentului si deschiderea plicurilor. » Membrii comisiei nu au primit in fapt aceste dosare, eu intrind in posesia lor doar in clipa in care am refuzat sa semnez punctajele prezentate membrilor comisiei de selectie de catre C.N.C. tocmai din cauza ca mi se cerea sa certific niste calcule pe care nu le facusem.
Ni s-a explicat ca, de regula, membrii comisiei de selectie, dat fiind mecanismul complicat de calcul, au lasat calcularea punctajului candidatilor in sarcina C.N.C.
Insa, dupa cum am precizat public cu ocazia conferintei de presa organizata pentru anuntarea rezultatelor concursului, in clipa in care eu am efectuat aceste calcule conform datelor din dosare, am ajuns la cu totul alte rezultate decit cele puse initial la dispozitie in cadrul C.N.C.
Precizez ca C.N.C si membrii comisiei de selectie si-au insusit in majoritatea cazurilor calculele facute de mine pe baza argumentelor pe care le-am prezentat. E insa de presupus ca aplicind aceleasi principii pe care si le-a insusit acum ca regulamentare, la o recalculare,
C.N.C. ar ajunge probabil la cu totul alte rezultate pentru editiile anterioare ale concursului de proiecte. Intrucit la fiecare sesiune de concurs a C.N.C aloca fonduri de ordinul sutelor de mii de Euro, rezulta, prin urmare, ca s-au repartizat sume de ordinul a milioane de Euro fara o verificare riguroasa a datelor prezentate de candidati si dupa criterii aproximative si interpretabile.
Despre solutionarea situatiilor interpretabile
Am ales sa fac aceasta exemplificare pe proiectul Casaro Film « Portrete in padure » pentru ca, in cazul acestui proiect, C.N.C. a decis sa nu tina cont de parerea exprimata in scris a membrilor comisiei de selectie – situatiile sint descrise mai jos - si datorita faptului ca taierile pe care eu le consider arbitrare efectuate de expertii financiari alesi de C.N.C, coroborate cu decizia C.N.C. de a descalifica proiectul Hi Film / producator Ada Solomon au avut ca effect finanatarea proiectului Casaro Film.
Producatorul Casaro Film s-a inscris in concursul de proiecte de lung metraj cu un proiect avind ca regizor pe dl Dl. Dinu Tanase (cel mai recent pe ecranele romanesti cu Damen Tango, scenariul Radu F. Alexandru, regia Dinu Tanase) produs de Dl Alexandru Iclozan (cel mai recent pe ecranele romanesti ca producator executiv pentru Dincolo de America, scenariul Eugen Serbanescu, regia Marius Barna, producator Paradox Film)
Precizez ca nu contravine legii ca producatorul unui film la care Directoul General al C.N.C. a participat in calitate de scenarist sa candideze in concurs pe durata mandatului acestuia.
Scenariul a primit urmatoarele note : Dan Nutu 5.4, Radu F Alexandru 9, Cristian Mungiu 4, Alexa Visarion 9 si Doru Mitran 9.
Dupa calcularea initiala a punctajului proiectului, prezentata de catre C.N.C. membrilor comisiei de selectie in momentul desecretizarii proiectelor, scenariul figura pe pozitia a 6a acumulind 57,01 puncte.
Dupa calculele pe care le-am efectuat eu, interpretind datele din dosar asa cum am considerat ca este corect, proiectul acumula circa 46, 5 puncte.
Am prezentat in fata colegilor din comisia de selectie si a Dlui Eugen Serbanescu observatiile mele.
In concursul C.N.C, regizorul filmului primeste un punctaj pentru « unul din ultimele doua filme realizate » - conform Anexei 11 b din regulament. Aplicantul Casaro Film a completat insa fisa regizorului cu un film anterior ultimelor doua realizate de acesta, film care determina obtinerea unui punctaj mai mare.
Observatia mea a provocat o lunga polemica despre natura filmelor care trebuie luate in considerare, in final insa directorul C.N.C decizind dupa consultarea departamentului juridic ca regulamentul in acest punct este clar si ca fisa regizorului in acest caz nu este completata corect.
Totodata, in concursul C.N.C, producatorul primeste puncte la capitolul succes comercial pentru « numarul de televiziuni nationale sau internationale care au achizitionat filmul » -
fiind vorba aici despre un film anterior al producatorului.
Regulamentul nu precizeaza despre ce fel de film e vorba (fictiune, documentar, animatie, scurt metraj, lung metraj, facut cu sprijinul CNC sau fara, film de televiziune etc) Dl. Eugen Serbanescu a decis ca, in conformitate cu logica insitutiei care acorda credite
pentru filme cinematografice, trebuie avute in vedere doar filme cinematografice, adica filme destinate si care au fost exploatate pe marile ecrane, nu filme de televiziune.
Am facut observatia ca, in acest caz, filmul inscris de aplicantul Casaro Film : Maramures, traditie si credinta, (co-productie cu Paradox Film, director Marius Barna) descris in documentele aplicantului drept un film de 6 episoade a cite 15 minute nu ar trebui luat in calcul, fiind vorba de un film de televiziune si nu de cinema.
Desi trei dintre cei cinci membri ai juriului s-au pronuntat in scris in acest sens, in final in cazul proiectului Casaro s-au aditionat punctele aduse de proiectul Maramures, traditie si credinta la nota finala a proiectului ca si cum ar fi fost vorba de un film cinematografic.
Totodata, in concursul CNC, producatorul primeste puncte daca are asigurata o parte din finantarea proiectului la inscrierea in concurs. Unii aplicanti au adus contracte pentru a dovedi ca au asigurata finantare. Altii, precum Casaro film au produs o hirtie pe proprie raspundere ca asigura diferenta prin servicii proprii.
In documentul prin care atesta ca are asigurata finantare la momentul inscrierii in concurs (pe care il atasez ca anexa) se observa in plus ca lista de servicii a aplicantului Casaro Film nu indica valoarea fiecarui serviciu pe care il asigura, pretinzind insa ca serviciile listate sint cifrate in total la suma de 1 216 149 ron, estimare care contrazice flagrant bunul simt.
Trei din cei cinci membri ai juriului au socotit ca o declaratie pe proprie raspundere nu este suficienta pentru a proba asigurarea finantarii proprii.
C.N.C. a decis insa sa ia in calcul punctajul generat de asemenea declaratii.
Am adus la cunostinta membrilor comisiei de selectie diferite date contradictorii din bugetul prezentat de Casaro Film : desi aplicantul declara ca filmarea va dura 80 de zile, actorii principali aveau prevazute cite 25, respectiv 20 de zile de filmare, masina de aparate era prevazuta pentru 40 de zile iar un cinemobil pentru 100 de zile. Dl. Eugen Serbanescu a subliniat inca o data ca observatiile despre buget nu sint de competenta comisiei de selectie ci a expertilor special desemnati de catre C.N.C.
Punctajul final al aplicantului a devenit in aceste conditii 49, 12, el fiind clasat al noualea in ierarhia proiectelor de lung metraj.
In sedinta initiala cu membrii comisiei de selectie ai sectiunii de lung metraj, Dl Eugen Serbanescu a apreciat ca, dat fiind bugetul redus al acestei sesiuni, se vor putea probabil finanta cel mult sase proiecte de lung metraj.
In final, datorita taierii din bugete operate de comisia de experti numita de catre C.N.C. si care opereaza dupa criterii neprecizate si a eliminarii din concurs de catre C.N.C. a proiectului Hi Film, pozitia a 9a din ierarhia proiectelor de lung metraj a devenit cistigatoare si proiectul Casaro Film a primit finantare.
Despre ce constituie conflict de interese
Proiectul Toata lumea din familia noastra, producator Hi Film, producator executiv Ada Solomon, a fost descalificat de catre C.N.C. invocindu-se un posibil conflict de interese, desi dosarul respective fusese considerat eligibil la inscrierea in concurs si desi nimeni nu a pretins vreo clipa ca respectivul potential conflict de interese s-ar fi materializat.
In schimb, la editia precedenta a concursului, C.N.C s-a folosit de serviciile domnului Ion Mititelu, producator la RO DE FILM s.r.l, in calitate de expert pentru analiza bugetelor sectiunii de documentar desi acelasi domn Mititelu candida ca producator in cadrul concursului de proiecte de lung metraj.
Legea nu prevede ca acesta ar fi un conflict de interese si nici C.N.C. nu a considerat ca o asemenea dubla calitate de expert C.N.C. dar si de competitor in cadrul aceluiasi concurs a aceleiasi persoane ar trebui evitata.
In final, proiectul RO DE FILM al domnului Mititelu, a fost declarat cistigator si, mai mult, desi clasat al optulea in ierarhia de concurs, a obtinut 98% din fondurile solicitate, procentual mai mult decit majoritatea proiectelor clasate inaintea sa.
Cine decide repartizarea fondurilor
Conform regulamentului, concursul are doua etapte : de analiza si notare a scenariilor si de analiza si notare a dosarelor (a calitatii regizorului si producatorului). Dupa parcurgerea acestor doua etape, membrii comisiei de selectie – numiti de catre C.N.C. – produc o ierarhizare a proiectelor.
In fapt, dupa aceasta ierarhizare are loc o a treia etapa, cea mai importanta: cea de finantare, in care fiecarui proiect i se aloca un credit, o suma de bani.
Aceasta decizie nu mai apartine comisiei de selectie ci este luata de catre Consiliul de Administratie al CNC.
Regulamentul prevede la ART 43, punctele a si b. ca proiectul cel mai bine clasat in ierarhia finala a proiectelor de concurs trebuie sa primeasca creditul solicitat, in cazul urmatoarelor proiecte de pe lista, C.A. al C.N.C. avind dreptul sa stabileasca un “procent de scadere” si sa le finanteze repectind « ierarhia stabilita de comisia de selectie ».
Legea prevede deopotriva ca : « In analiza economico-financiara in vederea alocarii creditelor directe, Consiliul poate solicita expertiza financiara a unor experti independenti sau specialisti din cadrul Centrului National al Cinematografiei”.
Pe baza acestui paragraf, C.N.C. a angajat la ultimele editii ale concursului experti care au analizat bugetele candidatilor, taind din ele dupa principii pe care nici C.N.C, nici expertii nu le-a facut vreodata publice.
Rezultatul este ca ierarhia de concurs decisa de comisie devine irelevanta, aplicantilor repartizindu-li-se fonduri nu in functie de creditul solicitat si de pozitia in ierarhia finala a proiectelor ci in raport cu estimarea bugetara facuta de expertul ales de catre C.N.C.
In timpul concursului, am solicitat in scris Centrului National al Cinematografiei sa fie facute publice criteriile comune de apreciere a bugetelor luate in calcul de experti insa acest lucru nu s-a intimplat pentru ca aceste criterii nu exista.
Despre mecansimul contestatiilor
Prin regulament, notele scenariilor nu se pot contesta. Se pot contesta doar punctajele producatorului si regizorului sau cuantumurile financiare alocate de catre C.A.
Cind se admite o contestatie, ramin finantate si proiectele finantate initial insa primesc finantare si cele care cistiga contestatiile.
In sesiunea decembrie 2007 au cistigat la contestatii un numar de 9 proiecte (atasez ca anexa rezultatele contestatiilor) - alocindu-se acestor proiecte un total suplimentar de 4 178 800 RON (peste un milion de Euro).
Practic, aproape o intreaga sesiune de finantare s-a rezolvat prin contestatii si nu prin concurs.
Cind un proiect cistiga la contestatie inseamna ca el ar fi trebuit sa se afle pe lista cistigatorilor si ca a fost declasat dintr-o greseala de apreciere, finantindu-se in schimb un alt proiect mai slab clasat.
Ce fel de concurs e acela care are o asemenea rata de eroare de calcul a calcularii datelor punctuale din dosarele candidatilor? Ce fel de relevanta mai are in acest caz intreaga procedura de clasificare? Cine isi asuma, in final raspunderea pentru o asemenea judecata?
Concluzii
Apreciez ca o re-calculare a punctajelor aplicantilor la concursurile C.N.C. anterioare – in conditiile aplicarii stricte a regulamentului si a folosirii doar a datelor care se confirma din declaratiile candidatilor - ar putea diferi in unele cazuri semnificativ fata de rezultatele care iau clasat pe acestia drept cistigatori.
Apreciez ca este util sa solicitati o declaratie pe proprie raspundere membrilor comisiilor de selectie (nu numai celor de la ultimul concurs) in care acestia sa precizeze daca s-au facut presiuni asupra lor de a favoriza anumite proiecte.
Apreciez ca ar fi necesar ca membrii comisiei de selectie sa aiba obligatia de a face o apreciere scrisa despre proiectele cistigatoare si ca ar fi de preferat ca ei sa nu mai faca parte din viitoare comisii de selectie in cazul in care carierele publice ale filmelor notate de ei sint difera semnificativ de estimarile pe care le-au facut repectivii lectori.
Apreciez ca, pe termen scurt, regulamentul de concurs trebuie modificat in sensul revenirii la spiritul sau initial de a sprijini valoarea probata prin succese incontestabile in festivaluri de prestigiu incontestabil, prin vinzari si incasari probate prin returnari de fonduri catre C.N.C.
Apreciez ca toate declaratiile din dosarele aplicantilor trebuie verificate si facute publice inainte de concurs.
Apreciez ca e preferabil ca membrii comisiei de selectie si expertii comisiei financiare sa nu fie alesi de catre C.N.C.
Apreciez ca verificarea dosarelor, inclusiv a bugetelor candidatilor trebuie facuta inainte de concurs, in asa fel incit etapa a doua a concursului sa nu fie interpretabila.
Apreciez ca trebuie sa existe criterii clare si publice conform carora expertii financiari analizeaza bugetele si ca aceasta apreciere trebuie facuta inainte de desecretizarea proiectelor.
Apreciez ca decizia finala privind cistigatorii concursului trebuie sa aiba loc dupa ce au fost judecate eventualele contestatii depuse de aplicanti.
Apreciez ca discutiile in cadrul comisiilor de selectie si cele cu reprezentantii C.N.C. trebuie inregistrate ca documente publice.
Apreciez ca pe viitor ar fi preferabil ca C.N.C. sa fie degrevat de sarcina organizarii concursului de selectie si ca aceasta ar trebui facuta de catre un organism independent pe baza datelor puse la dispozitie de catre C.N.C.
Apreciez ca e de dorit ca urmatorul concurs de proiecte sa se desfasoare dupa ce situatiile pe care le mentionez in acest document si care nu implica o modificare a legii cinematografiei vor fi fost corijate.
Apreciez ca misiunea CNC ar trebui sa fie mult mai ampla decit gestionarea concursurilor de proiecte si ca in general in acest moment : CNC nu are reactie fata de faptul ca Romania are cel mai mic numar de sali de cinema din Europa raportat la populatie ; nu exista o strategie in privinta distributiei de film in Romania ; nu exista o strategie in privinta scaderii dramatice a numarului de spectatori in salile din Romania ; pirateria este coplesitoare in privinta produselor video si nu exista nici un plan vizibil de combatere a fenomenului; majoritatea celor care iau credite pentru productie de la CNC nu returneaza niciodata aceste credite.
Consider ca doar schimbarea persoanelor decizionale aflate acum in functie nu este suficienta si ca trebuie insotita de o innoire structurala, de atitudine si de viziune.
|
16 Mar 2009, 09:24
)
Copyright© 2000-2024 Cinemagia® 
