Assassin’s Creed: Codul Asasinului, cu premiera în cinematografe pe 6 ianuarie, este povestea desfășurată pe mai multe lumi a unui bărbat care se trezește în centrul unei vechi lupte între două secte puternice — numai accesând amintirile strămoșului său, conținute de propriul ADN, poate să pună capăt conflictului și să se izbăvească.
Marcat de tragedie la o vârstă fragedă, Cal Lynch (Michael Fassbender) este un condamnat la pedeapsa capitală, care primește o neașteptată șansă de a trăi datorită activităților misterioase ale Abstergo Industries. Printr-o tehnologie revoluționară care deblochează amintirile genetice din ADN-ul său, Cal este trimis înapoi în timp, în Spania secolului al XV-lea. Acolo, el trăiește experiențele rudei sale îndepărtate, Aguilar de Nerha, un membru al unei societăți secrete denumită Asasinii, care luptă pentru protejarea liberului arbitru de Cavalerii Templieri avizi de putere. Transformat de trecut, Cal începe să dobândească capacitățile fizice și cunoștințele necesare pentru a demola organizația opresivă a Cavalerilor Templieri în prezent.
Bazat pe seria de jocuri video de succes Ubisoft, Assassin’s Creed: Codul Asasinului îi prezintă pe nominalizatul la Oscar Michael Fassbender (X-Men: Days of Future Past, 12 Years a Slave) și pe câștigătoarea premiului Oscar, Marion Cotillard (The Dark Knight Rises, La Vie en Rose). Filmul este regizat de Justin Kurzel (Snowtown, Macbeth), produs de New Regency, Ubisoft Motion Pictures, DMC Films și Kennedy/Marshall, cofinanțat de RatPac Entertainment și Alpha Pictures și distribuit de 20th Century Fox.
Prin adaptarea poveștii Assassin’s Creed: Codul Asasinului pentru marele ecran, filmul prezintă un nou personaj, Cal Lynch, jucat de Michael Fassbender. Descendent al mai multor linii de Asasini extraordinari, Cal este un criminal de carieră, salvat de execuție de Abstergo Industries, încarnarea modernă a Ordinului Templierilor. E obligat să participe la proiectul Animus și să retrăiască amintirile strămoșului său, Aguilar de Nerha, un Asasin din timpurile Inchiziției spaniole. Pe măsură ce Lynch continuă să trăiască amintirile lui Aguilar, acesta începe să își înțeleagă trecutul traumatizant și rolul în conflictul de secole dintre grupurile războinice.
Filmul nu se adresează numai fanilor familiarizați cu mitologia bogată a seriei, oferă o experiență individuală antrenantă și noilor-veniți
Michael Fassbender, care s-a impus ca unul dintre cei mai buni și mai populari actori, a văzut imediat potențialul unei noi adaptări a jocului. „Universul filmului Assassin’s Creed: Codul Asasinului a părut ușor adaptabil experienței cinematice”, declară acesta despre proiect. A crezut atât de mult în material, încât compania sa, DMC, a participa la proiect ca producător. Li s-a alăturat Frank Marshall și Patrick Crowley, responsabil pentru seria de filme Bourne și, recent, Jurassic World. Dar spune că noul film, scris de Bill Collage, Adam Cooper și Michael Lesslie, nu se adresează numai fanilor familiarizați cu mitologia bogată a seriei—oferă o experiență individuală antrenantă și noilor-veniți. „Povestea noastră e una în care nu trebuie să fi jucat jocul pentru a te bucura de film.”
Având experiența puternicului mutant Magento în filmul X-Men: Days of Future Past, Fassbender a înțeles posibilitățile poveștii pe care le-a permis ideea jocului care trece timpurile, cu inflexiuni SF, și a fost entuziasmat de șansa de a amplifica lumea deja expansivă a Assassin’s Creed: Codul Asasinului pentru marele ecran. „Când m-am întâlnit cu oamenii de la Ubisoft, și au început să-mi explice această lume și ideea memoriei ADN-ului, mi s-a părut o teorie științifică foarte fezabilă,” spune Fassbender. „M-am gândit la posibilitatea de a o transforma în experiență cinematică. Îl abordăm ca pe un film, nu ca pe un joc video”. În acest scop, personajele originale—inclusiv rolurile duble ale lui Cal și Aguilar, jucate de Fassbender—au fost create în mod special pentru film. Actorul declară: „Cal nu are o descendență de care să aparțină. E un suflet pierdut. S-a tot plimbat între școlile de corecție”. Dimpotrivă, Aguilar „este o persoană care aparține Codului. Are o cauză. Urmărește acea cauză. Aparține cauzei...”
Cu Fassbender în echipă, atenția s-a îndreptat către un regizor care să facă echipă cu actorul și să aducă profunzime poveștii. Întrucât colaborase cu Fassbender și Marion Cotillard în 2015, pentru Macbeth, Justin Kurzel a fost persoana potrivită. Prima întâlnire dintre Fassbender și regizorului australian s-a produs după ce primul a vizionat filmul de debut al regizorului, drama indie Snowtown: „Am simțit imediat că vreau să lucrez cu el,” remarcă Fassbender. „Doar simțindu-l pe el ca persoană și din conversațiile purtate, am știut că putem colabora. Am avut noroc că a răspuns materialului. O persoană cu puterea și viziunea lui e un avantaj imens.” „Atuul lui Justin este că poate face elementele complicate și subiectele dificile gestionabile și înțelese de public, așa cum a făcut și în Macbeth,” continuă Fassbender.
Călătoria lui Cal
Călătoria lui Cal a reprezentat esența interesului lui Kurzel față de proiect. Aflând adevărul despre strămoșii săi, Cal află despre trecutul său tulbure și se îndreaptă către înțelegerea adevărată și își acceptă rolul său pe această lume. Întrebările fundamentale precum modul în care istoria ne poate forma identitatea au fost esențiale pentru regizor, care a fost fascinat de noțiunea memoriei generice, de faptul că acțiunile și alegerile noastre se pot reverbera asupra generațiilor. „Este un om care află cine este prin experiențele și viețile celor dinaintea sa”, spune Kurzel. „Acest lucru m-a intrigat mereu. Dacă nu-ți cunoști descendența, cum înțelegi anumite emoții pe care le simți, inspirate de ADN? Este o parte integrantă și dinamică a filmului Assassin’s Creed: Codul Asasinului care îl ridică din zona jocului”.
Însă, regizorul recunoaște că povestea a fost dificil de redat. „Provocarea filmului Assassin’s Creed: Codul Asasinului este faptul că are un concept foarte complex,” spune Kurzel. „Ideea unui personaj al zilelor noastre care intră în mașina denumită Animus, care îl întoarce în timp? Nu este o mașină pentru călătoria în timp—este o mașină pentru călătoria în amintiri. Pe lângă toate acestea, mai există și războiul dintre Templieri și Asasini, lung de secole. Trebuie să lași publicul să înțeleagă ideea centrală a filmului. A fost elementul cel mai dificil—cum să iei două genuri diferite, complexe, și două perioade de timp diferite, și un actor care joacă două personaje diferite și să lași publicului ceva care să-l mulțumească?” Din fericire, declară Fassbender, viziunea și mâna fermă a regizorului au ghidat producția către lumină. „Viziunea lui Justin și claritatea a ceea ce căutam în fiecare scenă au adus claritate fiecărui moment,” spune acesta.
Contextul istoric
Unul dintre cele mai mare succese a francizei Assassin’s Creed: Codul Asasinului a fost îmbinarea isteață între istoria reală și fantezie. Asasinii și Cavalerii Templieri sunt grupuri reale ale căror filosofii erau diametral opuse, iar secretul sub care trăiesc a creat multe speculații în ceea ce privește motivele lor. Asasinii se trag din dinastia Hashashins din Nizari Islam, un ordin secret condus de o figură cunoscută ca Bătrânul de pe Munte. Pe parcursul a 300 de ani, Asasinii au ucis sute de ținte importante, iar termenul „asasin” provine de la acest grup. Cruciații, care reprezintă fundalul pentru primul joc Assassin’s Creed: Codul Asasinului, au considerat acest clan foarte fioros, iar legenda lor a fost amplificată în poveștile Cruciaților, spuse de Marco Polo. Cavalerii Templieri, însă, au fost un ordin creștin care a persistat timp de aproape două secole în Evul Mediu. Sancționați oficial de Biserica Catolică Romană, Templierii au avut ca membri unele dintre cele mai importante și temute figuri ale vremurilor, iar grupul a deținut o putere și influență enormă, până la dizolvarea sa în anul 1312. Dispariția sa la apogeul puterii sale a creat impresia că organizația a început să-și desfășoare activitatea clandestin, continuând să-și exercite influența.
Assassin’s Creed: Codul Asasinului imaginează o lume în care niciunul dintre aceste grupuri nu a dispărut complet, ci a dus un război lung de secole unul contra celuilalt și a hotărât cursul istoriei reale a omenirii prin acțiunile sale. În joc apar multe figuri istorice, la fel ca și în film, printre care, Tomas de Torquemada, Templierul pe care Asasinii trebuie să-l oprească în cele mai sângeroase zile ale Inchiziției spaniole. Crowley declară: „În lumea lui Assassin’s Creed: Codul Asasinului, Asasinii sunt personaje care trăiesc pe ascuns, spre deosebire de războinicul tipic al vremurilor care avea o sabie mare, purta scut și călărea. Asasinii au lame ascunse prinse de încheieturile mâinii cu fâșii din piele, și folosesc aceste arme pentru a putea ucide de aproape.” Asasinii se ghidează după câteva doctrine cheie, însă una este primordială: să lucreze în întuneric în slujba luminii. „Unul dintre crezurile lor este să te ascunzi la vedere,” continuă Crowley. „Se camuflează foarte bine. Se pricep foarte bine să se amestece, creând apoi o mare dezordine socială, deoarece nimeni nu se așteaptă ca ei să fie acolo.” Asasinii doresc să protejeze liberul arbitru, iar Cavalerii Templieri sunt interesați numai de putere și de subjugarea popoarelor libere. „Cavalerii Templieri doresc să controleze totul, să facă viața foarte previzibilă și să elimine șansa și oportunitatea,” spune Crowley. „Este o abordare mai totalitaristă.”
Salt-ul, mișcarea semnătură a filmului Assassin’s Creed: Codul Asasinului
Regizorul Kurzel și echipa sa au știut că acțiunea reală înseamnă, poate, cea mai mare provocare pentru cascadori: căderea liberă. Pentru coregrafia fiecărei cascadorii sunt necesare calcule nesfârșite, evaluări ale siguranței și diminuarea riscurilor, însă căderea liberă este una dintre cele mai periculoase cascadorii, deoarece aduce cu ea un element de imprevizibilitate. Într-adevăr, în era CGI, rar se filmează practic căderi libere, iar când se filmează, adesea nu sunt căderi libere reale, ci coborâri controlate pe cabluri. Și totuși, căderea liberă este esențială pentru Salt, mișcarea semnătură a filmului Assassin’s Creed: Codul Asasinului. Producția a înțeles că, dacă această cascadorie ar fi omisă în film—sau redată cu un computer—acțiunea și-ar pierde din farmec.
Astfel că, în locul unei dubluri digitale, echipa de producție l-a angajat pe alergătorul, cascadorul și gimnastul Damien Walters, care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor, executând o cădere liberă de la 38 m (echivalentul unei clădiri de 12 etaje - n.red). Din fericire, Walters era deja fanul jocurilor Assassin’s Creed: Codul Asasinului, iar înainte de a se alătura proiectului, britanicul care a executat cascadoriile în filme precum Kingsman: The Secret Service și Skyfall, începuse să se gândească deja la executarea Saltului pentru canalul său de YouTube.
Fassbender remarcă mirat: „Damien a executat un Salt de 38 m în mod real, de pe o macara, fără cabluri, fără coardă elastică, doar o cădere liberă.” Saltul a fost filmat în deșertul Almería din Spania. Kurzel declară: „Lumina îl transformă într-un loc spiritual. Sergio Leone și-a filmat filmele western în acea zonă, așa că a părut locul ideal pentru filmarea Saltului.” De fapt, Walters a executat opt Salturi—începând de la 12m până la 38m, ceea ce nu s-a mai făcut anterior.
„Pe ecran, 24 și 38m arată cam la fel, dar a fost important ca el să reușească cea mai înaltă cădere executată vreodată,” spune Kurzel. „A fost o zi captivantă și exasperantă. Dar cred că se simte asta în filmare—simți că cineva a executat cu adevărat Saltul. Și îmi place că pot spune asta și că am capturat totul pe peliculă. Nu s-a produs prin siguranța unor butoane.”
Recrearea secolului XV spaniol,cea mai mare provocare a producției
Cea mai mare provocare pentru producție a fost recrearea secolului XV spaniol, contextul regresiilor lui Cal în amintirile lui Aguilar. Filmările în locațiile din Malta și Almería, Spania, au încheiat programul de producție, iar filmările dintre acestea s-au desfășurat în studiourile din Pinewood. Dar a existat un element care a legat trecutul de prezent, spune Kurzel. „Lumina este un motiv esențial în Assassin’s Creed: Codul Asasinului, inspirând și influențând masiv vizualul,” spune regizorul, indicând picturile lui Caravaggio ca sursă puternică de inspirație. „Replica, ‘Lucrăm în întuneric în slujba luminii,’ ideea personajelor care lucrează pe ascuns, dispărând rapid în întuneric, a influențat aspectul,” spune Kurzel. „Are o ușor aspect de film noir; am fost inspirat de vechile westernuri ale lui Sergio Leone, filmate cu lentile panoramice, și de Lawrence of Arabia, care s-a filmat cu lumină reală, în cameră, la un anumit moment al zilei. Am folosit mult fum, praf și atmosferă pentru a da viață mediului, dar ne-am bucurat și de mediile naturale din locațiile de filmare.”
