"No Country For Old Men"

[Pitbull]

"No Country For Old Men" - O meditaþie bizarã
No movie for old thriller fans

Aveþi grijã: NU e un thriller, sau mãcar un film de acþiune, deºi jaloanele de pornire existã în totalitate: tranzacþie droguri-bani degeneratã în masacru, servietã bucºitã de dolari ajunsã în prezenþa unui "om de pe stradã" (unde "strada" e mai degrabã deºertul), ucigaº psihopat pe urmele lui... ªi totuºi, Ethan ºi Joel, ciudaþi cum îi ºtim, nu se mulþumesc doar cu formula sigurã ºi verificatã a filmului de acþiune/urmãrire/violenþã. Trama schiþatã mai sus se dezvoltã, prin prisma lor, într-o meditaþie bizarã despre succesiunea generaþiilor, despre violenþã în societatea omeneascã, despre impactul pe care-l au hazardul ºi absurdul asupra destinelor (ar semãna, pânã la un punct, cu Iñárritu, dar structura dramaturgicã, ritmul ºi concepþia esteticã sunt, desigur, radical diferite). Lucrurile devin cu atât mai interesante, cu cât scenariul fraþilor Coen urmãreºte remarcabil de fidel romanul lui Cormac McCarthy - atât ca desfãºurare a acþiunii, cât ºi în planul comentariilor meditative, al cãror purtãtor de cuvânt se face ºeriful Ed Tom Bell (Tommy Lee Jones) - mereu mai obosit, mereu mai dezamãgit, mereu mai pasiv-filosofic în atitudinea sa faþã de o lume în care relaþia dintre violenþã ºi destin a ajuns sã îngemãneze absurdul ºi tragicul. Dacã, la început, Tom Bell îºi aminteºte nostalgic de niºte vremuri când ºerifii nici mãcar nu purtau pistol, ceea ce vom vedea ulterior ne spulberã orice iluzii de romantism al violenþei.
Pe tot parcursul filmului, tensiunea creºte pânã la cote greu suportabile - dar nu pe coordonatele tipice thriller-ului, ci mai degrabã prin atmosfera apãsãtoare, agorafobicã, incertã, a deºertului, ºoselelor ºi puþinelor ambianþe urbane prin care trec provizoriu personajele, ºi cu ajutorul mijloacelor de expresie specifice celor doi Coen: ritm lent dar foarte dens, personaje inedit-uscate, tãceri tot mai grele, amintind de cele din "Blowup", ºi dialoguri deloc explicite, servind mai degrabã la conturarea sumarã a unei ideologii particulare - în special din partea asasinului Anton Chigurh, personificare a forþei ucigaºe pure, perverse, care nu acordã nici o ºansã de negociere. Straniul sãu cod al onoarei, deºi sugerat ca matematic de riguros, în nebunia lui, rãmâne indescifrabil pentru orice privitor din afarã - adicã, pentru oricine. Se relevã, în acest sens, în special corolarul din final, cu ocazia fatidicei sale confruntãri cu Carla Jean Moss (Kelly Macdonald) - pentru care ne-au pregãtit, în fond, toate schimburile absconse de replici cu diversele victime anterioare. În acest sens trebuie sã fie interpretatã ºi intervenþia sutã la sutã deus ex machina a accidentului imediat ulterior: ne aflãm în prezenþa destinului; parcele ne suflã în ceafã, iar respiraþia lor are un iz viciat, de hoit. Este una dintre principalele semnificaþii ale întregului film.
În treacãt fie spus, existã unele ºanse ca fanii personajelor malefic-charismatice sã-ºi fi gãsit un nou idol - deºi, pe de altã parte, s-ar putea ca toxicitatea pe care o imprimã Javier Bardem personajului sã-i îndepãrteze chiar ºi pe aceºtia. Nu are nimic din farmecul unui Hannibal Lecter, de pildã - e pur ºi simplu respingãtor, cu deliberare, pânã la rânjetul inuman, economic folosit, ºi pieptãnãtura ciudatã. Nu întâmplãtor, la recepþia de dupã o galã recentã a filmului, toþi invitaþii îl evitau instinctiv - ce omagiu mai mare adus unui actor ne-am putea imagina?
Aceeaºi viziune neortodoxã (preluatã, în fond, din romanul lui McCarthy), contribuie ºi pe alte planuri la ceea ce sigur îi va dezamãgi pe amatorii de thriller bun ºi cinstit, spre satisfacþia iubitoriilor filmului de conþinut (sau "de artã", cum îi zic snobii). În mod deliberat, naraþiunea e plinã de lacune ºi elipse. Masacrul dinainte de începutul filmului, de la care a pornit totul, rãmâne strict generic; ºtim cã s-au împuºcat între ei, dar habar n-avem nici de la ce anume s-au luat, nici unde ar fi vrut unii sau alþii sã ajungã - ºi nici mãcar nu prea conteazã. Misiunea iniþialã a lui Chigurh, înainte de a se transforma într-un loose cannon, rãmâne de asemenea elipticã - practic, din punct de vedere epic, acþiunea a început cu ceva timp înaintea filmului propriu-zis, ºi nici nu va fi recuperatã prin flash-back-uri, relatãri sau explicaþii verbale. În schimb, filmul propriu-zis, la nivelul conþinutului, demareazã absolut firesc, prin comentariile introductive, din off, ale lui Tom Bell.
Explicitarea ºi coerenþa care urmeazã, ºi se susþin pânã dincolo de jumãtate, pe coordonatele vânãtorii dintre Chigurh ºi Llewelyn Moss, sunt amãgitoare. Moss rãmâne un anti-erou exemplar, ale cãrui mobiluri numai morale nu sunt, ºi care va fi învins pe toate planurile pur ºi simplu fiindcã e un om prea normal, prea mediocru, prea slab în fond (printr-o stranie opoziþie cu aparentele sale resurse de ingeniozitate, voinþã ºi capacitate de luptã), angajat într-un joc al nebuniei supreme, care sfideazã orice raþiune. (ÃŽn rolul lui, Josh Brolin face o creaþie surprinzãtoare, dupã sub-emploi-rile comerciale în care pãrea sã se fi cantonat de-o vreme-ncoace.) Cât despre Chigurh, nu vom afla niciodatã mai mult decât se simte, tulbure, printre elementele sale criptice de dialog ºi comportament. La fel de generic ºi evanescent rãmâne ºi megatrustul care pare sã fi orchestrat, pânã la un punct, acþiunea iniþialã; tot ce vom înþelege, pânã la urmã, e cã avem de-a face cu o corporaþie-paravan care desfãºoarã ºi destule mânãrii penale, Ã* la S.O.V., Patriciu sau Þiriac, rãmasã la rândul ei vulnerabilã în faþa propriului ei maverick turned wild. Din nou, logica nu e aceea a aventurii, ci a fatumului.
Acelaºi lucru se leagã cu atitudinea artisticã a autorilor în raport cu spectatorii: fraþii Coen nu ne aratã pic de consideraþie. Ne administreazã încontinuu acelaºi amalgam dens de încordare, suspense ºi oroare (servitã dezinvolt în diversele imagini brutal-naturaliste judicios repartizate pe firul narativ al filmului, de cele mai multe ori contrastând cu cinismul pragmatic tãios ca oþelul al sãvârºirii crimelor), ne duc pe culmile terorii ºi ale panicii, ºi în final ne închid absolut orice cale de ieºire, fãrã a ne oferi nici o ºansã de relaxare. Pleci de la proiecþie încãrcat, frustrat, derutat, ºi ai nevoie de ceva timp pânã sã poþi emite un comentariu.
Poate cã lucrul cel mai dezamãgitor pentru mulþi va fi absenþa deliberatã a câtorva momente esenþiale (ca de pildã, deznodãmântul relaþiei dintre Moss ºi mexicani - cealaltã parte în tranzacþia cu drogrile), în favoarea sugerãrii lor prin consecinþe, rezultând într-o scãdere a temperaturii de acþiune, simultanã cu intensificarea angoaselor de fond pânã la limita de sus a suportabilului. Deja, vizita finalã la Carla Jean se plaseazã pe alte coordonate, ca ºi, mai ales, tot ceea ce se întâmplã dupã ce Chigruh iese din casã ºi-ºi priveºte tãlpile pantofilor (una dintre cele mai discret-ticãloase sugestii de crimã pe care le-am vãzut vreodatã pe ecran).
Ceea ce, în fond, constituie cea mai cuprinzãtoare concluzie asupra filmului: ca sã încheiem printr-o jonglerie deloc gratuitã, deºi "No Country For Old Men" nu e un thriller propriu-zis, totuºi îþi gives the thrills de vreo trei ori pe-atâta.

Pitbull (Mihnea Columbeanu)
28 ianuarie, 13 februarie, 2007
Bucureºti, România

[Cazeemeer]

De acord ca e thrilling fara sa fie thriller, dar review-ul asta numai despre ce scrie in titlu nu e. Adica ai zis de meditatie la inceput, apoi ai discutat aproape exclusiv (la un moment dat amintesti totusi ceva de semnificatii) despre cum refuza sa respecte conventiile thrillerului, iar concluzia o tragi tot din perspectiva asta. Si e perfect adevarat ce zici, dar nu mi se pare ca e extraordinar de semnificativ, fiindca nu cred nici ca fratii Coen s-au raportat constant la conventiile thrillerului si au decis sa le incalce pe rand, nici ca publicul care merge la un film ca asta se asteapta la suspans si senzatii tari.
Suntem de acord cu totii ca nu e thriller. Now what?

PS: Vezi ca prin cronica iti mai rasare din cand in cand cate un "Cohen" (asa cum acum cateva zile vorbeai de marele regizor "Wells"), iar la un moment dat literele din "Chigurh" se incurca destul de tare.

[victor]

Trimiterea la SOV, Patriciu, Tiriac este absolut deplasata.

Sa inteleg ca iti adaugi referinte la mapa profesionala?

[gionloc]

un text frumos, ai mers in directia relatiei film-spectator, dupa ce ai cercetat terenul filmului.

in textul scris de mine, am cautat sa evidentiez modalitatea in care Coen-ii lucreaza cu genul filmic - intr-un exercitiu cinematografic postmodern - rsturnind/maturind-podeaua-cu mai toate conventiile narative si cele de contructie (psihica si morala) a personajelor din thrillerul clasic. in curind pe piata.

filmul este excelent, cel mai bun produs american al anului 2007, atent supravegheat ca valoare (dar de pe un alt plan) de catre There Will Be Blood!

[Pitbull]

Mersee, Cazee, acuma-i binee (inclusiv la "Llewelyn", cäruia-i uitasem al doilea lî din fatä). Când am scris analiza, azi-noapte-n zori, eram cäpiat de obosealä, da' n-aveam stare sä mä culc înainte s-o dau din mine (prima oarä am väzut filmul acu' douä säptämâni, tras de pe torrente, iar a doua oarä ieri, la presä; pe ecran, nici nu se comparä - te zdrobeste; aviz partizanilor absoluti ai vizionärilor pe computer!)
Cu privire la o explicitare mai amplä a continutului de idei, încä nu simt nevoia s-o fac, si nici nu cred cä e obligatorie, acum. O analizä poate si doar sä te punä pe un drum, nu neapärat sä te ducä de mânä pânä la capät. Filmul mi-a dat de gândt, si-mi place sä-l las sä mai gesteze. Cum spunea si Gionloc, e suprinzätor de bun pentru vremurile astea.

[Cazeemeer]

prima oarä am väzut filmul acu' douä säptämâni, tras de pe torrente, iar a doua oarä ieri, la presä; pe ecran, nici nu se comparä - te zdrobeste; aviz partizanilor absoluti ai vizionärilor pe computer!

Si eu tot de pe net l-am vazut, am fost incantat de cinematography de la inceput si chiar ma gandeam inca de atunci ca o sa merg sa il vad si la cinematograf cand se lanseaza, chiar si numai din motivul asta.

[Pitbull]

Good point!
(Cum îi zise Cioroianul lu' Märia Sa Juan Carlos)

[klein]

eu am avut sentimentul ca filmul asta ar fi putut atinge perfectiunea si a ratat-o din cauza a 5 minute. totul decurge ireprosabil: atmosfera, personage (cel mai perfect si pervers criminal ever), umor, actiune reunite intr-o forma desavarsita a genialitatii. dar de ce finalul ala deschis? adica stiu de ce. titlul il justifica: tara aceea, violenta aceea nu sunt pentru batranul serif depasit, oricat de genial ar fi. si totusi deznodamantul unui film nu ar trebui interpretat prin titlu, ci prin demersul insusi al filmului, care contine intr-adevar o reflectie asupra violentei, dar ramane un thriller orice ati spune. si din nefericire, cei doi coen parca nu gasesc solutia. tot filmul este prea intens si dens ca sa accepti un final atat de moale si fara subtanta. nu am tinut cu orice chip sa fie prins omul rau, dar discursul serifului e prea vag si gol pana la urma atat pentru concluzia povestii cat si pentru personaj, care nu inteleg de ce devine dintr-o data filosof?
ar fi putut fi filmul carierei lor. unii il considera deja, dar in ce ma priveste, cu greu m-am putut impaca cu ideea ca au fost la un pas de sublimare.

sper ca gionloc sa nu inteleaga ca nu mi-a placut.
si btw, nu ne arati si noua cronica ta?

[ChaosAge]

hmmm ... suna interesant ...

[gionloc]

sper ca gionloc sa nu inteleaga ca nu mi-a placut.
si btw, nu ne arati si noua cronica ta?

absolut deloc ... creca la juno am fost eu prea putin atent la recomandarea ta - film de familie, de vazut dupa-masa (acu sper ca am retinut corect )

cronica apare intr-o revista clujeana prin care ma joc mai demult (tribuna) si va fi preluat de liternet (si de cinemagia, se prea poate) la finele saptaminii viitoare.

pentru mine tocmai finalul este cel care duce filmul la superlativ!
un final inchis - un chigurh mort (fie si in accident de masina, adica omorit de destin, adica de forta din care el isi extrage un modus operandi perfect - e si infailibil, il si scuteste de probleme morale) - ar fi anulat toata demonstratia Coenilor de pina atunci - destabilizarea genului thriller, intr-o dinamica filmica postmoderna.

[Pitbull]

pentru mine tocmai finalul este cel care duce filmul la superlativ!
un final inchis - un chigurh mort (fie si in accident de masina, adica omorit de destin, adica de forta din care el isi extrage un modus operandi perfect - e si infailibil, il si scuteste de probleme morale) - ar fi anulat toata demonstratia Coenilor de pina atunci - destabilizarea genului thriller, intr-o dinamica filmica postmoderna.

D'accord!
Pentru cine e curios, Ethan si Joel au renuntat cu deliberare - tocmai în scopul demonstratiei de mai sus - la închiderea finalä a plotului chigurhian: tipul îi predä geanta cu bani celui care l-a trimis dupä ea. In coordonatele sistemului säu psihopat, totusi "avea onoare".

[Gloria]

codul moral personal se verifica si dupa ce - in schimbul de replici cu proprietarul benzinariei legat de "datul cu banul" - nu-l omoara pe tip pentru ca a ghicit "cap".

[Cazeemeer]

"Cod moral" e o formulare gresita, mobilul lui Chigurh nu e respectarea unui sistem etic (nici macar unul deformat), ci ideea ca el este instrumentul prin care se aplica un anumit set de reguli in lume. Dar regulile alea nu au caracter moral, pentru ca el (spre deosebire de John Doe din Se7en, spre exemplu) nu sustine nici o clipa ca ar pedepsi pe cineva pentru anumite comportamente.

[Pitbull]

@Gloria:
Si mai ales, în punctul culminant:

ATENTIE! Spoiler!

In timpul vânätorii, i-a promis amenintätor lui Llewelyn Moss cä-i va gäsi sotia si o va ucide. Ulterior, Llewelyn a fost omorât de mexicani, iar Anton Chigurh a recuperat geanta cu bani. Si totusi, se duce s-o omoare si pe Carla Jean Moss (care nu numai cä a rämas väduvä, dar tocmai se întoarce de la înmormântarea mamei ei, decedatä de cancer), pentru cä... i-a promis sotului ei! Culmea - constient cä asasinarea ei ar fi 100% gratuitä, îi mai oferä, märinimos, o sansä: datul cu banul. Dar Carla Jean, o femeie simplä, nu prea inteligentä, însä demnä, refuzä jocul pervers al trasului vietii la sorti, si nu mizeazä. Un minut mai târziu, Chigurh iese din casä si, firesc, îsi verificä tälpile, sä nu se fi mânjit de sânge.

@Cazeemeer:
De fapt, la acel "set de reguli" ne referim.

[victor]

D'accord!
Pentru cine e curios, Ethan si Joel au renuntat cu deliberare - tocmai în scopul demonstratiei de mai sus - la închiderea finalä a plotului chigurhian: tipul îi predä geanta cu bani celui care l-a trimis dupä ea. In coordonatele sistemului säu psihopat, totusi "avea onoare".

M-ai pierdut aici. mai sus in cronica spui : " Lucrurile devin cu atât mai interesante, cu cât scenariul fraþilor Coen urmãreºte remarcabil de fidel romanul lui Cormac McCarthy - atât ca desfãºurare a acþiunii, cât ºi în planul comentariilor meditative"

Sa inteleg ca a existat o versiune a scenariului cu un alt final? Di film ar rezulta ca barbatul care l-a tocmit pe Carson Wells l-a angajat si pe el.

Onoare e mult spus, Anton C (ca nu vreau sa ma incurc in litere) si-a pastrat cuvantul dat lui Moss dar nu a respectat un angajament de a livra banii. Cuvantul dat cred ca e peste un deal ( desigur nu in sensul absurd de a omori pe cineva cand nu mai e nevoie, dar de, e psihopat)

Oricum ceva este schimbat in film fata de scenariul ce poate fi gasit pe net, conversatia dintra Carla Jean si Anton C In scenariul de pe net nu figureaza propunerea sa dea cu banul, propunere pe care Carla Jean o refuza si nu figureaza replica care mi-a placut cel mai mult la Anton C. Carla Jean is spune : You know you don't have to do that, iar Anton ii raspunde, Everybody says that. (la fel facuse si Carson Wells) Psihopatul cu principii isi judeca victimele dupa modul in care isi accepta soarta, mai devreme il dojenise pe Carson Wells ca nu accepta cu demnitate situatia.

[Pitbull]

Sa inteleg ca a existat o versiune a scenariului cu un alt final? Di film ar rezulta ca barbatul care l-a tocmit pe Carson Wells l-a angajat si pe el.

Detaliul ästa nu-l stiu. Ce spuneam mai sus, am citit în comentariile de pe IMDb.

[crissis]

un thriller mediu, tinut pe linia de plutire de freza lui bardem. ca exercitiu de demontare a conventiilor unui gen cinematografic e ok, dar altii au facut-o cu mai mult talent. ca "meditatie" pe tema good vs evil, old vs new etc. e plictisitor

[Pitbull]

Da, cu douä precizäri:
- nu e un thriller
- nu e mediu, ci foarte bun.
In rest, se poate discuta la niveluri mai aprofundate.

[crissis]

ups, nu stiam ca cinemagia a decretat deja ca nu e thriller. ce-i drept, se vrea mult mai mult, scria cineva pe aici de luarea in raspar a regulilor & canoanelor genului bla bla... dar nu ajunge sa schimbi finalul ca sa fabrici o capodopera. mai trebuie umblat la nuante, kestie de rafinament

[Pitbull]

Refä balanta între sarcasmul gratuit si substanta mesajului, încearcä sä-ti organizezi întrucâtva argumentele, schiteazä începutul unui sistem de criterii, si revino. Te asteptäm.