De la regizorul filmelor „Interstellar", „Inception" şi „The Dark Knight", Christopher Nolan este pe marile noastre ecrane cu un action thriller de o magnitudine incredibilă, care îi aduce în unul dintre rolurile principale pe Cillian Murphy.
Iată un interviu cu actorul, pus la dispoziția cititorilor Cinemagia de către distribuitorul filmului, Freeman Ent.
Care a fost primul tău gând atunci când regizorul Christopher Nolan ţi-a propus un rol în „Dunkirk”?
Cillian Murphy: Chris m-a sunat şi mi-a spus că urmează să îmi trimită o propunere. Mă cunoaşte suficient de bine încât să ştie ce filme m-ar putea interesa şi ce fel de roluri aş putea accepta. Când vorbim despre un film al lui Nolan, clar sunt toate şansele să fie ceva al naibii de bun. M-am simţit flatat când m-a sunat, iar povestea filmului m-a cucerit imediat.
Ce ţi-a plăcut cel mai mult la scenariul filmului?
Cillian Murphy: M-a frapat faptul că nu este tipicul film american de război, aşa cum au fost altele de succes din aceeaşi categorie. Dacă ar trebui să fac un top cu filme moderne de război, sigur nu ar intra niciunul britanic din ultimii 30 – 40 de ani. Cred că proiectul l-a atras pe Nolan pentru că a recunoscut ceva unic în această poveste, pe care publicul nu a mai văzut-o şi cu care va rezona.
În Dunkirk interpretezi un personaj cunoscut doar ca „soldatul tremurând”. Ce ţi-a plăcut în mod deosebit la acest rol?
Cillian Murphy: Cred că personajul meu este reprezentativ pentru experienţa a mii de soldaţi şi descrie unealta de război cu cele mai profunde implicaţii emoţionale şi psihologice. Facem cunoştinţă cu el în momentul în care este salvat de pe o navă scufundată. Tocmai a supravieţuit unui atac inamic, a trecut prin momente de groază, dar află că trebuie să se întoarcă pe câmpul de luptă.
Filmul se plimbă între mai multe planuri temporale şi acoperă o serie întreagă de evenimente de pe plaja franceză. Dar, fiind vorba despre un proiect al lui Nolan, povestea nu curge liniar. Fiecare plan are propriul ritm – o săptămână pe uscat, o zi pe mare şi o oră în aer – personajul meu apare în două dintre aceste planuri.
Scenele tale au fost filmate chiar pe mare într-un vapor adevărat. De ce a fost atât de important să filmaţi într-un cadru real şi nu în studio într-un bazin cu apă?
Cillian Murphy: Hotărârea lui Chris de a înregistra cât mai realist acţiunea este motivul pentru care filmele lui au atâta intensitate şi sunt atât de viscerale.
În „Inception” îmi amintesc că am filmat pe munte în timpul unei furtuni de zăpadă şi Chris continua să înregistreze deşi era totul alb de jur împrejur. Dacă vrei să obţii cele mai autentice reacţii sau cele mai sincere răspunsuri din partea actorilor, atunci trimite-i pe marea învolburată şi pilotează un avion de război adevărat deasupra lor. Publicul va simţi realismul situaţiei… actorii cu siguranţă au făcut-o la filmări.
Ce te impresionează cel mai tare la modul de lucru al lui Nolan?
Cillian Murphy: Viziunea lui; înfierarea cu care se dedică proiectelor sale; şi felul în care alege să pună în scenă acţiunea. Există regizori care se pricep la efectele vizuale, alţii care se descurcă minunat cu actorii şi mai sunt regizori care înţeleg perfect scenariul. Ei bine, Chris le are pe toate. Cunoaşte foarte bine toate persoanele cu care lucrează pe platouri. Aşadar trebuie să fii foarte focusat pe ceea ce faci, altfel rişti ca regizorul să îţi facă mai bine treaba (Râde).
Crezi că filmul îi va convinge pe oameni să se documenteze mai mult despre evenimentele de la Dunkirk?
Cillian Murphy: Filmul relatează evenimente fictive, iar personajele noastre nu sunt reale, dar dacă oamenii ies din sala de cinema şi vor să afle mai multe despre ce s-a întâmplat cu adevărat în război, mi se pare că am reuşit un lucru fantastic.
Care speri să fie reacţia publicului la ieşirea de la film?
Cillian Murphy: Sper ca producţia să îi treacă printr-o experienţă intensă şi viscerală, dar să fie şi emoţionaţi de factorul uman care leagă toate povestea. La asta se pricepe Chris cel mai bine şi a reuşit acelaşi lucru şi cu “Dunkirk”. Este un film despre curaj şi supravieţuire, triumf şi esenţa umană. Cred că asta reprezintă de fapt evacuarea de la Dunkirk, iar acest sentiment este prezent în fiecare cadru din film.
