Zodiac

[RinTinTin]

L-a vazut cineva? Eu o sa-l vad azi, cred.. How's it?

[StefanDo]

in sectiunea Premii, festivaluri, la Cannes 2007, ai cateva impresii despre Zodiac

[RinTinTin]

Saw it last night. Finely crafted, with a nice stylish touch of retro (mi-a placut mai mult that touch decat in Munchen), insa foarte lung si complicat. Cam asha a fost si cazul Zodiac. Pentru mine a fost quite gripping, si peste The Game si Panic Room, ca evolutie regizorala, insa nu condamn pe cel caruia i se pare prea lung si greoi. I quite liked it.
Un plus pentru cum a fost prezentata confuzia care intervine atunci cand mass-media se amesteca in ancheta, si birocratia din politie.

[musetell]

..eu una d-abia astept sa-l vad..am citit azi recenzia lui 24 FUN si mi s-a parut extrem de interesant..

[musetell]

eu am vazut azi Zodiacul, e interesant dar m-a cam speriat asa ca n-o sa scriu in seara asta despre el..maine dimineata, poate

[norina]

eu am vazut azi Zodiacul, e interesant dar m-a cam speriat asa ca n-o sa scriu in seara asta despre el..maine dimineata, poate

buhuhuuuuu :w00t: te-ai speriat rau? :lol:

[devil_doll]

buhuhuuuuu :w00t: te-ai speriat rau? :lol:

cum sa nu te sperii..atatea mistere pe acolo..oameni care urmaresc un criminal in serie, o intriga imbarligata...e de groaza nu altceva.... :lol:

filmuletul asta, mai slabut decat anteriorul tot pe aceeasi tema, nu face decat sa sublinieze inca o data de ce e vital tel mobil..daca aveau barbatii aia un celular era prins dementul hop top...

[musetell]

Zodiac a fost un film bun dar infricosator..cum zicea si tipul acela care tot scrie cronici foarte bune in 24 FUN, un caz de cancer informational..dureros si ingretosant..pe mine m-a speriat..cum de pot exista oameni asa de cretini? in stare sa ucida cu sange rece..victime ale durerii si la randul lor generatoare de durere si cruzime si bestialitate..mi s-a parut groaznic criminalul acela mandru de crimele sale..m-a frapat calmul cu care-si anunta crimele si faptul ca era mandru de ceea ce facea, asta pentru ca-si revendica crimele de fiecare data, incerca sa demonstreze ca el este criminalul.. "it's all about the attitude" cu o atitudibe pozitiva si sanatoasa poti trece peste orice si devii si mai puternic..insa cu o atitudine gresita acumulezi frustrari, dorinte de razbunare (inutile si prostesti de altfel) si te transformi intr-o bestie..si ajungi sa uiti ca pe langa atat omenesc (cu care sunt de altfel de acord si care ne ocupa 99% din viata) exista si divin, si chiar daca prin conditia noastra umana ne ramane doar 1% sfant (cel mult..(adica totul este o metafora, da? ...)..
singurul lucru care mi-a insuflat ceva pozitivism a fost prezenta lui Justin Chambers pe care-l stiu din Grey's anatomy pe care de altfel il urmaresc in fiecare marti seara....imi place tipul, mi se pare bestial si a jucat bine..
concluzia: un film dureros, care iti da fiori dar care merita vazut..my opinion!

[RinTinTin]

cum sa nu te sperii..atatea mistere pe acolo..oameni care urmaresc un criminal in serie, o intriga imbarligata...e de groaza nu altceva.... :lol:

filmuletul asta, mai slabut decat anteriorul tot pe aceeasi tema, nu face decat sa sublinieze inca o data de ce e vital tel mobil..daca aveau barbatii aia un celular era prins dementul hop top...

oh what a smartass.. ne scutesti, te rog?
filmul a fost foarte bun, nu ca Seven, dar peste Panic Room.

Filmulet esti tu cu prietenii tai.

[devil_doll]

:lol: calmeaza-te, nu cred ca zodiac poate fi numit capodopera, nu am zis ca e deplorabil, ci doar ca nu are o lacuna grava pentru acest gen: nu aduce nimic nou. Cert, sa vii cu ceva original e dificil, dar cand la o distanta de nici cateva luni apar doua filme cu acelasi subiect devii cam blazat..imi pare rau daca nu pot fi atat de entuziasta pentru ...doar un film...

bref: imi pastrez opinia mea, and yes I am a smartass...iar daca eu sunt un filmulet tu esti un scurt..

[musetell]

zodiac este un film bun. eu cred ca fiecare are cate ceva de invatat din el ..

[jeleu]

zodiac este un film bun. eu cred ca fiecare are cate ceva de invatat din el ..

cum sa dai omorul si sa scapi.

[musetell]

nu! cum sa nu te lasi depasit de tensiunea unei situatii (vezi politistul charming), cum sa nu umbli noaptea pe strada si ce e cel mai important cum sa inveti sa eviti chestiile nasoale (cum ar fi acumularea de frustrari) ca sa nu devii o bestie (vezi criminalul dement care mai si suna la politie ca sa-si anunte crimele)..

..jeleu, imi place poza ta, e hazlie..imi plac de altfel persoanele de pe site-ul asta, au un puternic simti al umorului ceea ce-mi place iremediabil...

[devil_doll]

cum sa dai omorul si sa scapi.

ntz..cum sa investighezi omorul(rile) si sa nu prinzi nici macar coada..maturii :lol:

[RinTinTin]

:lol: calmeaza-te, nu cred ca zodiac poate fi numit capodopera, nu am zis ca e deplorabil, ci doar ca nu are o lacuna grava pentru acest gen: nu aduce nimic nou. Cert, sa vii cu ceva original e dificil, dar cand la o distanta de nici cateva luni apar doua filme cu acelasi subiect devii cam blazat..imi pare rau daca nu pot fi atat de entuziasta pentru ...doar un film...

bref: imi pastrez opinia mea, and yes I am a smartass...iar daca eu sunt un filmulet tu esti un scurt..

scurt? deloc, but that's none of your business :shock:

daca un film nu are nimic nou, e slab? cam simplist gandit, nu? pana la urma, de gustibus, asta e.. i really liked it, dar recunosc ca nu e un film spectaculos.
but i liked it a lot

[Pitbull]

O.K., päi l-am väzut azi...
Incomparabil sub "Fight Club" sau "Se7en", dar nu-i räu deloc. Interesantä formulä de abordare a unui subiect documentar, virtualmente neromantat - inclusiv sub aspectul temei: obsesia (cel mai interesant dezvoltatä, evident, la Graysmith, dar si la Toschi). Personaje misto. Stil. Structural, cam lungit, dar se tine prin tensiunea interioarä.
Tot timpul îmi fugea gându' la obsesiile räposatului nostru "peter jackson" (voi, ästa mai noi, nu stiti despre cine vorbesc, da' am avut aici pe forum un troll în serie cu un profil psihologic absolut similar, pânä acu' aproape douä luni, în Lunea Mare l-am dovedit si lichidat, nu ca ästia din film) - chiar am sä fac introducerea pornind de la el, ca sä le dau cu tifla tolomacilor care se atacä la introducerile. acrobatiile si giumbuslucurile mele din cronici.
Oricum, cronica pe larg vine abia mâine, cä am de terminat urgent o traducere.

[musetell]

eu una o astept cu drag..poate vezi si Irresistible candva ca sa am si eu cu cine-l comenta

[Pitbull]

"Zodiac" - de la Peter Jackson la Norman Bates
Precis, rece, detaºat, despre complexul de serial killer

Anul ãsta, în Sãptãmâna Patimilor, am prins un troll.
Trollul virtual este un echivalent pe internet al ucigaºului în serie. Ascuns în spatele unui computer, terorizeazã comunitãþi întregi cu mesaje ofensive ºi obsesive, într-un futil exerciþiu de penis-enlargement. Afrodisiacul lui narcisist este mania grandorii.
Trollul nostru inunda de aproape un an forumul CineMagia cu mesaje axate pe câteva teme ºi idei fixe: apologia filmului comercial în dauna celui de conþinut, desconsiderarea a tot ceea ce el percepea ca "elitist", homofobia, fanatismul religios (leitmotivul: "filmul X este anticreºtin"), demonizarea lui Cristi Puiu, idolatrizarea lui Dinu Patriciu ºi exprimarea convingerii cã el, trollul, are o inteligenþã imbatabilã. Majoritatea nickurilor pe care le folosea erau rapeluri la cinematografia de serie B: Peter Jackson, King Kong, Jack Sparrow, etc. Generic, noi îl numeam "Peter Jackson", sau "Petricã".
Pânã la urmã, mi-am pierdut rãbdarea, ºi în Lunea Mare am început sã-i citesc mai atent unele dintre mesajele vechi, semi-civilizate, care nu fuseserã ºterse. Mi-au sãrit în ochi câteva detalii. O orã ºi câteva Google search-uri mai târziu, îi ºtiam numele (C.S.), adresa (str. X, nr. 2., Constanþa) ºi numãrul de telefon de-acasã. L-am sunat, interpelându-l direct: "Ce faci, Peter Jackson?" Speriat, a închis telefonul... ºi a dispãrut pentru totdeauna de pe CineMagia. Fãrã mascã, jocul nu mai avea nici un haz - ba chiar, se releva în adevãrata lui luminã: psihotic, sordid, declasat...
Toate aceste considerente îmi treceau insistent prin minte în timp ce urmãream "Zodiac"-ul lui David Fincher - unul dintre cele mai interesante filme despre ucigaºi în serie pe care le-am vãzut vreodatã. Nu e o capodoperã, nu va rãmâne în neuitare, ºi nici nu se comparã cu "Fight Club" sau "Se7en" - dar e foarte bun, luat de sine stãtãtor.
Se impune din capul locului identificarea unei trãsãturi definitorii - este totalmente un film de non-ficþiune, relatând virtualmente neromanþat unul dintre cele mai celebre cazuri din criminalistica americanã. Reconstituirea e meticuloasã, la nivel de personaje, locuri, date, ore ºi alte detalii. Ca atare, scenariul în primul rând (James Vanderbilt), apoi ºi regia, urmeazã un set de reguli specifice. Scriitorul nu dispune de libertatea auctorialã completã a construirii unei povestiri în care sã combine regulile de bazã ale dramaturgiei cu propriile lui idei creatoare, ci e nevoit sã se limiteze la a reaºeza o naraþiune deja existentã, ºi pe care el însuºi (sau producãtorii - în cazul de faþã, Mike Medavoy, Arnold W. Messer, Bradley J. Fischer, Céan Chaffin, ºi ultimul pe listã, cu voia dumneavoastrã, acelaºi J. Vanderbilt) opteazã sã n-o modifice la nivelul conþinutului sau al structurii.
Ca atare, scenariul se constituie într-un mozaic de secvenþe succesive cronolgic dar derutant de disparate ºi neuniform distribuite, sãrind cu aceeaºi dezinvolturã de la "a doua zi" la "nouã ani mai târziu" (evident, fiecare moment din timp e precizat în scris, altfel chiar n-am mai fi înþeles nimic!). Procedeul e parþial eficient, parþial derutant, când incitant ºi când frustrant... Reuºeºte sã imprime o stare de obiectivism sec, de consemnare documentarã periatã de orice fineþuri, dar de la un moment dat cade în extrema cealaltã, detaºând spectatorul pânã la neimplicare ºi indiferenþã, printr-un fel de sentiment de "zãdãrnicie artisticã": cu ce mi-ar mai pãsa mie de-o poveste în care, uite, sãrim peste nu ºtiu câþi ani, doar ca sã vedem cã tot nu s-a rezolvat nimic, deci ideile care le veniserã în secvenþa de adineaori erau apã de ploaie...?
Din fericire, efectul e în bunã parte compensat de compoziþiile personajelor. Indiscutabil, cap de serie e ziaristul Paul Avery (Robert Downey jr.), cu fatidica sa alunecare spre alcoolism ºi pierderea de sine. Neuitatul Chaplin de acum cincisprezece ani contureazã aici un personaj cu totul aparte, cabotin ºi nuanþat, preocupat ºi plin de slãbiciuni, cu înduioºãtoare profunzimi umane ºi momente de beþie admirabil construite, fãrã îngroºãrile la care predispune automat acest cliºeu situaþional-actoricesc. Apoi, în personajul lui Arthur Leigh Allen, principalul suspect, John Carrol Lynch compune fin ºi complex tipul de muncitor simplu, cumsecade, aparent inofensiv dar cu obsesii bizare (veveriþele) ºi cu o posibilã laturã demonicã, suspectat de "homosexualism latent", conform unui loc comun al psihanalizei acelor decenii, azi depãºit, ºi relevat ulterior ca pedofil. Mark Ruffalo creeazã la rândul lui un poliþist obsedat de misterul ce se încãpãþâneazã sã nu se rezolve, iar al sãu David Toschi aminteºte prin câteva tuºe interpretative de bun-simþ, ºi o vagã asemãnare fizicã, de celebrul Columbo. Mult mai obsedat, mult mai important ºi, din pãcate, mult mai neîmplinit (cum vedeþi, îl plasez abia pe locul patru) este însuºi protagonistul, desenatorul de ziar devenit detectiv ad-hoc Robert Graysmith, în interpretarea lui Jake Gyllenhaal. De fapt, filmul urmãreºte semnificativ ºi inteligent dinamica relaþiei dintre el ºi Toschi, paralela preocupãrii maniacale a fiecãruia dintre ei de a rezolva enigma, felul cum aceasta ajunge sã le domine ºi sã le perturbe complet viaþa profesionalã ºi chiar familialã ºi personalã. Totuºi, sub acest aspect, portretul lui Toschi e mult mai împlinit, Graysmith rãmânând la un nivel superficial ºi expozitiv - ceea ce-i lipseºte, aº zice, este tocmai un clenci motivaþional de pornire; începem prin a-l vedea pe Avery înnebunit de caz; de la un moment dat, Graysmith se implicã alãturi de el. Treptat, Avery decade ºi iese din scenã, ºi odatã ne pomenim cã graficianul, rãmas singur pe baricade, e ºi mai obsedat decât fusese iniþial partenerul lui. De ce? Filmul nu ne spune - ºi ar fi putut-o face uºor, chiar respectând regula dramaturgiei de non-fiction, pentru cã la originea scenariului stã tocmai romanul documentar "Zodiac" (prezent ºi în film) al adevãratului Graysmith. Protagonistul avea din start toate datele de pornire ale unui personaj substanþial, ºi totuºi, în chip paradoxal, Vanderbilt, Fincher ºi Gyllenhaal îl pierd la jumãtatea drumului.
Dincolo de aceastã lacunã - centralã dar, din fericire, singularã - regia lui Fincher se impune prin inteligenþã, abilitate, ºi o perceptibilã mediocritate la nivelul inspiraþiei. Filmului îi lipsesc sclipirile unui "All the President's Men" sau cele din "The Elephant Man", unde Alan J. Pakula ºi, respectiv, David Lynch aplicaserã mult mai creator regulile aceleiaºi reþete de non-ficþiune. Putem însã pune aceastã uniformitate marcatã pe seama intenþiei clare a lui David Fincher de a nara povestea dintr-o perspectivã rece ºi imparþialã, în contrast cu obsesiile incandescente ale celor trei personaje principale (Graysmith, Toschi, ºi undeva la limita câmpului vizual, în penumbrã, Zodiac). Nu întâmplãtor, singurele trei secvenþe explicite ale unor asasinate comise de Zodiac, grupate chiar la începutul filmului, sunt concepute expozitiv ºi voit simplu, în contrapunct cu grozãvia crimelor. Tensiunea, obligatorie desigur, se construieºte subtil, folosind farurile maºinii în planul doi, sunetul motorului care, dupã ce s-a îndepãrtat, gata sã se piardã, revine, sau miºcãrile siluetei criminalului prin parc, apãrând ºi dispãrând în timp ce se apropie printre copaci. Contribuie decisiv muzica dodecafonicã a lui David Shire, cu cele douãsprezece tonuri ale ei (tot atâtea câte semne are zodiacul), aranjatã cu îndemânare ºi în genere cu gust (poate doar cu excepþia câtorva accente cam demonstrative, în vreo douã locuri) de sound-designer-ul Ren Klyce.
În ultimã instanþã, ceea ce conteazã în "Zodiac" nu e nici povestea, nici ancheta poliþieneascã, nici meºteºugul naraþiunii cinematografice, nici ambiþia unui suspense meseriaº lucrat, nici spaimele sau loviturile de teatru ieftine - ci latura umanã. Practic, tema filmului rãmâne, aºa cum am mai spus, obsesia - ca acþiune ºi reacþiune - iar "Zodiac" se distinge în primul rând ca un film portret psihologic al ucigaºului în serie arhetipal. Întrucât personajul titular nu se nominalizeazã ºi nu se divulgã niciodatã pânã la capãt, profilul sãu interior foloseºte, ca schelet, persoana lui Leigh, principalul suspect, completând aceastã osaturã cu "carnea" reacþiilor lui Avery, Greysmith ºi Toschi - lucru cu atât mai interesant, cu cât la baza oricãrui asemenea degenerat stã, de regulã, un complex psihologic. Avem de-a face, aºadar, cu un personaj complexat, portretizat printr-un procedeu complex. Zodiac este, ca majoritatea serial killers-ilor, un copil întârziat închis într-un trup ºi creier adult (raport semnificativ cu pedofilia lui Leigh!). Un individ nedesãvârºit, prin urmare slab, care instinctiv se agaþã de mitul iluzoriu, autoinventat, al propriei sale puteri. Ucide ca sã se autoconfirme, nu reuºeºte decât sã se descompunã ºi mai mult, aºa cã ucide iar, ºi iar... antrenat într-o spiralã pe care numai o intervenþie din afarã, în forþã, ar mai putea-o opri vreodatã. Iar aceastã regulã e valabilã pentru o întreagã categorie de psihopaþi, de la trollul virtual pânã la casapul cât se poate de real. Am sentimentul cã aici se grupeazã principalele învãþãminte ale "Zodiac"-ului lui David Fincher.

Pitbull (Mihnea Columbeanu)
1 iunie, 2007, h. 01:00-02:07
Bucureºti, România

[Alex Leo Serban]

filmul a fost foarte bun, nu ca Seven, dar peste Panic Room.

p c t bazezi?
eu zic k este cel mai slab film al lui fincher (in ciuda hype-ului critic) pt k :
- are cva tensiune, dar nu e constanta (era si greu, la cit dureaza!)
- 'ritmul' e plodding/greoi & ticait; zici k e seminar la facultate
- pers sint ok, dar totusi strict functionale: vectorii unor functii narative, dar altfel nu prea au substanta (k dspr 'adincime' nici n-are rost sa vbim!)
- este cu totul lipsit d spectaculozitate - mult sub 'se7en' din ac pdv - si lipsit si d un device cit d cit brilliant (cum a fost acea camera d filmat kre intra pste tot din 'panic room'!)
- totul a mai fost aratat, totul a mai fost vazut; what's the point sa faci un film dspr o anketa tirita p durata atitor ani - doar k sa arati 'timpu kre trece'?! sau k sint sufocati d informatie?? well, thank U, dar pt asta nu e nevoie d un film, ci d un tratat
- in concluzie (cum scriam si-n relatarea d la cannes), 'zodiac' e 'se7en' pt sociologi; i'm not one, so it left me numb (with boredom)!

[devil_doll]

singurul lucru care mi-a insuflat ceva pozitivism a fost prezenta lui Justin Chambers pe care-l stiu din Grey's anatomy pe care de altfel il urmaresc in fiecare marti seara...

1. Ce ai vazut tu este The Zodiac (2005) al lui Bulkley, la care eu bateam apropo in directia ca am mai vazut acelasi lucru si inainte, dar ca la o distanta mica de timp, si de asta nu prezinta interes. Filmul despre care vorbim noi este Zodiac (2007) de David Fincher...alta mancare de peste in alta burta..sau nu chiar dar macarse separam filmuletul de peltea.
2. Reprosul meu la adresa acestui film este ca nu aduce nimic nou nici intr-un subiect vechi si rascopt..pt ce ai face un film despre un subiect care intra-adevar nu si-a gasit rezolvarea doar pt..a nu gasi nici o rezolvare..Un alt film pe un subiect similar este From Hell (same kind of serial killer, dak u are interested in the subject, se crede k the original Zodiac il venera pe mr ripper) unde nu avem un film ce sclipeste prin joc actoricesc, abunda in divesre clisee, atat in privinta pesonajelor cat si a actiunii, but at least it came up with something..aveam o solutie, un vinovat..era o ita c se vroia dezlegata..

[/i][/url]