Viermuieli Jelly-Spine-oase

[jeleu]

Foarte interesant!
Si pot sä deduc cä adevärat. Nu cunosc detalii concrete (în perioada aia, încetasem asa-zisa colaborare cu securitatea, apropo de care tot bagä strâmbe limbricul äla de Jeleu - culmea, citând nu cunoscätori, ci niste mitomani care habar n-au ce-a fost atunci, si acum inventeazä) - dar pot confirma cä se potriveste de minune.

Poate esti un scump si ma lamuresti care-s sursele astea "mitomane si necunoscatoare".
Sa fie Dinu Tanase, putin mai batran si un regizor (nu "regisor", ce gluma proasta) mult mai valoros decat tine? A, sa nu mai zic de spinarea infinit mai dreapta.
Sau poate Fane de la Buftea, cel caruia i-ai spus totul legat de Securitate intre doua sticle de vin? Imi pare rau ca sunt baiat cu bun-simt si nu pot da copy-paste la arhiva de messenger.
Sau sa fie Radu Nicoara, un om care chiar a facut ceva post-debut si culmea, a ajuns sa faca si un al doilea film?

Ce motiv ar avea cei din fosta ta breasla sa-ti poarte pica? In niciun caz succesul in meserie.

[Pitbull]

Inainte de a încuia acest topic, ca sä fie totul clar si sä nu-si închipuie cineva cä Jeguleu m-a läsat färä replicä, lämuresc lucrurile pentru oricine citeste:

Cu Fane de la Buftea n-am bäut în viata mea; era un coleg de treabä, dar un personaj sordid, asa cä tineam distanta. Astea-s inventii, pe care oxiurul de mai sus le-a auzit de la altii si le repetä mecanic. (Apropo, acum aud prima oarä aberatia asta.)

Despre povestea cu securitatea n-am povestit nimänui "între sticle de vin", ci:
- Lui Radu Caranfil, serios si lucid, în toamna lui 1982, când eram pus sä-l urmäresc. L-am prins singur într-o camerä de cämin, mi-am asumat riscul, i-am märturisit totul, cu lux de amänunte, avertizându-l sä fie prudent si cerându-i sä le transmitä acelasi avertisment si elorlalti urmäriti de care stiam: Tudor Potra, Ducu Darie, Radu Amzulescu, Florentin Duse, etc. (adicä exact scopul în care acceptasem asa-zisa "colaborare", ca sä actionez pe invers, protejând oamenii, filtrând informatiile si prevenindu-i cä sunt luati în vizor). Radu poate atesta oricând acest lucru
- Public si din proprie initiativä, în revista "Zig-Zag" (nr. 8, cred...), în aprilie, 1990, într-un interviu luat de Felix Anton Rizea.
- Nu peste mult, i-am povestit acelasi lucru, detaliat, lui Bujor Nedelcovici, care ulterior a relatat totul în volumul "Un tigru de hârtie".

Perioada respectivä s-a situat între februarie 1981 - septembrie 1982. Pe Dinu Tänase l-am cunoscut personal prima oarä în decembrie, 1987, la sediul echipei "Drumet în calea lupilor" (C-tin Vaeni). Pânä atunci, n-am avut niciodatä nici un fel de contacte, nici mäcar indirecte. Probabil cä Dinu dä mai departe ce-a auzit si el de la altii - desi mä îndoiesc; îl stiu ca om de caracter, nu catzä.

Radu Nicoarä minte cu nerusinare. Povestea colportatä de el e urmätoarea: cicä prin 1987, se pregätea sä depunä actele pentru un voiaj în S.U.A., si cu o zi înainte a venit la Mihnea Columbeanu, care-i era foarte bun prieten, ca sä-i aducä înapoi o geacä de blugi împrumutatä - prilej cu care, i-a dezväluit planul lui de a rämâne în S.U.A. (M.C. devenind astfel singurul pärtas). A doua zi, s-a trezit chemat la Securitate si chestionat; numai M.C. l-ar fi putut turna.
Inventia contine nu mai putin de cinci minciuni:
- Nu am fost niciodatä "foarte buni prieteni"; doar colegi civilizati.
- Nu ne-am vizitat niciodatä unul pe altul acasä.
- Singurele mele geci de blugi au fost douä: le-am avut între 1971-1974 si 1976-1978 (le-a adus tata din cele douä cälätorii în state). Ulterior, n-am mai avut (sau mäcar purtat, folosit, etc.) nici una.
- In perioada anului 1987, încetaseräm de mult orice relatie (färä sä ne certäm; doar cä, din 1984, ni s-au despärtit drumurile).
- Asa cum am spus, relatiile mele cu securitatea au încetat în septembrie 1982. (Chestie care se poate dovedi cu acte; existä dosare la C.N.S.A.S., în caz cä nu stiati.)

Topic închis.