Dacă v-au plăcut romanele Lista lui Schindler, All The Light We Cannot See sau The Tattoist of Auschwitz, iată că pe platforma de streaming Netflix s-a lansat Transatlantic, inspirat de romanul The Flight Portfolio, despre o echipă internațională de eroi tineri care și-au riscat viețile pentru a salva peste 2000 de refugiați în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Transatlantic prezintă întâmplările adevărate din jurul lui Varian Fry, Mary Jayne Gold, Albert Hirschman și al Emergency Rescue Comitee (ERC), așa cum au fost consemnate de scriitoarea Julie Orringer, luându-și - totodată - și câteva libertăți artistice, fiind plasat în Franța anului 1940. În mijlocul unui război catastrofal, câte vieți poți salva?, e întrebarea pe care ne-o propune miniseria inspirată de cartea Juliei Orringer.
Varian Fry, un tânăr ziarist american, sosește la Marsilia înarmat cu numai trei mii de dolari și cu o listă de scriitori, gânditori și artiști pe care își propune să îi salveze - atât timp cât nu ajunge la ei mai întâi Germania nazistă. În jurul lui se închid granițele, iar Varian încearcă să îi găsească pe cei de pe listă; artiști renumiți precum Marc Chagall nu pot să creadă că sunt în pericol chiar în țara lor. Americanul îi scoate clandestin peste Munții Pirinei și pe mare, în bărci, dar în fiecare zi sute de refugiați evrei îi cer și ei ajutorul. Cum să aleagă pe cine să salveze și pe cine nu?
Plasat în Marsilia în 1940, după căderea Parisului, Transatlantic este fundalul unei parabole civice a Americii postbelice și a luptei sale pentru a-și salva propriul suflet.
O vilă de lux, la țară, devine centrul lor de operațiuni. Un purgatoriu dulce-amărui, este locul unde numele mari ale avangardei europene joacă jocuri de societate, dau petreceri și încearcă să lucreze în timp ce așteaptă vizele pentru emigrare. În fundal se prefigurează nazismul, însă există un pericol mai aproape: poliția din Marsilia, dar și consulul american, pentru care neutralitatea oficială a Statelor Unite este o scuză de a se alinia politicii oficiale a nazismului. Caracterul sumbru al filmului este un omagiu adresat melodramelor anilor 1930 și 1940, iar acest aer sumbru este punctat de secvențe luminoase de umor, scrie prea internațională despre miniserie.
Cinemagia trece în revistă cinci detalii captivante și covârșitoare despre Transatlantic, această miniserie de neratat
1. Refugiații salvați de către ERC cuprind câteva nume dintre cele mai importante ale Europei, mari artiști și intelectuali. În care altă miniserie îi putem vedea alături pe Andre Breton, Hannah Arendt, Marcel Duchamp, Max Ernst, Marc Chagall, trecând prin evenimente atât de dramatice, în timp ce încearcă să creeze, să iubească, să se bucure de viață? Ajutați de ERC, scapă din Franța făcând din Statele Unite - după Cel de-Al Doilea Război Mondial - o capitală culturală.
2. Membrii ERC, o mână de oameni tineri, americani și europeni, care au creat o cale de scăpare peste Pirinei în contextul unor autorități ostile și a unei birocrații corupte, cu ajutorul serviciilor secrete, a diplomaților vestici și a unei Rezistențe franceze în curs de constituire, merită atenția noastră, poveșii lor fiind dedicate poate prea puține pagini.
Istoria acestei organizații americane care a combătut eforturile lui Hitler de a-i persecuta pe opozanții nazismului și minoritățile precum cea evreiască, înaintea atacului de la Pearl Harbor din 1941, merită mai bine cunoscută.
3. În timp ce un număr de figuri izolate din Statele Unite au luat pe cont propriu lupta contra nazismului, guvernul american în sine nu i-a susținut, preferând o politică oficială de neutralitate. Regizorii Ken Burns, Lynn Novick și Sarah Botstein au făcut cronica acestei pasivități tragice (datorată și unui curent antisemit din Statele Unite) într-un documentar recent, miniseria de șase ore The US and the Holocaust.
4. În centrul acțiunii de la Marsilia s-a aflat Mary Jayne Gold, un personaj real, o moștenitoare bogată din Chicago (jucată în Transatlantic de către actrița Gillian Jacobs, din Community). Atunci când apare în film, Mary Jayne bea vin la o terasă, foarte dichisită, iar un admirator, consulul Graham Patterson, îi citește. Peste câteva clipe, va primi o refugiată murdară și obosită, o va spăla, îi va plăti drumul la New York, îi va oferi hainele ei. Adevăratul ei scop la Marsilia este, de fapt, să salveze vieți.
5. Varian (Cory Michael Smith) este aliatul ei entuziast. Având ca prim scop să asigure vize de ieșire pentru figuri ale dizidenței, unii dintre ei evrei, printre care Hannah Arendt, Marc Chagall și Andre Breton, cu ajutorul consulului - care pare mai degrabă încântat de ocupația nazistă, promițătoare financiar - Varian devine tot mai frustrat de indiferența guvernului de la Vichy pe măsură ce trupele germane se apropie. Cu ajutorul fratelui femeii-refugiat (care va deveni un erou al Rezistenței franceze și apoi economist de renume mondial, Albert Hirschman- Lucas Englander), împreună cu Mary Jayne scot persoane vulnerabile din Franța, cu ajutorul a numeroase căi, a aliaților și a tacticilor.
