Go Back   Cinemagia Forum > De toate pentru toti > Cafenea

Reply
 
Thread Tools Search this Thread
Old 27 Oct 2010, 00:20   #981
Pitbull
Unlikely Messiah
 
Pitbull
 
Join Date: Dec 2004
Location: Bucharest
Posts: 16,822
@Mircea:
E un text vechi, exprimat simplist, cu multe figuri de stil - adecvat puterii de intelegere a oamenilor de acum douä mii de ani, când nu exista psihologie, stiintä de carte, scoli (decât pentru membrii elitelor), etc.
Fondul lui rämâne valabil, dar forma nu se mai aplicä de nici o culoare - dimpotrivä, e chiar periculoasä. In asemenea cazuri, este obligatoriu un comentariu competent, care sä corijeze aceste decalaje.
(Voi reveni imediat cu un anumit exemplu...)

Sä nu uitäm cä textele Biblice sunt pline de asemenea imperfectiuni de exprimare - începând chiar cu Geneza (o scripturä super-majorä, de un adevär fundamental - dar care interpretatä literal cade în ridicol).

Last edited by Pitbull : 27 Oct 2010 at 00:24.
Pitbull is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Old 27 Oct 2010, 00:25   #982
matmircea
Veteran
 
matmircea
 
Join Date: Mar 2010
Posts: 260
Parintele Rafail Noicasa vedem ce zice..sa nu-mi zici ca si el a trait acu 2000 de ani ...

Despre frica lui Dumnezeu

Ma gandesc sa spun cateva cuvinte despre frica lui Dumnezeu fiindca este "inceputul intelepciunii". Dar tare mi-e ca nu intelegem noi ce este frica lui Dumnezeu, frica de Dumnezeu; adica, sa-ti fie frica de Dumnezeu daca faci rau, si atuncea, de frica batului, sa nu faci nici aia, nici ailalta? Dar atuncea, daca ne este frica de Dumnezeu in felul acesta, cum propovaduim noi un Dumnezeu al dragostei, si unde este dragostea daca ne este frica de Dumnezeu asa cum ne este frica de un caine rau?

Dar atunci ce este frica lui Dumnezeu? Am cunoscut un suflet foarte bun care, ca sa se pazeasca de rele, si-a agatat in odaie o icoana, sau mai bine zis un tablou, unde se arata Judecata de Apoi, si mai ales chinurile iadului. Si atuncea nadajduieste, cand ii vin ganduri rele, ca uitandu-se la chinurile iadului sa se infricoseze si sa se ajute ca sa le taie. Spunea ca, la inceput, mergea tactica aceasta a nevointei, dar acuma se uita cu indiferenta la toate ororile pe care le arata tabloul, si inceputul intelepciunii parca nu se inteleneste in inima ei. Dar imi venea sa zic: Frica de iad, frica de chinuri este aceeasi cu frica de Dumnezeu, sau cand altii gandesc ca, tot asa, se infricoseaza cu gandirea la draci si la tot ce ne fac ei? Dar atuncea imi vine gandul: Frica de drac, asta este frica de Dumnezeu? Adica, Dumnezeul nostru este dracul? Ori Dumnezeul nostru este iadul?

Frica de Dumnezeu. Dar mie imi place, acolo unde se poate, unde fraza ingaduie, imi place mai mult sa spun "frica lui Dumnezeu," fiindca expresia asta are un diapazon mai larg, inseamna mult mai multe lucruri, precum as vrea sa va pun lucrul acesta in gand acuma, din tineretele voastre. Tot cuvantul dumnezeiesc are un diapazon mult mai larg decat orice cuvant omenesc. Cu ajutorul Domnului o sa incep sa va vorbesc despre asta.

Prefer "frica lui Dumnezeu", intai, fiindca "frica de Dumnezeu" prea mult sugereaza ca ti-e frica "de"; si atunci, daca ti-e frica "de" - fie Dumnezeu, fie un balaur - ce faci? Fugi si te ascunzi. Dar asta-i tocmai gresala pe care a facut-o Adam; ca, poticnindu-se si neascultand de Dumnezeu, vine Dumnezeu in Rai, si Adam aude glasul lui Dumnezeu in Rai, in "racoarea serii", si fuge si se ascunde dupa copac.

Dar pe noi Biserica ne invata nu sa ne ascundem, ci sa ne marturisim: spovedanie. Adica ce este spovedania? Noi venim la Dumnezeu si ne dezvaluim. Nu ca Adam, asteptand pe Dumnezeu sa zica: "Adame, unde esti?" "Apai m-am ascuns, fiindca eram gol". Si atunci Dumnezeu sa zica: "A, dar cine ti-a aratat ca erai gol? Nu cumva ai mancat din rodul acela de care ti-am spus Eu sa nu mananci?" Si iata ca Dumnezeu ii face spovedania lui Adam. Si pana la urma ce se intampla? Adam, cand s-a infatisat inaintea lui Dumnezeu, isi acoperise goliciunea cu frunze de smochin. Dar cand s-a terminat, tragic, tot dialogul acesta - tragic, fiindca Adam si-a pierdut frumusetea cea dintai, si nu si-a regasit-o prin marturisire, prin pocainta - cand Adam a pierdut Raiul in care se desfata, ce a facut Dumnezeu cu Adam? Iata ca l-a imbracat cu "haine de piele".

Aceste haine de piei sau haine de piele - si expresia are multe intelesuri, pe care o sa le invatati, dar ma limitez astazi la una: Nu e oare haina de piele o imbracaminte, un acoperemant mai desavarsit decat frunzele de smochin? Adica, atuncea cand a iesit o cearta, cum ar fi, intre Adam si Dumnezeu, Adam a ramas imbufnat in starea lui si nu s-a intors ca sa spuna lui Dumnezeu: "Da, Doamne, asa cum ai zis, asa am facut. Am mancat din rodul din care mi-ai spus sa nu mananc, si uite ce s-a intamplat. Credeam ca mi se deschid ochii ca sa-i ridic la Dumnezeu, ca asa mi-a zis sarpele, atuncea cand Tu mi-ai spus ca aveam sa mor - si uite ca am murit, uite ca duhovniceste am murit. Mi s-au deschis ochii, si ce-am vazut? Goliciune si rusine. Dar de ce rusinea asta? Am pierdut harul Tau, am murit!"

Adam nu a spus asta. A ramas "in aer": "Iata, femeia pe care Tu mi-ai dat-o, ea mi-a dat sa mananc, si bineinteles ca am mancat." A cui e vina? A lui Dumnezeu. Si deci, zic ca Dumnezeu, bland, a incercat prin Eva sa-l mantuiasca pe Adam, dar nici Eva nu s-a aratat a fi ce a fost mai tarziu Maica Domnului, care prin dragostea ei, prin smerenia ei sa mantuiasca pe Adam. Si Eva ca prin cearta a marturisit: "Apai sarpele m-a amagit." Si de aceea zic "cearta", ca nici Adam nu s-a pocait, nici Eva nu s-a pocait, adica nu s-au imblanzit catre Dumnezeu, nu s-au smerit cu starea aceasta, minunata pentru cine a gustat catusi de putin o data smerenia, ca sa dea ocazie lui Dumnezeu sa se arate bland si milostiv, indurat, iertator, vindecator; ca, dupa uraciunea pacatului, Dumnezeu sa-i vindece, si Raiul sa nu fie pierdut. Si a ramas cearta.

Si au plecat de catre fata lui Dumnezeu, si Raiul s-a inchis cu Arhanghelii si cu Serafimii; si cu sabie de foc! Si iarasi zic, Dumnezeu ce a facut? I-a acoperit, le-a acoperit rusinea goliciunii cu haine mai desavarsite decat au putut ei sa isi creeze. In aceasta vedeti iubirea nesfarsita a lui Dumnezeu. in cearta fiind, Dumnezeu i-a miluit mai mult decat au putut ei insisi sa se miluiasca.

Apai daca Dumnezeu este asa, de ce sa nu mergem la Dumnezeu de la inceput si sa spunem, cum ziceam adineauri ca ar fi trebuit sa faca Adam: "Da, Doamne, ara pacatuit, dar iti cer iertare; Doamne, am pacatuit, dar din viata nu vreau sa cad!" - fiindca nici Dumnezeu nu vrea sa cadem din viata.

Frica de Dumnezeu, in sensul prost al cuvantului, este ce a desavarsit pacatul in Adam: despartirea de Dumnezeu. Dar nu a desavarsit-o total, ca pocainta mai este, dar a pecetluit intr-o oarecare masura starea de pacat.

O, daca Adam ar fi inteles "frica de Dumnezeu" ca pe frica lui Dumnezeu cea adevarata.. Vedem in cei ce au trait cu frica lui Dumnezeu, in Sfinti, in Parinti, in Psalmii care ne vorbesc: frica lui Dumnezeu este ceva ce apropie pe om de Dumnezeu. Apai cum mai este frica, daca te apropie, si nu te desparte?

Frica lui Dumnezeu este una din trairile iubirii, cand ti-e frica sa pierzi pe Dumnezeu, caci este asa de pretios, asa de drag, asa de iubit, asa de dulce sufletului. Harul lui Dumnezeu este asa incat, cand il pierzi, intr-adevar ai inteles ce inseamna moarte. Ca "moarte" nu inseamna in primul rand despartirea sufletului de trup, ci despartirea duhului omului de catre Duhul cel Sfant, de harul lui Dumnezeu. Asta este moartea, si de asta suferim noi toti. Si atuncea, cunoscand harul, noi avem mai multa experienta decat Adam, tocmai fiindca cunoastem raul. Adam a cunoscut numai binele si, cum zicem noi, "i s-a urat cu binele", cum ar fi. Nu ca i se urase - dar nu l-a pretuit; in sensul acesta s-a urat cu binele, ca nu a stiut sa-l pretuiasca.

Daca unul dintre noi primim har de la Dumnezeu, apai harul naste o oarecare teama, cu plangere. Cum a venit in mine? Cine se salasluieste in mintea mea? Ce este ce mi-a schimbat acum toate gandurile, toate simtirile? Dar, lucru si mai infricosat: cum sa-l pastrez? Cum sa nu-l pierd? Si cu cat e mai puternic harul, cu atat este mai puternica frica. Unii vorbesc de "teroare," totusi nu in sensul urat al cuvantului: o "teroare" sa nu pierzi aceasta, harul acesta asa de pretios. Dar, o, cat de usor se pierde! Un gand, cat de mic, care nu este in armonie cu el, si s-a dus! Dar nici nu stii ca s-a dus. Te trezesti dintr-o data: A, unde este? Unde este ceea ce-mi era atat de scump? Era pentru mine atat de bine. Cum sa-l mai aflu?

Si daca vine harul acesta la inceputul vietii, se pierde - fiindca omul nu stie sa traiasca fara pacat, si nu stie sa nu-l piarda. Dar daca continua educatia sfanta a omului, revine harul. Dar totusi sufletul il simte de asa o gingasie, incat te apuca o groaza cum sa nu-l pierzi. Si frica aceea care merge pana la groaza, aceea este frica lui Dumnezeu. Aceea este, daca vreti, frica de Dumnezeu, frica sa nu-L pierzi pe Dumnezeu, Cel ce te-a facut. Este deja "in samanta" dragostea lui Dumnezeu, dragostea de Dumnezeu, dragoste care, in nesavarsirea noastra, in starea noastra de pacat, se manifesta ca o frica, frica de a fi nevrednici de frumusetea aceasta nespusa.

Si va spun si lucrul acesta: va rog sa nu va inchipuiti ce poate fi frumusetea aceasta; ci sa cereti lui Dumnezeu sa v-o arate si sa v-o dezvaluie, sa o traiti in sufletele voastre, in inimile voastre, in oasele voastre, in carnurile voastre, ca este reala, si daca nu e reala, nici nu avem nevoie de ea. Va spun asta ca preot al Bisericii Ortodoxe, ca monah de mai bine de treizeci de ani. Daca tot ce se propovaduieste in Biserica noastra este numai o filosofie, in lada de gunoi cu ea! Ma iertati ca vorbesc asa brutal, dar vreau sa stiti ca este adevar. Dumnezeu este adevar, si adevarul se traieste; este cu putinta, literal, sa fie trait pana "in oasele tale".

Literal in oasele tale? Sfantul de care v-am mai vorbit, si va mai vorbesc si altii, Sfantul Siluan, spune ca harul cel mare patrunde pana in oasele omului, si de aceea oasele acelui om dupa moarte devin moaste. Moastele nu sunt doar "oseminte", moastele sunt oseminte sfintite de salasluirea harului Duhului Sfant pana in oase, si se simte in inima, in suflet, in minte, in trup, si pana in oase! Si de aceea va cer, tot ca monah al Bisericii, nu incercati sa va inchipuiti, fiindca toate inchipuirile sunt o caricatura groaznica in comparatie cu ce este adevarul harului.

Ce este? Traiti in adevar, cereti lui Dumnezeu: "Daca esti adevarat, Doamne, trezeste-ma si pe mine! Scoate-ma din negura in care sunt. Iar pentru pacatele mele mustra-ma, Parinte, cu blandete, ca sunt slab, dar da-mi Tu strigatul celui care se mistuie, si da-mi puterea caintei, dar arata-mi-Te! Fa ca viata mea sa fie adevarata, daca esti Dumnezeul adevarului." Si spun aceasta fiindca Dumnezeu, ori este adevar, ori nu avem nevoie de El. Si aceasta o spun din incredintarea pe care o am din putina mea experienta, dar si prin adeverirea multor sfinti, pe care pe unii i-am cunoscut din carti, dar si in viata.

Frica lui Dumnezeu atuncea incepe sa fie "inceputul intelepciunii" - inceputul, nu intelepciunea! Fiindca sfarsitul intelepciunii este dragoste, asa de puternica, incat nu mai ramane nici urma de frica, cum ne spune Apostolul Ioan intr-una din Epistolele lui. inceputul intelepciunii este frica lui Dumnezeu, si frica lui Dumnezeu este dulce, desi poate sa mearga pana la groaza. Si, sa stiti, cum o descria Parintele nostru Sofronie, ca e datatoare de viata, nu este covarsitoare, zdrobitoare, cum este teroarea si frica. Este datatoare de viata, si o simti ca pe un dar pretios, pe care instinctiv nu vrei sa-l pierzi. Nu instinctiv, intuitiv, dar am intrebuintat cuvantul acesta care este mai aproape de intelegerea noastra. Precum instinctul ne face, ne impinge, ne calauzeste, daca vreti, in viata materiala, trupeasca, asa si intuitia in viata duhovniceasca.

Frica lui Dumnezeu atuncea naste in noi o alta frica de pacat decat cele pe care le-am descris la inceput, fiindca, vazand ca sunt lucruri care nu sunt in armonie cu frumusetea aceasta nespusa si absolut de nedescris, dar reala, si ca frumusetea aceasta e asa de gingasa, ca o poti pierde, de nici nu stii ca s-a dus, dar te trezesti fara ea, te apuca o teama de orisice nu este in armonie cu aceasta. Si "orisice-ul" care nu este in armonie cu aceasta, acela este pacatul.
matmircea is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Old 27 Oct 2010, 00:25   #983
anaemona
Guru
 
anaemona
 
Join Date: Oct 2009
Posts: 2,704
Termenul "frica" mi se pare demodat. De ce nu e "daruire", iubire, credinta in loc de frica? De ce foloseste religia un termen cu conotatie negativa? "Frica" implica o relatie de subordonare care n-ar trebui sa existe in ascensiunea spre "cunoastere".
__________________
"Bravery is by far the kindest word for stupidity."
anaemona is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Old 27 Oct 2010, 00:27   #984
Pitbull
Unlikely Messiah
 
Pitbull
 
Join Date: Dec 2004
Location: Bucharest
Posts: 16,822
Nu e nevoie sä zic cä Pärintele Rafail a träit acum 2000 de ani.
Teoretic, nici oamenii din zilele noastre nu sunt scutiti de greseli.
(Mai ales când preiau dogmatic anumite izvoare depäsite partial.)
Numai cä Pärintele Rafail, de fapt, conduce în mare parte la ceea ce am spus si eu!
Cititi-l cu toatä atentia! In fond, opiniile noastre concordä, chiar dacä unele amânunte formale diferä.

Last edited by Pitbull : 27 Oct 2010 at 00:31.
Pitbull is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Old 27 Oct 2010, 00:30   #985
matmircea
Veteran
 
matmircea
 
Join Date: Mar 2010
Posts: 260
Originally Posted by Pitbull:
Nu e nevoie sä zic cä Pärintele Rafail a träit acum 2000 de ani.
Nici oamenii din zilele noastre nu sunt scutiti de greseli.
(Mai ales când preiau dogmatic anumite izvoare depäsite partial.)
ai vrut sa intelegi ce e frica de Dumnezeu... m-ai contrazis...acum zici ca iau anumite izvoare depasite partial...cate motive mai gasesti? poate multe dar adevarul e unul singur...
matmircea is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Old 27 Oct 2010, 00:32   #986
Pitbull
Unlikely Messiah
 
Pitbull
 
Join Date: Dec 2004
Location: Bucharest
Posts: 16,822
Dupä cum vezi, am parcurs textul MULT MAI ATENT (asa cum si recomand), si mi-am completat si nuantat pozitia.
Pitbull is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Old 27 Oct 2010, 00:33   #987
c.ghevara
Guru
 
c.ghevara
 
Join Date: Aug 2010
Posts: 820
Eu am cunoscut destui oameni care gândesc ca acum 2000 de ani. Şi nu erau instructori UTC. Asta apropo de texte înfulectae cu poftă, dar pe nemestecate. Unde o fi "deducţia" şi "abstractizarea" de care vorbea Pitbull? Dar "analiza" şi "sinteza"?
c.ghevara is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Old 27 Oct 2010, 00:34   #988
matmircea
Veteran
 
matmircea
 
Join Date: Mar 2010
Posts: 260
bine eu am plecat la somn discutam maine..sau azi?
matmircea is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Old 27 Oct 2010, 00:35   #989
Pitbull
Unlikely Messiah
 
Pitbull
 
Join Date: Dec 2004
Location: Bucharest
Posts: 16,822
Sigur cä mai discutäm! Chiar comentam pe mess, cu rvn si dragonfly - de mult n-a mai cunoscut topicul ästa o asemenea stimulare!
Pitbull is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Old 27 Oct 2010, 00:37   #990
matmircea
Veteran
 
matmircea
 
Join Date: Mar 2010
Posts: 260
Cool

ati deschis un subiect f interesant,voi m-ai provocat si ador provocarile
matmircea is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Old 27 Oct 2010, 00:38   #991
Pitbull
Unlikely Messiah
 
Pitbull
 
Join Date: Dec 2004
Location: Bucharest
Posts: 16,822
Retziproka!
Pitbull is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Old 27 Oct 2010, 20:52   #992
matmircea
Veteran
 
matmircea
 
Join Date: Mar 2010
Posts: 260
Originally Posted by anaemona:
Termenul "frica" mi se pare demodat. De ce nu e "daruire", iubire, credinta in loc de frica? De ce foloseste religia un termen cu conotatie negativa? "Frica" implica o relatie de subordonare care n-ar trebui sa existe in ascensiunea spre "cunoastere".

e mult mai profund ce a scris acolo Parintele Rafail Noica nu citi numai cuvintele citeste si printre randuri,te-as sfatui sa mai citesti odata si inca o data poate o sa iti dai seama de ce foloseste termenul de frica

"Frica lui Dumnezeu atuncea incepe sa fie "inceputul intelepciunii" - inceputul, nu intelepciunea! Fiindca sfarsitul intelepciunii este dragoste, asa de puternica, incat nu mai ramane nici urma de frica, cum ne spune Apostolul Ioan intr-una din Epistolele lui. inceputul intelepciunii este frica lui Dumnezeu, si frica lui Dumnezeu este dulce, desi poate sa mearga pana la groaza. Si, sa stiti, cum o descria Parintele nostru Sofronie, ca e datatoare de viata, nu este covarsitoare, zdrobitoare, cum este teroarea si frica. Este datatoare de viata, si o simti ca pe un dar pretios, pe care instinctiv nu vrei sa-l pierzi. Nu instinctiv, intuitiv, dar am intrebuintat cuvantul acesta care este mai aproape de intelegerea noastra. Precum instinctul ne face, ne impinge, ne calauzeste, daca vreti, in viata materiala, trupeasca, asa si intuitia in viata duhovniceasca."
matmircea is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Old 27 Oct 2010, 21:10   #993
matmircea
Veteran
 
matmircea
 
Join Date: Mar 2010
Posts: 260
nu o sa mai fiu cu voi in seara asta..din pacate trebuie sa plec spre capitala,dar am sa urmaresc cu interes comentariile voastre
matmircea is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Old 27 Oct 2010, 22:29   #994
dragonfly_drk
Guru
 
dragonfly_drk
 
Join Date: Aug 2010
Location: Cemetery
Posts: 2,940
he, he Danonino... citeste printre randuri. esti baiat inteligent. daca vrei, poti!
__________________
music is created by the space between the notes not the notes themselves.
dragonfly_drk is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Old 27 Oct 2010, 22:32   #995
Rapture
Guru
 
Rapture
 
Join Date: Jun 2009
Location: Bacau
Posts: 973
Send a message via Yahoo to Rapture
De ce numai la asa ore tarzii aveti discutii interesante?
Rapture is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Old 27 Oct 2010, 22:44   #996
dragonfly_drk
Guru
 
dragonfly_drk
 
Join Date: Aug 2010
Location: Cemetery
Posts: 2,940
he, he... pentru ca acum e mai limpede creierasul. dupa o zi grea de munca. ce poate fi mai placut decat sa ai un debate? :X care sa iti puna mintea la contributie si sa te relaxeze in acelasi timp?...
__________________
music is created by the space between the notes not the notes themselves.
dragonfly_drk is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Old 27 Oct 2010, 22:48   #997
Rapture
Guru
 
Rapture
 
Join Date: Jun 2009
Location: Bacau
Posts: 973
Send a message via Yahoo to Rapture
limpede ? Speak for yourself. Seara creierul mi-e terminat. De exemplu, daca pictez seara, intotdeauna stric plansa! E un fapt stiut (si in pofida acestui lucru, continui sa pictez seara...ca sa am ce "repara a 2-a zi, nu de alta )
Rapture is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Old 27 Oct 2010, 22:52   #998
dragonfly_drk
Guru
 
dragonfly_drk
 
Join Date: Aug 2010
Location: Cemetery
Posts: 2,940
asta pentru ca nu iti golesti mintea inainte. fa un simplu exericitu. inainte sa pui mana pe pensula, inchide ochii si relaxeaza-te. goleste-ti mintea si lasa sa patrunda in ea, doar imaginea a ceea ce vrei sa pictezi. simte imaginea, fa-o in mintea ta sa para reala, sa prinda viata. da-i o nota amuzanta. joaca-te putin cu ea. apoi, cand te-ai relaxat la maxim, pune mana pe pensula. vei vedea ca singura va picta si va iesi ceva magnific. trust me.
totul depinde de modul in care gandesti. daca pornesti cu ideea ca oricum e seara si nu o sa iti iasa, sigur nu iti iasa. insa daca esti increzatoare in tine ca va iesi ceva frumos. si daca o sa crezi cu adevarat acest lucru, nu numai ca va iesi ceeea ce ti-ai propus si poate mai mult, dar vei si excela. pentru ca exercitiul nu se aplica numai cand esti obosita, ci tot timpul.
__________________
music is created by the space between the notes not the notes themselves.
dragonfly_drk is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Old 28 Oct 2010, 20:28   #999
matmircea
Veteran
 
matmircea
 
Join Date: Mar 2010
Posts: 260
Cool

Originally Posted by dragonfly_drk:
asta pentru ca nu iti golesti mintea inainte. fa un simplu exericitu. inainte sa pui mana pe pensula, inchide ochii si relaxeaza-te. goleste-ti mintea si lasa sa patrunda in ea, doar imaginea a ceea ce vrei sa pictezi. simte imaginea, fa-o in mintea ta sa para reala, sa prinda viata. da-i o nota amuzanta. joaca-te putin cu ea. apoi, cand te-ai relaxat la maxim, pune mana pe pensula. vei vedea ca singura va picta si va iesi ceva magnific. trust me.
totul depinde de modul in care gandesti. daca pornesti cu ideea ca oricum e seara si nu o sa iti iasa, sigur nu iti iasa. insa daca esti increzatoare in tine ca va iesi ceva frumos. si daca o sa crezi cu adevarat acest lucru, nu numai ca va iesi ceeea ce ti-ai propus si poate mai mult, dar vei si excela. pentru ca exercitiul nu se aplica numai cand esti obosita, ci tot timpul.
uau cu frazele astea m-ai convins ,gata ma apuc si eu de pictat :d
matmircea is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Old 28 Oct 2010, 20:56   #1000
Rapture
Guru
 
Rapture
 
Join Date: Jun 2009
Location: Bacau
Posts: 973
Send a message via Yahoo to Rapture
Vai, si eu n-am mai raspuns ca sa nu se formeze offtopicareala .

@libe: Degeaba incerci sa faci ce zici tu, daca tu lacrimezi de la cascat. dupa cum probabil bine stii, munca intelectuala are cam aceleasi efecte ca si cea fizica. Adica oboseala. Dupa o zi in care intelectul ti-a fost stimulat mult, nu cred ca mai esti in stare ca seara sa gandesti coerent (cel putin in cazul meu). Eu, de multe ori, seara devin extrem de irationala.
Rapture is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Reply


Thread Tools Search this Thread
Search this Thread:

Advanced Search

Posting Rules
You may not post new threads
You may not post replies
You may not post attachments
You may not edit your posts

vB code is On
Smilies are On
[IMG] code is On
HTML code is Off
Forum Jump


All times are GMT +2. The time now is 20:11.


Powered by vBulletin - Copyright ©2000 - 2024, Jelsoft Enterprises Ltd.
jinglebells