"Cea mai fericită fată din lume"

[Pauline Kael]

Si eu vreau musai sa-l vad, mi l-a recomandat o prietena din Budapesta, unde a fost bine primit la festival. La noi unde ruleaza/o sa mai ruleze?

Atunci sa te duci la forumeeting daca vrei sa-l vezi
Stefan,de ce nu se vede cronica pe care ai postat-o ? Voiam sa citesc.

[chip]

tocmai l-am vazut luni la "go East" (festival de film european si esteuropean).
Pentru mine a fost un soc in ce priveste limbajul, cred ca nu mai auzisem romana autohtona de prea mult timp, am petrecut aproape tot timpul scaldat in lacrimi de ras.
a fost foarte bine primit, problematica temei centrale e datorita dualitatii un artificiu extrem de elegant.
oficial a primit o mentiune speciala pentr jocul lui andreea bosneag, pe mine si cunoscuti ne-a impresionat calitatea dialogurilor, jocul lui andreea si vasile muraru, intr-un cuvant nu ne-a venit sa credem ca filmul a functionat asa de bine avand un univers asa de mic.

[Pauline Kael]

Chip,e o comedie,ai ras pt ca ...? Filmul e bun? As vrea sa vad si eu un film romanesc bun,nu o prostie.

[keepwalking]

@chip
eu cred ca tie nu iti vine sa crezi ca se pot face filme normale in Romania.
asta nu inseamna nicidecum ca e vorba de filme bune.
normal nu inseamna neaparat bun, ci doar mediu.

[Pitbull]

Chip nu vorbea despre filmele "normale", ci despre un film foarte bun - cel din acest topic.
Marea problemä e cä noi încä nu putem face filme "normale", adicä de nivel mediu (comedii, thrilleruri, filme de actiune, romantice, etc.; bine lucrate, cinstite, profitabile, nepretentionase). Zona asta e cvasi-inexistentä. Facem sau filme de la bune în sus, sau de la proaste în jos. Intre ele s-ar situa câteva nu "medii" sau "mediocre", ci inegale ("Cum mi-am petrecut sfârsitul lumii", "Ryna", "Schimb valutar", "Legäturi bolnävicioase", "Cocosul decapitat") care ar fi fost destinate segmentului de sus, dar au fost trase în jos de anumite defecte clare.

[halebardul]

http://www.cotidianul.ro/jude_premia...ona-82957.html

Jude, premiat şi la Lisabona
03 Mai 2009 Alexandra Olivotto

Lungmetrajul “Cea mai fericită fată din lume”, în regia lui Radu Jude, a obţinut Premiul FIPRESCI în cadrul celei de-a şasea ediţii a Festivalului IndieLisboa - Festival Internaţional de Cinema Independent (23 aprilie - 3 mai).

Radu Jude se află deja la al doilea Premiu FIPRESCI: cel dintâi trofeu oferit de asociaţia criticilor şi l-a adjudecat la Festivalul de la Sofia. Palmaresul “Celei mai fericite fete din lume” e deja bogat, incluzând Premiul CICAE (Confederation Internationale des Cinemas d'Arts et d'Essai) la Festivalul de la Berlin, Premiul pentru Cel mai bun scenariu (Radu Jude&Augustina Stanciu) în cadrul B-EST Intl. Film Festival şi Menţiunea specială a Juriului pentru “Cea mai buna actriţă” (Andreea Bosneag) în cadrul festivalului goEast de la Wiesbaden, premiu “inventat”special de juriul goEast pentru foarte tânăra actriţă, având la bază următoarea motivaţie: “Pentru modul extraordinar de sincer în care dă viaţă personajului, făcând publicul să creadă că ea este într-adevăr Delia Frăţilă şi nu doar o actriţă care interpretează un rol”.

“Cea mai fericită fată din lume” va avea premiera românească pe 8 mai, la CinemaPRO (în cadrul Festivalului Filmului European) şi va intra în cinematografe de pe 15 mai

[halebardul]

si un articol de ultima ora:

http://www.jurnalul.ro/stire-cultura...at-506531.html

Radu Jude: Nu ştiu dacă sunt un regizor talentat


Radu Jude (stânga) crede că premiile trebuie privite circumspect
Radu Jude, regizor. Realizator al filmului "Lampa cu căciulă", scurtmetraj care a participat la peste 70 de festivaluri internaţionale de film, devenit, astfel, cel mai premiat scurtmetraj românesc al tuturor timpurilor.
de Roxana Ioana Ancuta

La 8 mai, Radu Jude îşi face debutul ca regizor de lung metraj, având premiera filmului "Cea mai fericită fată din lume", urmând ca din 15 mai acesta să ruleze pe toate marile ecrane din România. Lungmetrajul lui Radu Jude a obţinut până în momentul de faţă cinci premii internaţionale.

Jurnalul Naţional: Este riscant pentru un tânăr regizor (român) să facă film de lung metraj, astăzi? Ştim bine faptul că nici un film românesc, recent lansat pe marile ecrane, nu a rulat cu casele închise. Aşadar, în afară de satisfacţia personală ce altă motivaţie te-a determinat să realizezi "Cea mai fericită fată din lume?".

Radu Jude: Nu pot să răspund la această întrebare decât referindu-mă la propria experienţă. Pentru mine nu, nu este riscant. Cuvântul "risc" ar trebui, cred, păstrat pentru experienţe cu adevărat dificile. Să mergi în razboi e riscant, să faci o operaţie pe creier, să urci pe Himalaya etc., nu să faci un film.

Dar în ce priveşte riscul financiar, aici e o discuţie foarte lungă. Sigur, nici un film românesc nu a avut milioane de spectatori la cinema, dar asta nu înseamnă că unele dintre aceste filme nu au adus beneficii de altă natură investitorilor, şi mă gândesc în primul rând la banii publici băgaţi în filme. Un film care are succes în festivaluri aduce nişte beneficii de imagine ţării respective, face un real serviciu societăţii care a investit bani in el.

Tot ce ştiu despre Iran, de exemplu, despre societatea, limba şi cultura acestei ţări, ştiu din filmele lui Abbas Kiarostami. Ca să revin la întrebarea legată de succesul financiar, vreau să mai adaug ceva: uneori, filmele care nu au succes de public pe moment, dacă sunt reuşite din punct de vedere artistic, rezistă mai bine în timp. Dacă gândim pe termen lung (şi cred că Centrul Naţional al Cinematografiei aşa ar trebui să facă), s-ar putea ca aceste filme "necomerciale" să aducă mai mulţi bani decât cele "de public".

Cât despre motivaţia mea de a face acest film, ei bine, motivaţia principală a fost chiar plăcerea de a face filmul. Îmi place această meserie şi încerc s-o fac cât mai bine.

NU-I PLAC LAUDELE
Ca sursă de inspiraţie pentru acest film ai avut reclamele pe care obişnuiai să le filmezi, şi anume spoturi de prezentare a câştigătorilor anumitor promoţii. "Cea mai fericită fată din lume" este o elevă. Deşi ai făcut un casting serios pentru acest rol, de ce ai ales o neprofesionistă?

Am ales o elevă de liceu, pe Andreea Boşneag, pentru că personajul trebuie să fie o adolescentă. Mi s-a părut mai cinstit aşa, ca actriţa să aibă vârsta personajului, şi nu să încerc să iau o femeie de 30 de ani care să se maimuţărească încercând să pară de 17. Andreea este o fată inteligentă, talentată şi cu bun-simţ.

Eşti un regizor talentat, fără îndoială. În afară de multele premii pe care le-ai luat cu filmele tale de scurt metraj, iată că debutul ca regizor de lung metraj ţi-a fost răsplătit deja... (cu el ai obţinut până acum cinci premii internaţionale şi, în afară de asta, filmul a fost selecţionat în ACID Programme la Festivalul de la Cannes 2009).
Aşadar, un film premiat şi... premiant înainte ca tu să-i faci lansarea pe marile ecrane în România. Care a fost cea mai bună critică de film care ţi-a fost făcută la acest lung metraj?

Nu ştiu dacă sunt un regizor talentat; "talent" e alt cuvânt folosit abuziv şi fără discernământ, de multe ori. Păi, dacă eu sunt talentat, atunci Yasujiro Ozu sau David Lynch cum sunt? Şi nu ştiu care a fost cea mai bună critică, nu pot judeca în aceşti termeni. Îmi plac reacţiile cinstite, directe, aşa că m-am bucurat când unii şi alţii mi-au spus în faţă că filmul li se pare o mizerie. E părerea lor şi o respect. Evident, sunt nişte tâmpiţi patetici, care n-au dreptate, dar le respect opinia şi le admir onestitatea.

PROVINCIALISM EXTREM
Nu prea ai încredere în tine, după cum spui într-un interviu. Ce anume ţi-ar putea ştirbi încrederea, atâta vreme cât ai participat la zeci de festivaluri de film cu producţiile tale, ai luat premii peste premii, cele mai multe dintre ele având distincţia de "marele premiu", de "cel mai bun film"...

N-am încredere în mine, şi ce dacă? Asta e. Am multe alte defecte în plus: sunt laş, fricos, egoist, incult, puturos şi mai pot adăuga câteva mii de alte defecte. Iar în ce priveşte premiile, lucrurile stau aşa: ele sunt o instituţie care ar trebui să dispară. Ar fi bine pentru toată lumea. Kundera spunea undeva că dacă scriitorii nu şi-ar semna cărţile, dacă ele ar apărea doar cu titlul lor, fără să se ştie cine le-a scris, 90 la sută din scriitori s-ar lăsa de meserie, nivelul literaturii ar creşte, iar invidiile din breaslă ar dispărea.

Cred că are dreptate şi cred că se poate aplica ideea asta şi în ce priveşte premiile. Sigur că pentru tine ca regizor e plăcut să ţi se recunoască valoarea muncii tale. Sigur că multe filme bune au fost premiate în mari festivaluri de film. Problema e alta: dacă un film bun nu ia premii, atunci e ignorat. Deşi el poate să fie foarte bun, deşi poate fi chiar o capodoperă.

Cine se uită mai cu atenţie la istoria filmului va observa că multe filme minunate nu s-au bucurat de recunoaştere la momentul apariţiei lor, nu au luat premii. Nu mereu, bineînţeles, dar destul de des, astfel încât părerea mea este că premiile trebuie privite mai circumspect. Şi e ceva normal aici, de multe ori o operă de artă radicală şi inovatoare pune probleme receptorilor ei, fie şi specializaţi, şi atunci nu se bucură de aprecierea pe care ar merita-o.

Şi mai cred că este datoria criticilor de film, a istoricilor de film, a jurnaliştilor şi a breslei să repare nedreptăţile; România dă dovadă, la acest capitol, de un provincialism extrem. Pentru mulţi critici de film, jurnalişti etc. (nu pentru toţi, dar pentru mulţi!), validarea unui film sau a unui cineast vine de "afară": ai luat un premiu important, atunci devii brusc un regizor care contează. N-ai luat premii, atunci eşti prost şi meriţi să fii ignorat. Or, lucrurile nu stau întotdeauna aşa.

E dureros să vezi că lumea te bagă în seamă în primul rând nu pentru că ai fi făcut filme bune, ci pentru că ai luat nu ştiu ce premii. Şi e dureros să vezi filme valoroase, mai puţin premiate, care nu sunt apreciate cum ar trebui. La fel se întâmplă şi cu publicul, din păcate... Intri într-o librărie, spre exemplu, şi din oferta de mii de cărţi despre care nu ştii mare lucru o cumperi pe aia care are banderola roşie cu "Premiul Nobel".

Până la un punct e normal, n-ai cum să le citeşti pe toate şi atunci te gândesti că un scriitor care a luat Nobelul nu poate fi prost, n-ai cum să dai greş.

Dar pe tine cum te-au ajutat în carieră premiile pe care le-ai luat până acum?
M-au ajutat, pentru că fără premii nu cred că obţineam finanţare pentru lungmetraj.

Bun, deci au şi ele rolul lor, deşi spui că ar trebui desfiinţate. Au dat girul calităţii, valorii filmelor tale...
Evident că premiile au rolul lor. Am vrut doar să arăt că există şi o contraparte neplăcută a lor. Sigur, ideea lui Kundera era mai degrabă una metaforică; se referea cumva la faptul că se pune uneori mai mare accent pe detaliile vieţii unui autor decât pe opera lui luată în sine.

SFERTODOCŢI FUDULI
Eşti unul dintre pionierii telenovelelor româneşti. Ai regizat, în 2002, câteva episoade din "În familie". Ai declarat că ai fost dat afară pentru că nu erai competent. Ce reproşuri ţi-au fost aduse şi cum ai privit acea experienţă?

Mi s-a spus că eram un regizor prost, actorii erau nemultumiţi şi s-au plâns de mine producătorilor. Întotdeauna actorii cred că se pricep la toate şi cred despre ei că sunt foarte deştepţi. În realitate, majoritatea actorilor români e formată din sfertodocţi fuduli, care nu înţeleg absolut nimic din cinema, dar au orgolii uriaşe. Nu degeaba Hitchcok îi considera pe actori "vite".

Nu sunt toţi aşa, bineînţeles. Majoritatea celor cu care am lucrat în filme sunt mişto. Sunt prieten cu Gabriel Spahiu şi cu Şerban Pavlu, de exemplu; sunt actori extrem de buni, oameni foarte deştepţi şi pasionaţi sincer de film şi de meseria lor.

[Judex]

Total de acord cu Radu!

[keepwalking]

Judex vine de la Radu Jude?

[StefanDo]

nu

[corinka]

[size="6"] [b]
plutea în aer "ceva" (să explodeze, să-i bage pe toţi în mă-sa, să pornească aiurea cu maşina prin Bucureşti, sau măcar s-o înfigă într-un stâlp, numa' de draci - şi... pauză!) Dacă scenariul urma o asemenea linie nu numai logică, dar şi psihologică, filml avea toate şansele să devină cu adevărat mare!
Aşa, însă - din nefericire/fericire - e (doar) foarte bun.

Nu cred da acel "ceva" ar fi facut filmul mai bun, eu il prefer asa cum e. Tocmai l-am vazut, pacat ca am fost doar doi oameni in sala, chiar merita vazut.

Doua greseli pe care le-am remarcat in scenariu:
1. Aurel Fratila (catre nevasta-sa): Taci, fa, din gura ca acum vorbesc eu.
2. Delia Fratila: Anul trecut am fost sa culeg zarzare [...].

Aceste replici au fost rostite de personaje care locuiesc in Geoagiu-Bai (jud. Hunedoara), adica ardeleni. Majoritatea ardelenilor habar n-au ce sunt zarzarele si nu-se adreseaza cu fa.

Prima data cand am auzit de zarzare a fost cand am citit Ciresarii si am intrebat-o pe mama ce inseamna, iar ea credea ca sunt caise. Viitoarea mea cumnata este din Ploiesti si ea foloseste cuvantul zarzare, le spune asa la corcoduse. Asa ca am cautat in DEX.

ZÁRZĂR, zarzări, s.m. 1. Pom fructifer asemănător cu caisul, cu flori albe şi cu fructe sferice mici, cu gust acrişor şi cu sâmburii amari (Armeniaca vulgaris). 2. (Reg.) Corcoduş. – Din zarzără (derivat regresiv).

[Judex]

Cori, in jud. Hunedoara Nu stau numai ardeleni get-beget. Si oricum unii folosesc si expresii mai putin intalnite in zona. Trust me, I have an ex-wife born there.

[corinka]

Cori, in jud. Hunedoara Nu stau numai ardeleni get-beget. Si oricum unii folosesc si expresii mai putin intalnite in zona. Trust me, I have an ex-wife born there.

Nu era moldoveancă? Sau hunedoreanca este alta exă?

[Judex]

Am avut 2 neveste.

[Februarye]

Merg si eu Luni, in Plaza, sa-l vad!

[hellsteed]

2 neveste :O ...

[Judex]

2 neveste :O ...

Shit happens...

[Pitbull]

Bine, mä, happens happens - da' twice...?

[Judex]

Da, bre. Sunt bou.

[Pitbull]

Nici tu nu esti bou, nici eu nu mi-s Bre.