Marele Clint Eastwood va împlini 90 de ani anul acesta, dar nu dă niciun semn de oboseală. Anul trecut juca în The Mule iar acum e din nou pe ecrane, de data aceasta în spatele camerei de filmat, ca regizor al lui Richard Jewell.
Subiectul filmului este inspirat dintr-un caz real destul de cunoscut în America, unul care explorează tema personajului nevinovat, acuzat însă pe nedrept numai datorită faptului că nu se integrează în societate.
În cazul lui Jewell, asta a însemnat a fi un om care visa să fie ofițer de poliție dar care, în mare măsură datorită fizicului nepotrivit și a faptului că la 33 de ani încă locuia cu mama, s-a resemnat să rămână un agent de pază... asta pe când Atlanta devenea, în 1996, gazda Jocurilor Olimpice.
Valorile sale sunt, spuse cu sinceritate și într-un mod rigid, „protejarea oamenilor” și „apărarea legii”, lucruri pe care le repetă cu un zel care îi înfurie pe unii.
Atunci când Jewell descoperă o bombă în Parcul Olimpic și dejoacă - astfel - un atentat, se pare că a sosit momentul lui de glorie. Deodată a devenit erou.... dar asta va dura numai o zi și jumătate.
Publicația Irishtimes.com scrie că, „spre deosebire de filmul Sully, în care eroul - pilotul Sullenberger - duce o luptă crâncenă cu autoritățile ostile (asta numai pe ecran), lupta lui Jewell cu mass-media a fost una autentică, deși a devenit în anii următori un circ media. Ca de obicei, regia lui Eastwood de tipul `taci și filmează` are efect iar filmul este propulsat de jocul excelent al lui Hauser, Sam Rockwell și Kathy Bates, nominalizată la Oscar”.
Daily Mail scrie că filmul „devine tot mai bun pe măsură ce înaintează și pe măsură ce iau amploare nedreptățile generate de o prejudecată. Eroul este convingător în postura unui om a cărui credință neabătută în lege și ordine îl orbește într-atât încât nu realizează că riscă să devină cel mai mare dușman al lui însuși”.
The Times notează că „În povestirea despre agentul de pază titular (jucat de Paul Walter Hauser), acuzat pe nedrept de o infracțiune gravă, Eastwood împarte personajele filmului în două stereotipii diametral opuse: Richard, iubita lui mamă (o Kathy Bates nominalizată la Oscar) și prietenii lui, genul de oameni cărora le plac hamburgerii, armele de foc, trasul cu arma, patriotismul american și lozincile de tipul `Cred în lege și în ordine`. Aceștia sunt cei buni.
Ceilalți sunt elitele cu vederi de stânga, mincinoșii din guvern, jurnaliștii paraziți și cel mai revoltător personaj, reporterița Kathy Scruggs (Olivia Wilde)”.
Publicația The Film Stage face cea mai amplă analiză a producției: „De-a lungul unei cariere de șase decenii ca actor și regizor, Clint Eastwood a examinat în mod constant fenomenul eroismului pe marele ecran. Deși este adevărat că proverbiala orientare politică de factură conservatoare a regizorului a influențat subiectul filmelor sale, Eastwood nu s-a sfiit să se confrunte cu efectele distructive ale faptului că promovează unele valori americane disputate.
Acest aspect a fost evident, mai ales în cursul ultimului deceniu. Eastwood a regizat opt filme de ficțiune, majoritatea inspirate din personaje reale, a căror fapte eroice au fost totuși controversate. American Sniper vorbește despre moștenirea sângeroasă a unui lunetist din trupele Navy Seal pe nume Chris Kyle (Bradley Cooper), a cărui întreagă legendă s-a născut din ororile războaielor din Orientul Mijlociu.
Dimpotrivă, Sully construiește, prin fragmente narative, cronica deciziilor salvatoare luate în timp real de pilotul de aviație Chesley Sullenberger (Tom Hanks), protagonistul celebrului Miracol de pe Hudson. Filmul construiește un fascinant personaj negativ din opinia publică și din anchetatori. Dincolo de supraviețuirea în fața unei catastrofe reale, mai dificilă pare supraviețuirea în fața unui public ostil și nedrept.
În Richard Jewell, o biografie la fel de captivantă și de problematică, dar și dispusă să cosmetizeze adevărul istoric, Eastwood pare din nou fascinant de vulnerabilitatea care vine la pachet cu eroismul. Credincios legăturii dintre eroism și statutul de reprezentant al autorității, Jewell (jucat cu o sinceritate sclipitoare de către Paul Walter Hauser) își definește propriul succes numai prin prisma datoriei împlinite. Punând mereu mai presus pe oamenii legii, el este incapabil să înțeleagă că autoritățile uneori evoluează într-o zonă gri, și astfel devine țapul ispășitor al unor personaje și instituții care vor să iasă bine ca imagine după o potențială tragedie”.
