Spider-Man: Homecoming începe cu rezultatul bătăliei Răzbunătorilor. New-yorkezii au fost lăsaţi pe cap cu o mulţime de daune, iar acum încearcă să scape de moloz şi de deşeuri. Această activitate l-a avantajat pe Adrian Toomes, a cărui companie de debarasare a obţinut un contract pentru îndepărtarea efectivelor de luptă ale extratereştrilor … până când a apărut Tony Stark cu Department of Damage Control, pe care l-a înfiinţat împreună cu guvernul şi care elimină în felul acesta afacerea concurentă a lui Toomes.
„Toomes este un tip muncitor, care şi-a construit un imperiu de afaceri”, spune Michael Keaton. „El nu e excesiv de bogat, dar e foarte muncitor. Dar atunci când vine ordinul de sus că afacerea intră sub auspiciile lui Tony Stark, el se simte total neîndreptăţit.”
Aceasta îi diferenţiază pe eroi de ticăloşi. Toomes începe să fure tehnologie militară capturată de la extratereştrii construindu-şi chiar un costum cu aripi cu ajutorul căruia fură resturile pe care le cară camioanele Departamentului înfiinţat de către Stark – folosind prada pentru a o preface în armament şi a o vinde pe piaţa neagră.
„Ceea ce e fantastic este faptul că Vulture, la fel ca şi Bruce Wayne, îşi construieşte singur costumul şi armura şi tot ceea ce îi trebuie,” afirmă Keaton. „El nu are puteri supranaturale, e un simplu om care aranjează astfel lucrurile încât să fie în avantajul său.”
Mulţi actori, care trebuie să interpreteze roluri negative, susţin că secretul interpretării este acela de a descoperi impulsul care-l pune în mişcare pe personaj şi de a fi aproape convinşi că abordarea personajului din film e corectă. Keaton nu face excepţie de la această metodă. „Ceea ce e interesant în intriga filmului este faptul că Peter nu vede întregul; Toomes este un bărbat matur, care ştie cum merg lucrurile,” susţine el. „Adrian Toomes a trecut prin multe şi a fost încercat de nedreptăţi. Astfel gândeşte Vulture şi parţial are dreptate”.
„Vizuina” lui Vulture
Scenograful Oliver Scholla creat „vizuina” lui Vulture amenajând o hală abandonată, în care se tipăreau anterior cărţi de telefon. „Locaţia lui Vulture şi a găştii lui trebuia să se afle peste râu de Manhattan, cu vedere către turnul Avengers”, explică Scholl. „Managerul nostru de locaţie, Mike Fantasia, a găsit locaţia companiei care tipărea cărţile de telefon. Aveam acum la dispoziţie mai multe spaţii interconectate, cu stiluri arhitectonice diverse, care puteau fi lărgite şi amenajate după nevoie. Spaţiul în care se mişcau eroii se afla acolo, pe platforma pre-existentă; noi am mai adăugat doar o scară de tip industrial şi câteva grinzi verticale galbene care susţineau macaraua de forţă care susţinea cadrul ferestrei din acoperiş prin care urma să intre Vulture în zbor. Platforma de aterizare era prevăzută cu garnituri anti-şoc pentru o aterizare mai lină a lui Vulture şi cu o articulaţie care urma să simuleze căderea unei greutăţi pe platformă. Decoratorul nostru de platou, Gene Serdena, a construit un ansamblu de proptele care să simuleze o linie de asamblare a invenţiilor trăsnite ale lui Tinkerer”.
„În prima zi când am păşit pe platforma companiei de debarasare am fost impresionat de dimensiunile şi amplitudinea platoului,” afirmă Michael Keaton. „Acestea depăşeau cu mult dimensiunile pe care mi le imaginasem – era un mediu visceral în care puteai lucra şi care părea perfect pentru Vulture şi suita sa.”
Una dintre cele mai faimoase secvenţe inspirate direct din benzile desenate
Hala în care se tipăreau cărţile de telefon putea găzdui şi secvenţele de acţiune specifice lui Spider-Man. „În film, Vulture îşi foloseşte costumul cu aripi pentru a prăbuşi o hală sub dărâmăturile căreia urma să rămână prizonier Spider-Man”, explică Carroll. „Este una dintre cele mai faimoase secvenţe inspirate direct din benzile desenate – Amazing Spider-Man #33. Toţi realizatorii de la Marvel aşteptau de multă vreme să aducă această secvenţă pe ecran, iar noi ne-am străduit să reproducem decorul exact cum era în benzile desenate.”
Era sarcina lui Scholl să o scoată la capăt. „Am folosit alt spaţiu din aceeaşi locaţie, care fusese o magazie de ambalare, unde am putut modifica grinzile astfel încât să semene cu coloane de beton, pe care le-am înfăşurat cu încărcături de explozivi pentru efectele speciale. Coordonatorul efectelor vizuale, Janek Sirrs, a amplasat exploziv pe tot traseul de zbor al celor doi pentru a obţine o coregrafie spectaculoasă a distrugerii. Hala distrusă am recompus-o ca pe o grămadă de moloz, pe platoul de la Pinewood Studios”.
