Furiosa: A Mad Max Saga, George Miller revine la Cannes cu un prequel spectaculos

de Mihnea Vonica în 17 Mai 2024
La nouă ani după ce a prezentat Mad Max: Fury Road la Cannes, regizorul George Miller s-a întors miercuri pe Croazetă alături de Anya Taylor-Joy și Chris Hemsworth cu al cincilea episod din înflăcărata lui saga action adventure

Furiosa: A Mad Max Saga este o poveste de proporții epice, împărțită în cinci capitole, ce readuce fanii francizei în deșertul australian "Wasteland" și care își propune să acopere timp de 2 ore și 28 de minute mai mult de un deceniu din viața protagonistei sale, Furiosa (Anya Taylor-Joy), oferind multe răspunsuri la întrebările legate de trecutul său brutal (de la cum a fost răpită din locul său natal, The Green Place of Many Mothers, la cum devine Imperator, o războinică valoroasă în slujba maleficului Immortan Joe). Este un blockbuster captivant, cu două secvențe intense de acțiune, și se diferențiază de Mad Max: Fury Road prin faptul că pune mult mai mult accentul pe călătoria emoțională a tinerei Furiosa, oferind fanilor oportunitatea de a se cufunda din nou în lumea Mad Max. Totuși, deși e un film ambițios cu o narațiune complexă, anumite momente semnificative sunt comprimate sau estompate, ceea ce subminează povestea. Per ansamblu, Miller a creat un prequel demn de saga Mad Max cu care își poate încânta admiratorii francizei și chiar să-și câștige noi simpatizanți.

Cu toate că spune povestea protagonistei interpretată de Charlize Theron în Fury Road, Furiosa funcționează și ca film de sine stătător, întrucât abordează teme universale: răzbunarea și lupta pentru putere; dar se și inspiră din Biblie (răstignirea pe cruce a lui Iisus) și mitologia greacă (calul troian). Filmul o înfățișează pe tânăra Furiosa, interpretată cu multă îndemânare de Alyla Browne, care se aventurează în mijlocul unei bande de motocicliști smintiți ce au descoperit The Green Place, unul dintre puținele locuri din universul post-apocaliptic în care încă există apă și vegetație. Furiosa este răpită de aceștia și dusă în deșert către liderul lor, Warlord-ul Dementus (Chris Hemsworth), introdus având o mantie albă, mesianică, un ursuleț de pluș ce îi amintește de familia pe care a pierdut-o și un car de război asemănător cu cel al romanilor, doar că tras de motociclete în loc de cai. Dementus este o combinație între un războinic violent, însetat de putere, și o caricatură comică ce amintește mai degrabă de Thor din seria Marvel (părul lung al actorului înlesnește comparația). Deși Hemsworth a declarat la conferința de presă de la Cannes că a vrut să se folosească de caracterul absurd al personajului pentru a surprinde atunci când acesta devine brusc violent, utilizarea umorului în momente serioase nu face decât să îl submineze pe Dementus din poziția de răufăcător.

Chris Hemsworth drept Dementus în Furiosa: A Mad Max Saga

Neavând deloc o misiune ușoară deoarece urmează rolului incredibil realizat de Charlize Theron, Anya Taylor-Joy reușește să creeze o Furiosa complexă. Deși apare abia după aproximativ o oră, atunci când Furiosa este deja mai mare, prezența ei se simte pe ecran instant: aceasta afișează o privire prin care transmite multă emoție din prima clipă. De altfel, Furiosa nu vorbește prea mult în film, fiind mai mult concentrată să supraviețuiască diverselor lupte la care ia parte, așa că ochii expresivi ai Anyei joacă un rol esențial în interpretarea personajului. Metamorfoza ei de la o fetiță vulnerabilă la legendara Imperator Furiosa se produce în mai multe etape și este credibilă, aceasta fiind învățată de Praetorian Jack (Tom Burke) cum să facă față luptelor de pe drum. Iar momentul în care se rade total în cap este unul cu adevărat puternic, aceasta parcă întruchipând-o chiar pe Charlize Theron înainte de evenimentele din Fury Road.

Anya Taylor-Joy drept Furiosa, pregătindu-se de răzbunare

Furiosa: A Mad Max Saga apelează la nostalgia fanilor, întrucât reapar personaje bine-cunoscute din Fury Road (Furiosa, Immortan Joe, War Boys, The People Eater, Organic Mechanic, Rictus Erectus) și abundă în detalii, concentrându-se pe extinderea lumii Mad Max (ne sunt prezentate locații noi precum The Green Place, Gas Town și The Bullet Farm). Cele două secvențe lungi de bătălie de la mijlocul și spre finalul filmului, ce îi are în prim-plan pe Furiosa și Praetorian Jack, sunt de asemenea extraordinare, iar aici sunt de apreciat atât imaginile și efectele speciale spectaculoase, cât și montajul de sunet remarcabil, care (mai mult ca sigur) pot răspândi o doză mare de adrenalină pasionaților de filme de acțiune.

Problema principală a filmului este faptul că se răspândește un pic prea mult din cauza ambiției lui Miller de a spune o poveste la o scară atât de largă, mai ales pentru un lungmetraj. Dacă Fury Road se întinde pe trei zile de poveste și se concentrează pe acțiunea intensă din această perioadă, Furiosa cuprinde peste 15 ani de narațiune din viața protagonistei, ceea ce face ca anumite momente importante din poveste să fie ușor trecute cu vederea. Felul în care Jack este introdus în film pare estompat, acesta apărând deodată drept șofer al convoiului ce transportă resurse către Gas Town. Abia mai târziu se dovedește că el este un luptător desăvârșit și un mentor care o ajută pe Furiosa să-și dezvolte abilitățile, iar momentul în care se termină parteneriatul dintre cei doi este mai degrabă lăsat de izbeliște. De asemenea, mult anticipata confruntare dintre Immortan Joe și Dementus este amânată până spre final, atunci când este rezolvată off-screen printr-o scurtă narație, filmul ocolind lupta epică pe care o promitea.

Furiosa nu este un lungmetraj perfect, iar în unele momente ambiția de a spune o poveste atât de vastă ajunge să fie în detrimentul narațiunii. Cu toate acestea, noua adiție din universul Mad Max este cu siguranță de neratat pentru fanii francizei și ai genului de acțiune. Filmul începe cu o simplă întrebare: "În timp ce lumea se prăbușește în jurul nostru, cum ar trebui să-i înfruntăm cruzimea?" Ei bine, răspunsul pe care îl dă în final este la fel de simplu: tot ce putem face este să nu devenim și noi, la rândul nostru, cruzi.

jinglebells