"Beowulf"

[Pitbull]

"Beowulf" - A fost odatã... un... Zemeckis
E, o fãcurãm ºi pe asta! And now, what?

"Hey, Doc! Doc!"
"Huh...? Marty!? This can't be! I just sent you back to the future!"
"Yes, Doc, yes, but I came back from the future!"
"Holy mackerel!"

...Sau:

"My mom always saaaid: life is like a box full of chocolaaates... You never know what your're gonna geaaat..."

ÃSTA era Zemeckis ãla pe care-l iubeam. Ãla ale cãrui filme mi le puneam la video când mi se ura cu viaþa - fiindcã-mi încãrcau iar bateriile, fie cu Marty McFly ºi Doc Emmett Brown, fie cu Forrest ºi Lt. Dan, fie cu Roger Rabbit ºi Jessica - va chiar ºi cu "Romancing the Stone", "Death Becomes Her" sau "Contact".
Cum lesne reiese din cele de mai sus - ºi cum ºtie orice cunoscãtor într-ale zemeckologiei - printre principalele calitãþi ale lui Robert Lee figurau imaginaþia, vioiciunea, vitalitatea, optimismul, energia, un simþ nebun al naraþiunii, o originalitate mereu inspiratã. Ei bine, tot acest pachet dinamic ºi esenþial se remarcã printr-o ilustrã ºi totalã absenþã din actualul "Beowulf", un film care ridicã plictiseala la rangul de torturã chinezeascã. Singura ºansã de salvare e adormirea în primul sfert de orã - slavã Domnului, foarte posibilã!
S-ar putea ca Zemeckis sã aibã o problemã cu poemul epic de la origine: sau în sens rãu (nu-i place, ºi pace! - ceea ce nu cred, fiindcã mai e ºi producãtor, adicã l-a vrut), sau în sens bun (îl iubea aºa de mult, încât nu s-a mai putut distanþa, ºi de fericire cã-l fãcea, a cãzut pradã iluziei cã i-a mai ºi reuºit). Mult mai sigur, însã, i-a fost fatal faptul cã s-a aruncat la formula animaþiei ultrarealiste, cu facultãþile ei de simulare totalã, fãrã sã aibã în minte nici un scop clar definit. Mult mai interesant ar fi sã urmãrim drumul efectelor speciale pânã aici, trecând pe la trucajele asistate de computer, în "Star Wars" (1977) prin imaginile generate de computer, în "The Last Starfighter" (1984), apoi continuele rafinãri ale imaginii ºi ale stãrii de real (n-o sã mai dau ºi aici exemple, sunt destule), pânã la acest banal tur de forþã în care-i desenãm pe Anthony Hopkins ºi Angelina Jolie de zici cã-s pe bune. OK, o fãcurãm ºi pe asta - and now, what? Sau, cum spuneam în cronica de la "Ratatouille": quo vadis, homo cinematographicus?
Zemeckis vadet într-o fundãturã. Cvasiperfecþiunea graficii lui generate pe computer nu foloseºte la nimic - e un exerciþiu în sine, plat ºi monoton, care-ºi epuizeazã potenþialul de interes în primele minute. De acord, a reconstituit migãlos, rafinat, cu atmosferã ºi stil, ambianþa vechiului poem anglo-saxon - ei, ºi? C-o fãcea cu pixeli, sau cu Dino De Laurentiis producãtor (înainte de senilizare), tot aia era (nici chiar Bergman n-a plesnit-o cu mediocrul sãu "Ou de ºarpe", oricât de minuþios i-a refãcut Moº Dino Berlinul de la începutul anilor '30) - adicã un efort laborios, cu un þel imediat ºi limitat.
Ar fi putut extrage ceva sevã din resursele povestirii - marºând, eventual, pe relaþia dintre realitatea istoricã ºi "adevãrul" mitic: ce se spune despre mãreþul erou c-a izbândit, ºi ce mânãrii a fãcut el de fapt (aici, s-a împerecheat cu scorpia, ºi-n final era s-o pãþeascã ºi mai dihai decât la început, cu poporul lui cu tot) - o vreme, chiar am crezut cã Zemeckis se pregãtea sã exploreze acest filon, ducându-mã cu gândul la "Dragonul" lui Evgheni Schwartz (mai ales în celebra montare a lui Victor Ioan Frunzã de la Piatra Neamþ, în 1980, structuratã pe o ecuaþie estetic-semanticã oarecum similarã). Aiurea - n-a fãcut-o. Pe urmã, am sperat sã pedaleze pe paradoxala relaþie patern-filialã sugeratã între protagonist ºi balauristica sa posibilã progeniturã (care fusese cam singura parte reuºitã din dezumflatul "Alien IV" al lui Jeunet). Fâs - nici de-asta nu s-a þinut. M-a incitat o vreme stratul teologic al povestirii - dar ºi ãsta e fãcut ghiveci: dacã autorul a fost un cãlugãr anonim englez dinainte de secolul al XI-lea, preocupat sã se aplece asupra relaþiei dintre om ºi divinitate, în scenariul lui Neil Gaiman (care aici pare sã se fi tâmpit total) ºi Roger Avary întâlnim doar câteva menþionãri inutile ale "Zeului Iisus" ºi cam tot atâtea referiri scoasã din burtã la Odin ºi Ragnarok - cã, de, suntem pe undeva prin nord! Danemarca, Suedia, cam p-acolo...
În disperare de cauzã, i-ar mai fi rãmas ºansa unei depline fidelitãþi faþã de sursa literarã, compensatã printr-o creativitate debordantã la nivel formal. Dar, aºa cum spuneam, ºi aici se remarcã o totalã lipsã de inspiraþie: în locul unei poezii a imaginii cinematografice, toatã concepþia plasticã a filmului rãmâne la nivel de versificaþie - un fel de Marcel Breslaºu, unde-ar fi fost nevoie de ceva Blaga, Barbu sau Bacovia.
ªi, ca ºi cum aceastã baltã stãtutã n-ar fi fost de ajuns, ici-colo Zemeckis mai ºi greºeºte - pueril ºi de neiertat. În prima parte a filmului, cautã sã ironizeze anumite pudibonderii ale cinematografiei mainstream - de pildã, escamotarea ostentativã a pãrþilor sfiicioase ale trupului beowulfian la nudu' gol, sau filmatul ostentativ al umbrelor de pe pereþi când Grendel rupe câte-un om în douã. De ce? Ca sã ne arate cã "adoptã" în imageria sa artificialã unele chestii proprii filmului cu actori vii? OK, ne-a arãtat - ºi ce-a rezolvat cu asta? Iar mai spre sfârºit, în timpul luptei dintre Beowulf ºi crocobauru' de fi-su', apar iar niºte ironii gratuite - ca tãierea crãcilor din zbor, pararea sãgeþilor cu sabia, sau focul care-i iese pe gurã lui Zmeu-Zmeilor când înoatã pe sub apã. De ce? Tot aºa, ca sã vedem de ce-i în stare animaþia pe computer? Pãi ºtiam cam de mult.
Unde mai pui cã aceleaºi gratuitãþi spectaculare devin chiar iritante în reluarea pânã la saturaþie a unor procedee C.G.I. deja devenite cliºee, ca þup-þup-urile de pe-un continent pe altul fãrã tãieturã de montaj, zoom-urile de la prim-plan personaj la ditamai planul ansamblu ultrapanoramic, sau fiþa cu sãgeata urmãritã individual din norul tras de toatã compania arcaºilor. Da, aratã minunat - tot atât de minunat ca-n zecile de filme unde le-am mai vãzut.
La fel de enervantã e ºi starea totalã de joc video care dominã pe de-a-ntregul decizia plasticã a filmului, mai ales în panoramele finale cu castele neverosimile arzând pe ici, pe colo, ºi Beowulf agãþat de dragon deasupra lor. ªi de parcã toate astea n-ar fi fost de ajuns, acum disputa între vãzãtorii din Vest ai filmului s-a polarizat între douã tabere: 2D sau 3D (cãci... vai... da! Are ºi o versiune în relief - d-aia ochelaristicã!). Evident, fiecare grup zice cã varianta cealaltã sucks.
Îmi vine în minte o comparaþie simptomaticã: pe cât de bunã era, în "AntZ", secvenþa cu furnicuþele agãþate de ºireturile adidaºilor, pe atât de nesãratã e aici cea cu galopul peste podul în flãcãri care se dãrâmã din mers sub copite. Prima era inspiratã, avea har, reuºea sã te captiveze ºi sã te ducã. Asta de-aici nu-i decât o frecþie la un picior de lemn.
Ca tot filmul, de altfel.

Pitbull (Mihnea Columbeanu)
22 noiembrie, 2007
Bucureºti, România

[gionloc]

Beowulf e un film bun!

intr-o lume a distractiei in care doi mari jucatori isi disputa un teren uman - cinematografia si videogamesurile - cele din urma au sansa prima, datorita faptului ca ofera un teren mai fertil identificarii. in asta ciocnire de interese, cinematografia, - mai saraca in imediat fiindca nu poate oferi spectatorului controlul direct asupra personajelor de pe ecran (poate oferi, in schimb, un control imaginar in alte si alte povesti care pot pleca de la ceea ce vedem pe ecran la un moment dat) -, are o arma, totusi: fluiditatea imaginilor. astfel, poate sa ia forma jocurilor video! si mai poate adauga ceva sirop, compozitie proprie, dulceaga.

300 si Beowulf joaca foarte onest pe teritoriul asta, nu isi ascund deloc sursele de inspiratie (videogames). datorita aceastei onestitati scad retinerile mele in fata reitararii unor imagini deja intrebuintate. mai departe, prin aceasta onestitate, 300 sau Beowulf isi intaresc natura cinematografica!

argumentatia mea intreaga va putea fi citita miine, poimiine

[Pitbull]

Probabil cä argumentatia ta va demonstra cum ar fi fost "Beowulf" DACA era un film bun! Dacä, pe lângä datele corecte pe care le-ai expus mai sus, mai avea SI idei, SI ceva de spus, SI un rost.

[gionloc]

pai rostul tocmai asta e, sa tina pasul cu jocurile video la nivelul spectacolului.

Beowulf nu e un film extraordinar, evident, dar e un film bun daca il privim in spatiul asta restrins in care cinematografia incearca sa vorbeasca in primul rind celor care s-au obisnuit cu oferta unui alt tip de entertainment. ca nu ii cauta numai pe ei, pe impatimitii jocurilor, asta e o evidenta prin aceea ca filmul nu isi ascunde propria constitutie fizica, dupa cum spuneam mai sus... filmul e o evidenta insailare de teme si motive de jocuri video, imbalsamate cu ceva sirop cinematografic. apoi, idei, morala, etc. sint pe ecran. ca sint simple, se adreseaza unei receptari primare, una mai putin versata cu nobletea artei filmice, nimic mai adevarat. insa filmul din start nu promite mai mult decit o fac partenerii sai de intrecere (jocurile video)...

[Pitbull]

filmul e o evidenta insailare de teme si motive de jocuri video, imbalsamate cu ceva sirop cinematografic. apoi, idei, morala, etc. sint pe ecran. ca sint simple, se adreseaza unei receptari primare, una mai putin versata cu nobletea artei filmice, nimic mai adevarat. insa filmul din start nu promite mai mult decit o fac partenerii sai de intrecere (jocurile video)...

Ai dreptate, dar pe invers. E asa cum spui, dar E RAU, nu e bine. E un echilibru pe dos, o ordine de prioritäti rästurnatä.
Stii bine cä n-am snobisme, si savurez întotdeauna o jucärie cinematograficä bine fäcutä. Pot oricând sä înteleg o deschidere sau o aplecare spre un univers comercial conex (jocuri video - ca-n "Resident Evil"... comicsuri, ca-n "Ghost Rider"... Am ales anume douä filme totalmente tâmpite, dar care mäcar nu m-au plictisit). Si atunci, aici de ce mi-a cäzut capu-n piept de 20 de ori? Mai ales cä era de ZEMECKIS, nu de Ron Howard sau John Boorman! Zemeckis ar trebui sä te captiveze pânä si c-un scenariu de Eva Sîrbu si Silver Boy! Dacä EL te plictiseste (el, antiplicticosu' prin excelentä), verdictul e clar: A RATAT.

[gionloc]

Ai dreptate, dar pe invers. E asa cum spui, dar E RAU, nu e bine. E un echilibru pe dos, o ordine de prioritäti rästurnatä.

Stii bine cä n-am snobisme, si savurez întotdeauna o jucärie cinematograficä bine fäcutä. aici de ce mi-a cäzut capu-n piept de 20 de ori?

da' sa stii ca m-am intrebat cind am citit cronica ta de ce te-i fi plictisit atit de tare
eu am cascat tot timpul ochii la ecran si m-a distrat intilnirea cu scene celebre din jocurile pe care le-am parcurs acum 2 - 3 ani (prince of persia, ninja gaiden - asta e cel mai tare joc posibil la nivelul grafic al unui XBOX, la fel cum metal gear solid e un best ever pentru playstation -, gran teft auto, sa zicem). nu are puterea de a crea senzationalul din clisee videogames cum o facea blue velvet cu filmu noir, dar asta incercare de a pune cap la cap un istoric de joc video + pastrarea unei atmosfere de cinema printr-o anuntare a codurilor inca dinaintea debutului filmului (prin publicitatea anterioara prezentarii), mie toate astea mi-au cazut bine.

daca e sa ma intorc la intrebare ta legata de cum ai simtit tu filmul... poate ca pur si simplu iti doreai altceva de la Zemeckis si nu a mai contat ce ofera el ci doar ceea ce asteptai tu... in seara asta, dupa ce am termiant de scris povestea mea, am recitit textul tau si mi s-a parut ca esti nedrept cu filmul. e ca si cum am da de pamint cu von Trier ca nu face filme ca Europa sau Dogville sau Dancer in the Dark non stop.. ca mai face si manderlay sau the boss of it all...
mie the boss of it all mi s-a parut slab. dupa 30 de minute deja stii tot ce vrea sa faca trier, de la schemele de montaj care privesc punctul de filmare pina la implicarea autorului in poveste si cursul viitor al povestii insasi... asta nu insemna ca filmul e o catastrofa... nu. trier si-a propus sa se distreze, sa se relaxeze inainte de washington. in parte i-a iesit...

pastrind proportiile, zemeckis cred ca reuseste mai multe in proiectul sau, raportat la istoria si impactul videogames de azi, decit ii reuseste lui trier raportat la comedie ca gen.

[Pitbull]

Nu uita cä Zemeckis îsi iesise din tipar si cu "Forrest Gump" (dupä ce zburdälnicise cu noi prin tustrele "Back to the Future", sau "Romancing the Stone"), si tot a dat cu noi de pämânt!
Si-apoi, Collins s-a plictisit la fel, Leonard la fel, Gloria la fel, altii din salä la fel...

[gionloc]

Nu uita cä Zemeckis îsi iesise din tipar si cu "Forrest Gump" (dupä ce zburdälnicise cu noi prin tustrele "Back to the Future", sau "Romancing the Stone"), si tot a dat cu noi de pämânt!
Si-apoi, Collins s-a plictisit la fel, Leonard la fel, Gloria la fel, altii din salä la fel...

nu uit de forrest gump. si, la fel, bttf a fost una dintre seriile copilariei mele, alaturi de star wars. s-a chinuit frate-miu saptamini bune sa faca rost de niste copii vhs ale lui back to the future ca sa le vad prin 90.
apoi au inceput sa fie difuzate pela tv... lucrurile s-au mai asezat...

si glumind,
no, nu stiu daca faptu ca Gloria s-a plictisit e un argument contra filmului. ea s-a plictisit si la Stardust, par exemple. apoi, lui Leonard i-a placut Ingerul Necesar la TIFF, el are o sensibilitate aparte, care nu prea cred ca se muleaza pe constructii de genul Beowulf ()... impotriva argumentului Collins nu pot spune nimic. mi-au placut toate scrierile sale care apar pe liternet, tind sa cred ca plictisul sau a fost foarte onest . insa pe el l-a plictisit filmul, pe mine nu m-a plictisit, e un echilibru in ciocnirile de gusturi...
iar tu pari prea setat pe vechiul Zemeckis, asa ca opinia ta oficiala am neutralizat-o dupa propria vizionare.

[Pitbull]

Bine, mä dacä zici tu...
Hai sä vedem ce mai zic si altii.

[Gloria]

pai eu zic asa: la film mai dese sunt zambetele in coltul gurii, ridicatul din spranceana si stransul buzelor in semn de dezamagire decat tintuirea extaziata,pe scaunul ergonomic al cinematografului. gionloc iti propun sa vezi Final Fantasy: The Spirits Within, si dupa aia mai vorbim;da?

[gionloc]

gionloc iti propun sa vezi Final Fantasy: The Spirits Within, si dupa aia mai vorbim;da?

cu asta m-ai pus la punct?

well, guys, eu nu spun ca filmul e genial, ca m-a lasat lat sub scaun, ca mi-a cutremurat stomacul, uscat gitlejul si framintat creierii ore intregi.. nu e un blade runner, un pulp fiction, un conversation, un europa, nu e nici macar un 300... nu stiu de ce voi va asteptati la asa ceva, doara stiati dinainte ce propune Zemeckis...

filmul asta doar speculeaza un posibil conflict actual (cinema vs. videogames) si incearca sa vaza in ce masura poate monta cinematografic cerintele jocurilor video... si face foarte onest lucrul asta, la vedere.. totu-i pe ecran, de la actiune la fabricarea propriu-zisa a imaginilor... care nu is mai stralucite decit cele pe care le proceseaza un XBOX 360, dar asta e la fel de bine... adica nu forteaza referinta la jocuri peste posibilitatile consolelor de ultima generatie. mentine virtualul intr-o zona credibila.

beowulf produce un fel de mutatie la vedere: film - ca jocurile.

final fantasy, resident evil, tomb rider, silent hill... parca au fost mai intii jocuri, apoi filme nu intra in aceeasi categorie...

si, no, e chiar ok, nu trebuie sa va placa filmul... nu va forteaza nimeni.

[illotempore2002]

Si mie mi-a placut Beowulf...chiar simpatica evolutia lui ca si caracter. Foarte tare mi-a placut tendentiozitatea cu care eroul incearca sa fie demitizat si pe langa asta, autoironia sau autodemitizarea. Exasperarea lui Beowulf ca este obligat, vrea nu vrea, sa fie erou si sa-i intre asta bine in cap, m-a amuzat teribil! Plus componenta sociologica referitoare la nevoia oamenilor de a avea eroi in care sa creada si imposibilitatea de a accepta si viciile unui erou!

La nivel de imagine, grafic, tehnic...intr-adevar, ramane destul de comun desi eforturile de a crea acea senzatie de realism presupun ca au fost destul de mari insa fara urmari interesante....probabil ca pentru iubitorii de computer games-uri a fost ca un refresh...cred insa ca efectele speciale folosite si modul in care este filmat pe alocuri (adica toata scena cu podul care se prabusea sub loviturile dragonului, sau zborul lui beowulf agatzat de dragon etc), naiv sau cliseic, mi se pare ca nu face decat sa sustina atmosfera de legenda, incurajand fabulosul, imposibilul, miraculosul.

In schimb mi s-a parut extrem de nesuferit Grandel...oh, ce personaj enervant, m-a calcat pe nervi, spre deosebire de dragon, care chiar semana cu tatal lui, voinic, neinfricat, aparent invincibil. De altfel, dragonii sunt o specie foaaarte aparte de "monstri" pe care eu ii iubesc foarte tare!
:hmm:

[Pitbull]

simpatica evolutia lui ca si caracter.

Illo, never ever ever sä nu mai pui "si" între cuvinte unde n-are ce cäuta, doar ca sä eviti cacofonia. E la fel e gresit ca nesuferitul "ca-virgulä-caracter". Solutia e s-o aduci din condei altfel. Exemple:
- evolutia caracterului säu
- evolutia lui ca personaj
- evolutia lui la nivelul (în sensul / sub aspectul / din punct de vedere al) caracterului.

Foarte tare mi-a placut tendentiozitatea cu care eroul incearca sa fie demitizat si pe langa asta, autoironia sau autodemitizarea. Exasperarea lui Beowulf ca este obligat, vrea nu vrea, sa fie erou si sa-i intre asta bine in cap, m-a amuzat teribil! Plus componenta sociologica referitoare la nevoia oamenilor de a avea eroi in care sa creada si imposibilitatea de a accepta si viciile unui erou!

Pe mine tocmai asta m-a dezamägit, cä aceste teme si subiecte, atât de ofertante, care s-ar fi putut dezvolta spre a avea în final un film bun, sunt tratate simplist, superficial, nedesävârsit.

dragonii sunt o specie foaaarte aparte de "monstri" pe care eu ii iubesc foarte tare!

Si mie-mi plac mult dragonii (nu te mira, eu însumi sunt unul dintre ei - dar într-un univers foarte îndepärtat de al nostru; aici nu pot exista decât sub forma lui Pitbull). Tocmai deaia m-a supärat asa de tare cioara aia din "Planeta gigantilor" de care atârnä Beowulf si sä cu sabia ba-n cräci, ba-n sägeti, ba-n vräbii.

[illotempore2002]

Sincer, nu am bagat acel "si" ca sa evit cacofonia, adica si daca as fi spus "prezentarea Mirelei intai ca si femeie, apoi ca si mama etc" tot as fi bagat acel "si"...e gresit? Adica e incorect dpdv gramatical? Ca daca e incorect, atunci inseamna ca acest aspect mi-a scapat! Si eram buna detot la gramatica! 8)

Asa. Revenind. Nu ti se pare ca a dezvoltat suficient de bine ideea demascarii eroului, a demitizarii? Nu crezi ca ironia a fost suficient de bine aratata? Mie mi s-a parut dozajul potrivit! adica ironia in sine e ceva mai...discret....e o forma de agresivitate oarecum pasiva...mai mult decat a facut-o in film autorul, nu vad altfel cum! daca depasea limitele astea, ar fi fost parodie, si asta deja e alta categorie!

[gionloc]

Asa. Revenind. Nu ti se pare ca a dezvoltat suficient de bine ideea demascarii eroului, a demitizarii?

good point!

in finalul textului pe care l-am scris pe marginea filmului, spuneam ca Beowulf e fata in fata cu propriul eu atunci cind are inaintea sa chipul pereche al fiului sau! e un fel de Portret al lui Dorian Gray afacerea asta. or pentru mine asta (referinta la cartea lui wilde, cel putin in forma intuita de mine) e o demitizare consistenta a tipologiei eroului atot.... !

[Pitbull]

Da, acel "si" e în plus inclusiv în exemplele non-cacofonice citate de tine. Probabil ai adoptat greseala asta automat si inconstient - pentru cä, din päcate, e foarte räspânditä.
Forma "ca si" se foloseste numai cu sensul de "la fel ca, de asemenea" - de exemplu:
"Mi-a pläcut filmul, ca si cartea."
"Mi-a fost elev, ca si taicä-su, pe vremuri."

Apropo de film, nu m-am referit la o mai apäsatä ACCENTUARE a acelor atitudini (ai dreptate, ar fi riscat sä devinä ostentativ, sau chiar ridicol), ci la finalizarea lor la nivel de scenariu si regie - concret: prin secvente, actiuni, detalii si alte elemente care sä finalizeze dramaturgic si regisoral demonstratiile angajate initial; or, acest proces existä, functioneazä, dar numai pânä pe la jumätate... Sau, altfel spus, enuntä problema, dar nu duce rezolvarea ei pânä la capät. E o hibä de structurä, nu în planul relatärii faptelor, ci într-al exprimärii semnificatiilor.

[Chantal]

L-am vazut si eu aseara. Mie mi-a placut, pentru idee - "sins of the fathers that come back as monsters to haunt them".
Nu e nici pe departe atat de bun cat ar fi putut sa fie, dar nu m-am plictisit deloc si imi pare bine ca l-am vazut.

Dincolo de asta, vreau sa va relatez ceva de la finalul filmului, in holul Multiplex. Ies eu cu prietenii mei, si apare un cuplu, amici ai uneia dintre prietenele mele de acolo. Incep discutiile despre film. Dincolo de cretinismul asteptat: "Ce porcarie, n-am inteles nimic, e dupa un joc video?!", la un moment dat, individul cu pricina emite: "Si ba, eu inteleg acum ca o f*** pe Angelina Jolie, ca na, da' de ce tre sa iti dai si drumul in ea?" He... he...", in timp ce o tinea duios pe prietena lui de gat. Am fost atat de oripilata, ca m-am intors si am plecat.
M-a ars pe creier toata seara.

[maricris]

Am facut si eu rost de Beowulf dar nu am si subtitrarea.

[Supastar]

naspa pt tine

[M0n0]

9/10. Cam nehotarat in privinta notei dar am sa incerc sa-mi dau argumentele. Filmul asta e perfect, fiecare aspect al lui a putut fi controlat si perfectionat de la inceput pana in final...de catre faimosul Robert Zemeckis, deci, pentru el, filmul asta nu se putea face mai bine, regizorul filmului Forrest Gump nu crede ca se putea mai bine. Nici eu, pentru ca eu cred ca scenariul a fost de vina. Zemeckis a profitat de tot spatiul in care s-a desfasurat actiune, de fiecare actor in parte, de fiecare efect posibil facut de computerul hyper-performant. Totul e perfect, apa, focul, oamenii, parul si miscarea lui...tot. Nu poti gasi ceva rau in afara de afurisenia de scenariu. Ma asteptam in schimb la un film un pic mai epic, un pic mai colosal, actiune in schimb se petrecere intr-o incapere de vreo 100 m patrati (cea mai mare) apoi in alta camera din castel, pana cand se lupta Beowulf cu "ceva" afara, si asta n-a fost prea spectaculos; iar faza cu ruptu mainii din final a fost complet inutila. Eee, dar e spectaculos per total pentru ca e ceva inovativ (pe langa Polar Express) si cutting edge si mai bine de atat nu se putea.