Articolul zilei - viata bate filmul

[EgoN]

pt. articolul lui plesu, pt. scrisoarea catre fiul inexistent a lui cosasu, pt. articolul lui mircea vasilescu, pt. tema numarului (articolul nervos al a.l.s-ului despre placerea aristrocratica de a displacea, pentru farmecul subtil a lui crisbasan), pt. o analiza obiectiva a Anonimului ("pt. frisca festivalului, poate ar fi nevoie si de un blat (o selectie mai buna a filmelor)) si pentru multe,multe altele....pentru tot Stilul elegant al revistei.

[name]

despre placerea aristrocratica de a displacea

S-a vazut. :sick:

[marx]

Dilematograful lui Gorzo scartaie penibil: localnica din Glasgow (Ae Fond Kiss) e ...... irlandeza.
Atunci, Dublin-ul e vreun buric scotian?

[Alex Leo Serban]

vaide... logica ta, marxule! (k cu geografia stai bine)
gagica din filmm e kiar irlandeza, stabilita la glasgow - what's wrong with that, intr-o lume on the move & multiculturala & what not??
SE VEDE K N-AI VAZUT FILMUL... :lol:
gorzo is right, & nu-i scirtie nimic.

[herbert]

pt. articolul lui plesu, pt. scrisoarea catre fiul inexistent a lui cosasu, pt. articolul lui mircea vasilescu, pt. tema numarului (articolul nervos al a.l.s-ului despre placerea aristrocratica de a displacea, pentru farmecul subtil a lui crisbasan), pt. o analiza obiectiva a Anonimului ("pt. frisca festivalului, poate ar fi nevoie si de un blat (o selectie mai buna a filmelor)) si pentru multe,multe altele....pentru tot Stilul elegant al revistei.

cel mai "elegant" de la Dilema - plasat in pagina 3, ca o interfata - este patronul Dinescu. Cam asa scrie Mircea in atelierul sau de croitorie (nu e un citat exact, n-am timp): " o bomboana tavalita prin c**** nu este numaidecat o bomboana fondanta" - despre "schimbarea" PSD...
mie imi plac mult prezentarile de carte pe care le face Claudiu Constantinescu - niste bijuterii. cred ca e cel mai telentat critic literar tanar, pacat ca nu scrie si cronici literare dezvoltate...

[EgoN]

paul cernat e pe departe cel mai bun 8), iar pe locul 2, marius chivu.

[herbert]

paul cernat e pe departe cel mai bun 8), iar pe locul 2, marius chivu.

Cernat si Chivu isi construiesc edificul la vedere, publica peste tot, puncteaza decisiv (uneori strateigic) si o fac bine. il cred pe Claudiu Constantinescu cel mai bun ca potential. mai tii tu minte oare, EgoN, cronicile sale splendide din Romania literara, publicate in tandem cu Niki Manolescu, cand invatacelul era chiar mai bun decat maestrul?... pe urma s-a plictisit, a abandonat cronica literara...
mie imi place si cum scrie "carliontata" Luminita Marcu, si cel care "strica sticle pe trotuar" (apud Liiceanu) - Costi Rogozanu...

[fitzcarraldo]

mai tii tu minte oare, EgoN...

Mai tii minte draga Marie, cand erai mica si imbujorata-n vie, of, of, mai, mai ....

[herbert]

Mai tii minte draga Marie, cand erai mica si imbujorata-n vie, of, of, mai, mai ....

mai nume (fitzcarraldo), din nou freci menta in Buftea. te mananca bomboniera? acusi Emanuel iti aplica o jordie pe spinare...

[fitzcarraldo]

te mananca bomboniera? ...

Dor de mentosane ?


Uite niste versuri, ca sa-ti mai treaca :


Федеральные министерства,
федеральные службы и федеральные агентства,

руководство деятельностью которых осуществляет
Президент Российской Федерации,

федеральные службы и агентства, подведомственные этим федерал&#1100

[herbert]

mi-a placut, e interesant si bine scris. Dorin Tudoran - "aceasta sepie care te seduce". Pacat ca e cam repede-manios uneori.
asadar, lume buna: Bunuel, Jean-Francois Revel si "fiul lui Arghezi" - Eli Lotar.
evident, nu puteau lipsi oligoidele simpatii de stanga...

Oportunismul exterminator
• de Dorin Tudoran (publicat in "Jurnalul national", 14.10. 2005)

Exista intotdeauna ceva "pe sfarsite"...
Aflat in Ciudad de Mexico (Distrito Federal), incerc sa iau urma unor umbre. Una din ele este Luis Buñuel, ucis de o ciroza hepatica in aceasta metropola imensa in 1983. Caut in zadar atmosfera de la restaurantul Ambasadorii, unde nedespartitii Buñuel si Jean-Francois Revel au rapus nenumarate sticle de "Mandarin, Claquesin si alte Amer Picon", aperitive franceze la moda prin anii ’50. Exista o pauza de 14 ani in creatia celebrului regizor spaniol – intre 1933 si Grand Casino (1947) –, tacere intrerupta, spune o nota, doar de compilatii facute pentru Muzeul de Arta Moderna din New York, cum ar fi Vaticanul lui Pius al XII-lea (1940).
Las Hurdes (1933), cunoscut si sub numele de Tierra sin Pan (Pamant fara paine), este un documentar extrem de dur despre viata mizerabila a unor tarani dintr-o regiune a Spaniei uitata si de Dumnezeu, si de generalul Franco. Acestuia din urma, Buñuel i-a fost un dusman constant. Atat de inversunat, incat regizorul a fost acuzat ca, spre a dramatiza ce era si asa mai mult decat dramatic, ar fi falsificat una dintre scenele filmului: o capra care aluneca si cade de pe un varf de munte a fost de fapt impuscata de unul din membrii echipei de filmare. Proba ar constitui-o fumul datorat unui foc de arma, vizibil in partea dreapta a ecranului.
Directorul de fotografie al documentarului a fost Eli Lotar, fiul instrainat al lui Tudor Arghezi. In 1960, Revel il intalneste pe Lotar intr-un sfarsit de saptamana in casa celebrului fotograf Henri Cartier-Bresson din Saint-Dye-sur-Loire. Lotar evita sa vorbeasca despre Buñuel, o tacere ce starneste amintiri.
Reintors la Paris in primavara lui 1951 pentru lansarea lui Los Olvidados (Cei uitati), film ce il readuce pe Buñuel in atentia criticii si a publicului, spaniolul se reintalneste cu legiuni de prieteni ai unei tinereti de o boemie legendara. Refuza insa sa-l vada pe Lotar. Fiul lui Arghezi se face vinovat de un pacat mortal – realizase cateva fotografii si scurtmetraje pentru Planul Marshall.
Renegarea lui Lotar de catre Buñuel il trimite pe Revel cu ani in urma, cand ambasadorul sovietic in Mexic – tara unde Revel lucra la Institutul Francez – ii expediaza o copie a documentarului Caderea Berlinului. Faimosul trio Buñuel-Custodio-Revel se cufunda in scaunele intimei sali de proiectie de la Paseo de la Reforma. La sfarsitul filmului, parerile lui Revel si Buñuel sunt diametral opuse. Primul considera pelicula un produs ilar, vehicul greoi al propagandei staliniste. Buñuel pare cazut intr-o transa admirativa si murmura la nesfarsit: "Este foarrrte frumos; foarrrte, foarrrte frumos". Desi asemeni lui Buñuel, "tovaras de drum" al Uniunii Sovietice, Alvaro Custodio e mai aproape de parerea lui Revel.
Povestind acest episod la un sfert de secol de la derularea lui, autorul Absolutismului ineficace nu-i reproseaza neaparat lui Buñuel ca in anii Razboiului Rece s-a aflat de partea Moscovei. Ce i se pare cu adevarat de neiertat este abdicarea de la orice independenta estetica. Si atunci, cu ce drept il reneaga Buñuel pe Eli Lotar? Cu dreptul "oportunismului exterminator" pentru care, ne reaminteste Revel, intelectualii sunt foarte dotati. Si cu dreptul ce face posibila coexistenta intre geniu, lasitate si neghiobie in persoana unuia si aceluiasi artist, chiar si atunci cand e vorba de un Picasso.
Cand Buñuel ii spune lui Revel ca Lotar lucreaza pentru Planul Marshall, si asta suna in gura spaniolului ca "echivalentul moral" al lui "face parte din Gestapo", Revel simte apropierea unei prapastii. Exista intotdeauna ceva "pe sfarsite" – o dragoste, o aventura artistica, o prietenie. Oportunismul exterminator grabeste asemenea sfarsituri si le da un gust teribil de amar.

[silver_boy]

Avem timp ( Octavian Paler)

Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin
cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident
oarecare, avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam
raspunsurile, avem timp sa sfaramam un vis si sa-l
reinventam, avem timp sa ne facem prieteni,
sa-i pierdem, avem timp sa primim lectii si sa le
uitam dupa-aceea, avem timp sa primim daruri si sa nu
le-ntelegem. Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta, murim.
Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le
impartasesc si voua !!
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca.
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita. Restul
... depinde de ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie Altora s-ar putea
sa nu le pese. Am invatat ca dureaza ani sa castigi
incredere si ca doar in cateva secunde poti sa o
pierzi.
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata Ci PE CINE
ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul
cca 15 minute
Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot
altii mai bine sa faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci.
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva >>

Am invatat ca oricum ai taia
Orice lucru are doua fete
Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu
cuvinte calde
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi
Am invatat ca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti
Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand
trebuie
Indiferent de consecinte
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc
Dar nu stiu s-o arate
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am DREPTUL sa
fiu suparat
Dar nu am dreptul sa fiu si rau
Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe
chiar si la
distanta
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea
tu
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un
prieten
Oricum te va rani din cand in cand
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fi
iertat de altii
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti

Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea
influenta
personalitatea
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna
ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se
iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul
loc
Si nu faptele sale
Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
Si pot vedea ceva total diferit
Am invatat ca indiferent de consecinte
Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe
in viata
Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva
ore
De catre oameni care nici nu te cunosc. Am invatat ca si atunci cand
crezi ca nu mai ai nimic
de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l
ajuta.
Am invatat ca scrisul
Ca si vorbitul
Poate linisti durerile sufletesti
Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede...
Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani
oamenii si a-ti sustine parerile.
Am invatat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubit.

[Airlight]

genial coane, de un'e-ai luat-o ? sursa, ca sa zic asa

[silver_boy]

textul mi l-a trimis o gagica pe email...(ne mai palerim din cand in cand)

Ma intreb de unde l-o fi luat Paler ...lol

well, seriously talk, iti recomand ( in caz ca nu ai citit ) Viata pe un Peron, Don Quijote in Est, Viata ca o Corida, Aventuri solitare...
Crede-ma, Merita !

[Airlight]

nu ca n-as fi citit suficient pe Paler in adolescenta (eu, nu d-nul).

nu stiam insa textul si imi pare suficient de matur si de profund ca sa-l remarc.

mersi de referinte anyway.

in contrapartida, versiunea mai colocviala a lui Vonnegut, data la o absolvire de MIT:


Ladies and gentlemen:

Wear sunscreen. If I could offer you only one tip for the future, sunscreen would be it. The long-term benefits of sunscreen have been proved by scientists, whereas the rest of my advice has no basis more reliable than my own meandering experience.

Enjoy the power and beauty of your youth. Oh, never mind. You will not understand the power and beauty of your youth until they've faded. But trust me, in 20 years, you'll look back at photos of yourself and recall in a way you can't grasp now how much possibility lay before you and how fabulous you really looked.

Don't worry about the future. Or worry, but know that worrying is as effective as trying to solve an algebra equation by chewing bubble
gum.

The real troubles in your life are apt to be things that never crossed your worried mind, the kind that blindside you at 4 p.m. on some idle Tuesday.

Do one thing every day that scares you.

Sing.

Don't be reckless with other people's hearts. Don't put up with people who are reckless with yours.

Floss.

Don't waste your time on jealousy. Sometimes you're ahead, sometimes you're behind. The race is long and, in the end, it's only with yourself.

Remember compliments you receive. Forget the insults. If you succeed in doing this, tell me how.

Keep your old love letters. Throw away your old bank statements.
Stretch.

Don't feel guilty if you don't know what you want to do with your life. The most interesting people I know didn't know at 22 what they wanted to do with their lives. Some of the most interesting 40-year-olds I know
still don't.

Get plenty of calcium. Be kind to your knees. You'll miss them when they're gone.

Maybe you'll marry, maybe you won't. Maybe you'll have children, maybe you won't. Maybe you'll divorce at 40,maybe you'll dance the funky chicken on your 75th wedding anniversary.
Whatever you do, don't congratulate yourself too much, or berate yourself either. Your choices are half chance. So are everybody else's.

Enjoy your body. Use it every way you can. Don't be afraid of it or of what other people think of it. It's the greatest instrument you'll ever own.

Dance, even if you have nowhere to do it but your living room.

Read the directions, even if you don't follow them.

Get to know your parents. You never know when they'll be gone for good.

Be nice to your siblings. They're your best link to your past and the people most likely to stick with you in the future.

Understand that friends come and go, but with a precious few, you should hold on.Work hard to bridge the gaps in geography and lifestyle, because the older you get, the more you need the people who knew you when you were young.

Live in New York City once, but leave before it makes you hard.

Live in Northern California once, but leave before it makes you soft.

Travel.
Accept certain inalienable truths: Prices will rise. Politicians will philander.

You, too, will get old. And when you do, you'll fantasize that when you were young, prices were reasonable, politicians were noble, and children respected their elders.

Respect your elders.

Don't expect anyone else to support you. Maybe you have a trust fund. Maybe you'll have a wealthy spouse. But you never know when either one might run out.

Don't mess too much with your hair or by the time you're 40 it will look 85.
Be careful whose advice you buy, but be patient with those who supply it. Advice is a form of nostalgia. Dispensing it is a way of fishing the past from the disposal, wiping it off, painting over the ugly parts and recycling it for more than it's worth.

But trust me on the sunscreen.

[europe_east]

ha! nu stiam ca a fost dat la o absolvire! in schimb stiam cantecul de mai demult, si stiu ca m-am dat de ceasul mortii sa il inregistrez...

[KORBEN]

THIS is talking of fu Ckin nonsense

[Alex Leo Serban]

eu o stiam in varianta baz luhrman, semi-rapaita pe mtv parca...
ma recunosc in versul cu '40-year olds...'
&, btw: salutari din china!
azi beijing, poimiine shanghai...

[europe_east]

cum era aia cu "president nixon visiting china: 'it is indeed a great wall' "... now, is it?

[herbert]

salutari din china!
azi beijing, poimiine shanghai...

als-ule, nu te mai saturi de aventuri...
doua pericole majore: gripa aviara si "comunismul fara consoane".
daca tot ai cheltuit o groaza de bani, macar sa obtii un interviu de la strabunica lui Wong Kar-wai...