CRONICĂ: A Woman, A Gun And A Noodle Shop

de Ştefan Dobroiu in 14 Feb 2010

Citeşte şi

Zhang Yimou, regizorul celebru pentru Red Shoghurm/Sorgul roşu (Ursul de Aur în 1987) sau pentru mai recentele şi extrem de vizualele Hero şi Casa săbiilor zburătoare), se întoarce în perioada sa favorită din istoria Chinei, perioada imperială, pentru a traduce "pe chinezeşte" primul film al fraţilor Coen, thriller-ul comic Blood Simple.

A Woman, A Gun and A Noodle Shop (adică Femeia, pistolul şi... hanul cu tăiţei) nu ar trebui să aibă nimic de-a face cu competiţia unui festival ca Berlinala, dar să zicem că este "filmul care n-ar fi trebuit să fie" din 2010. De o lejeritate absolută, o comedie de epocă pe care o înghiţi greu dacă intri în sala de cinema aşteptându-te la un film de festival (poate unul de comedie, cum e cel lansat la Cluj anul trecut), WGNS preia mai toate elementele din Blood Simple, preschimbându-le într-o adevărată salată de fructe care-ţi aminteşte, cel puţin din punct de vedere vizual, de filme xuxia precum Tigru şi dragon. Savoarea, desigur, e cu totul şi cu totul diferită...

Îl avem pe Wang, proprietarul unui han specializat pe tăiţei, care bănuieşte că soţia sa, mult mai tânără şi frumoasă, îl înşeală cu bucătarul, timidul Li. Pentru a rezolva problema (pentru a o face să dispară, mai bine zis), Wang îl angajează pe Zhang, un soldat în serviciul poliţiei locale, să-i omoare pe cei doi amanţi, dacă se confirmă infidelitatea. Dar planurile lui Zhang vizează mai degrabă seiful "tăiţeiarului" şi nu pedeapsa amorezilor, iar ceea ce pare la început un thriller devine treptat o comedie hiper-absurdă.

Dacă ţi-a plăcut cum arătau excelentele Hero şi Casa săbiilor zburătoare, o să-ţi placă la nebunie şi cromatica din WGNS. Situat într-un spectaculos deşert roşu care i-ar face mâinile unui fotograf să tremure dacă nu le ţine pe aparatul de fotografiat, hanul este încadrat de apusuri fantastice, care dispar numaidecât pentru a lăsa locul unei luni imense a cărei lumină pătrunde peste tot. Fără a-i lipsi intensitatea (ai tot timpul impresia că Jet Li o să sară de după colţ pentru a-i hăcui pe toţi cu sabia), această commedia dell'arte pe chinezeşte stârneşte la început râsete jenate, apoi hohote din toată inima.

Ar fi cu atât mai interesant să încerci filmul lui Zhang după ce vezi originalul fraţilor Coen, Blood Simple, pentru că este pur şi simplu uimitor cum poate schimba contextul efectul unor premise şi întorsături de situaţie identice. Se pare că şi fraţii Coen au văzut filmul lui Zhang Yimou şi l-au felicitat pe acesta pentru schimbările făcute şi, mai ales, pentru rezultatul final, care-ţi rămâne în minte şi te face să pufneşti în râs şi la câteva ore după ieşirea din sala de cinema (asta mai ales dacă imediat după vezi deprimantul Greenberg al lui Noah Baumbach).

Achiziţionat deja pentru România, A Woman, A Gun And A Noodle Shop se va lansa în cinematografele noastre la sfârşitul acestui an sau la începutul anului viitor.