Programul MECEFF „7+1” va oferi publicului spectator o serie de producții din spațiul geografic central-european, în cadrul unor secţiuni necompetiţionale. Este vorba de filme realizate înainte de 1989, cu un puternic mesaj anti statul comunist și regizate de câțiva dintre cei mai mari regizori europeni ai secolului XX.
Astfel, în cadrul programului dedicat cehoslovacului Miloš Forman, publicul prezent la Mediaș va putea să (re)vadă patru filme clasice din filmografia marelui regizor: documentarul muzical Concurs/Konkurs (1964), universal recunoscut și acceptat drept primul film din Noul Val Cehoslovac grație potretului realist făcut culturii tinere.
Popa prostu'/Cerny Petr (1964), primul lungmetraj de ficţiune al lui Forman şi care i-a adus acestuia Leopardul de Aur la Festivalul de Film de la Locarno.
Dragostea unei blonde/Lasky jedne plavovlasky (1965), o poveste de dragoste între o tânără provincială și un pianist din Praga, film nominalizat la Oscar și Globul de Aur pentru „Cel mai bun film străin”; Balul pompierilor/Hori, ma panenko! (1967), capodopera absolută a lui Forman, ultimul film realizat de acesta în Cehoslovacia natală și, totodată, primul film color al Noului Val Cehoslovac.
Programul special dedicat operei polonezului Andrzej Wajda reunește șase titluri din bogata sa filmografie, filme realizate în diferite etape ale carierei:
Canalul/Kanał (1957) și Cenușă și diamant /Popiół i diament (1958), cel de-al doilea și, respectiv, cel de-al treilea film din trilogia Revoltei din ghetoul Varșoviei, începută de Wajda cu A Generation. Canalul a primit Premiul Special al Juriului la Cannes, iar Cenușă și diamant a primit premiul FIPRESCI la Veneția.
Peisaj după bătălie/Krajobraz po bitwie (1970), film din cea de-a doua etapă a carierei, filmat din mînă, în culori vii și cu extrem de multe close-upuri, descrie confuzia emoțională și psihologică a celor eliberați din lagărele naziste imediat după terminarea războiului
Omul de marmură /Człowiek z marmuru (1977) cronichează măreția și decăderea unui muncitor polonez devenit simbolul stahanovismului pentru ca mai apoi să cadă în dizgrație – filmul a primit premiul FIPRESCI la Cannes
Drama romantică Domnișoarele din Wilko/Panny z Wilka (1979), nominalizată la Oscar pentru „Cel mai bun film străin”
Omul de fier/Człowiek z żelaza (1981), un portret al mișcării Solidaritatea și al primului său succes în fața Guvernului polonez, care a recunoscut dreptul muncitorilor la un sindicat independent – filmul a câștigat Palme d'Or Cannes și a fost nominalizat la Oscar pentru „Cel mai bun film străin”.
Un al treilea program special este dedicat regizorului maghiar Miklós Jancsó, decedat la începutul acestui an. Cele două filme selecționate – Roșii și Albii/Csillagosok Katonak (1967), coproducție maghiaro-sovietică realizată la aniversarea a 50 de ani de la Revoluția din Octombrie, și Liniște și strigăt/Csend es kialtas (1968), lansat în competiția Festivalului de la Veneția – oferă o imagine exhaustivă asupra Ungariei la 1919, punând accentul pe lipsa de logică și brutalitatea războiului.
Evident, programul paralel dedicat cinematografiei pre-1989 din Europa Centrală și de Est nu ar fi putut complet fără câteva filme românești... Astfel, cei prezenți la Mediaș pe perioada festivalului se vor reîntâlni cu câteva dintre filmele realizate de regretatul Alexandru Tatos: ecranizarea după Ion Băieșu, Mere roșii (1976), povestea despre emigrație Rătăcire (1978), drama de război Duios Anastasia trecea (1979), ambițiosul tripitic Secvențe (1982) și drama romantică Fructe de pădure (1983). Acestor pelicule li se alătură cel mai bun film românesc al tuturor timpurilor (potrivit votului exprimat de membrii Asociației Criticilor de Film), Reconstituirea (1968) lui Lucian Pintilie , film interzis vreme de 20 de ani, și ecranizarea după Fănuș Neagu, Dincolo de nisipuri (1974), film puternic cenzurat de către comuniști și, totodată, ultimul film regizat de Radu Gabrea în România înainte de plecarea în Germania.
Secțiunea necompetitivă „Selecția Președintelui”
Similar edițiilor anterioare, pe lângă competiția oficială și o serie de filme reprezentative din perimetrul geografic central și est-european, programul MECEFF „7+1” va oferi publicului spectator o nouă serie de filme în limba idiș, adunate în secțiunea necompetitivă „Selecția Președintelui”:
Fiul cantorului/Dem Khazns Zundl (SUA, 1937) – Această dramă muzicală, supranumită de criticul de film J. Hoberman drept „Anti - Cântărețul de jazz”, marchează debutul lui Moise Oysher în cinema cu rolul unui tânăr rebel care pleacă din shtetl-ul său polonez la New York, unde este „descoperit” și devine un cântăreț bine-cunoscut...
Ierusalimul american: Evreii şi înălţarea oraşului San Francisco/American Jerusalem: Jews and the Making of San Francisco (SUA, 2013): Un documentar despre pionierii evrei din San Francisco, atraşi în California de „Goana după aur” și inițiatori ai unei comunități prospere, în acea vreme a doua ca mărime din Statele Unite, după cea din New York.
Mămica/Mamele (Polonia, 1938): Mamele surprinde diferitele aspecte ale vieții evreiești în perioada interbelică în Lodz – mahalale și evrei șomeri, cluburi de noapte și gangsteri... Dar filmul îi aparține, în fapt, lui Molly Picon, splendidă în rolul fetei de fată cuminte, ce-și ține familia unită din copilărie și până la bătrânețe.
O legendă din Vilnius: Puterea Rabinului/Dem Rebns Koyekh (SUA, Polonia / 1924, 1933): Un student al Talmudului şi o fată orfană, care se iubesc profund, au de înfruntat despărţirea pentru totdeauna, deşi părinţii lor promiseseră, înainte de naşterea lor, că ei vor deveni soţ şi soţie. Doar intervenţia miraculoasă a profetului Ilie le îngăduie părinţilor să-şi îndeplinească jurământul şi celor doi îndrăgostiţi să găsească fericirea împreună.
Tevye (SUA, 1939): Adaptarea nemuzicală a lui Maurice Schwartz după povestea clasică a lui Sholem Aleichem (care avea să inspire şi Scripcarul pe acoperiş) subliniază înfruntările dintre tradiţie şi modernitate, dintre autoritate părintească şi dragoste, dintre obiceiuri şi deschidere sunt prefigurate de antisemitismul comunităţii rurale. Restaurat de The National Center for Jewish Film, Tevye a fost declarat în 1991 „comoară naţională” și este primul film în altă limbă decât engleza inclus în Registrul Naţional de Filme al Bibliotecii Congresului.
Expoziţii: Film Poster Is Not Dead şi Filmul românesc – afișe și reclame
Pe lângă programul de filme, MECEFF “7+1” le propune spectatorilor prezenți la festival și două expoziții extrem de speciale ce vor fi deschise numai în perioada festivalului:
Film Poster Is Not Dead: Ce se întâmplă atunci când artiștilor și designerilor de astăzi li se dă libertate creativă totală, pentru a face un afiș de film? 30 de afișe realizate de studenții școlilor de artă din Cehia și România. Proiectul reprezintă o continuare a expoziției de succes de anul trecut „101 Czechoslovak Film Poster“, care prezenta epoca de aur a afișului cehoslovac de film, realizat între anii 60 și 80. Expoziția este organizată în parteneriat cu Centrul Ceh, Terry Posters și A.D.I. Regiunea Târnavelor și va putea fi vizitată la Centrul de Urbanism JEWEL Model din strada Nicolae Iorga nr. 2.
Filmul românesc – Afișe și reclame: Imagini remarcabile de pe vremea când publicitatea la filme se făcea pe cărți poștale și pe cutii de chibrituri, fotografii cu vechi incinte ale cinematografelor din țară care azi sunt istorie și reclame incitante ce chemau publicul să se delecteze cu filmele epocii. Expoziția coordonată de Ancuța-Lăcrămioara Chiș și Ucu Bodiceanu este organizată în parteneriat cu Casa de Cultură Cluj-Napoca și Clujul de altă dată și va putea fi vizitată la Sala Traube.
MECEFF “7+1” – Mediaş Central European Film Festival este organizat de Ecran Cinema Management, Primaria Municipiului Mediaş prin Direcţia Pentru Cultură, Institutul Cultural Român, Ministerul Culturii, CNC, Regiunea Târnavelor. Cea de-a patra ediție va avea loc în perioada 2-6 septembrie 2014.
