Helen Mirren

Helen Mirren, pe numele complet Helen Lydia Mironoff, s-a născut la 26.07.1945, în Hammersmith, Londra, Anglia. Mama sa, Kathleen Alexandrina Eva Matilda (Rogers), era dintr-o familie engleză din clasa muncitoare, iar tatăl ei, Vasiliy Petrovich Mironov, era un funcționar public de origine rusă, din Kuryanovo, al cărui tată era diplomat. Fratele ei este Peter Basil Mironoff, iar sora sa, Katherine Mironoff. Stră-stră-străbunicul lor a fost mareșalul Kamensky, unul dintre eroii ruși ai...

Helen Mirren, pe numele complet Helen Lydia Mironoff, s-a născut la 26.07.1945, în Hammersmith, Londra, Anglia. Mama sa, Kathleen Alexandrina Eva Matilda (Rogers), era dintr-o familie engleză din clasa muncitoare, iar tatăl ei, Vasiliy Petrovich Mironov, era un funcționar public de origine rusă, din Kuryanovo, al cărui tată era diplomat. Fratele ei este Peter Basil Mironoff, iar sora sa, Katherine Mironoff. Stră-stră-străbunicul lor a fost mareșalul Kamensky, unul dintre eroii ruși ai războaielor napoleoniene. Bunicii lor paterni erau ruși. Bunicul, Piotr Vasilievici Mironoff, a fost un aristocrat țarist care se afla la Londra, negociind o afacere cu arme în Primului Război Mondial, când Revoluția Rusă din 1917 l-a blocat acolo. Soția și fiul său, tatăl lui Helen, i s-au alăturat la Londra. Verișoara ei primară, Tania Mallet, a jucat rolul unei fete James Bond în Goldfinger (1964). Tatăl ei și mama Taniei sunt frați. Helen și Tania au avut o relație caldă încă din copilărie. Tania a murit în 2019, iar Helen, îndurerată, i-a adus un omagiu public. Helen are un tatuaj cu o stea pe mâna stângă, dobândit într-o rezervație amerindiană din Minnesota. În ciuda numelui său de naștere și a strămoșilor săi rusești, nu vorbește rusa, dar este fluentă în franceză. Ea a urmat liceul de fete St. Bernards, unde a jucat în producții școlare. După liceu, și-a început cariera de actriță în teatru, lucrând în numeroase producții, inclusiv în West End și Broadway. În timp ce se pregătea să devină profesoară la facultate, în 1966, a jucat rolul Cleopatra la Teatrul Național al Tineretului. În 1975, a fost supranumită regina sexului a Royal Shakespeare Company. A devenit membru asociat al RADA. A jucat în Visul unei nopți de vară (1968, 1981). A primit premiul Plays and Players London Theatre Critics Award pentru cea mai bună actriță pentru rolurile sale din Teeth 'n' Smiles și The Seagull (1975). Într-un interviu acordat GQ în 2008, Mirren a declarat că a fost violată la o întâlnire în timp ce era studentă și că a consumat adesea cocaină la petreceri la 20 de ani și până în anii 1980. A renunțat la consumul de droguri după ce a citit povestea tabloidă (între timp demontată) conform căreia Klaus Barbie își câștiga existența din traficul de cocaină. La începutul carierei sale, la Royal Shakespeare Company a jucat în Troilus și Cressida, rolul Cressida. La sfârșitul anului 1984 și începutul anului 1985, ea realiza filmul Nopți albe și a început să se vadă cu regizorul Taylor Hackford, reîntâlnindu-se când acesta s-a întors pentru postproducție, iar ea a decis să se mute la Hollywood. A jucat în filme, precum: Caligula (1979), Excalibur (1981, Helen și Liam Neeson au locuit împreună timp de 4 ani), The Cook, the Thief, His Wife & Her Lover (1989), Nebunia regelui George (1994), Regina zăpezii (1995), Some Mother's Son (1996), Prințul Egiptului (1998), (Gosford Park (2001), Calendar Girls (2003), Elisabeta I (2005), Regina (2006, a câștigat premiul Oscar, Cupa Volpi pentru cea mai bună actriță la cea de-a 63-a ediție a Festivalului de Film de la Veneția, 29 de premii importante pentru interpretarea reginei Elisabeta a II-a; a fost nominalizată la încă 3 premii pentru același film; ea i-a dedicat premiul BAFTA pentru rolul său din The Queen lui Ian Richardson, la două zile după moartea lui), The Debt (2010, în pregătirea rolului său de agentă israeliană retrasă a Mossadului, se pare că s-a dedicat studiilor de limba ebraică, istoria evreiască și scrierile despre Holocaust, inclusiv viața lui Simon Wiesenthal, în timp ce se afla în Israel în 2009 pentru filmările unora dintre scenele filmului). A fost nominalizată la premiul pentru cea mai bună actriță, premiul de teatru Laurence Olivier, pentru interpretarea din piesa Orpheus Descending. A primit prima dată cardul Screen Actors Guild (SAG) când a apărut în 2010: The Year We Make Contact (1984), debutul ei în lungmetrajul american. A câștigat premiul Olivier pentru cea mai bună actriță pentru interpretarea sa în rolul reginei Elisabeta a II-a din filmul The Audition (2013). Ea a fost premiată cu premiul Outer Critics Circle pentru cel mai bun debut al unei actrițe pentru rolul său din A Month in the Country (1995). A fost nominalizată la categoria Cea mai bună actriță, la Premiul de teatru Laurence Olivier, pentru interpretarea sa din Mourning Becomes Electra. Pe 11 mai 2010, Mirren a participat la dezvelirea statuii sale de ceară la Madame Tussauds Londra. A fost nominalizată la premiile Tony pentru cea mai bună actriță din Dansul morții, pentru cea mai bună actriță din O lună la țară. A câștigat premiul Tony pentru cea mai bună actriță într-o piesă de teatru pentru interpretarea rolului regina Elisabeta a II-a din The Audience, pe 7 iunie 2015. Mirren a jucat-o pe Prospera în Furtuna (2010), pe Lillian Hobson în Arhur (2011). Restaurantul preferat din lume este Stage Restaurantul ucrainean din East Village, Manhattan. Ea a devenit cetățean american în 2017 și a votat la primele alegeri americane în 2020. A fost numită ambasador pentru L'Oréal Paris la 69 de ani. A făcut cămăși pentru toți iubiții ei, inclusiv Peter O'Toole, Liam Neeson și Taylor Hackford. A fost membru al juriului la Festivalul de Film de la Veneția din 2004. În 2015, a devenit a 22-a interpretă care a primit Tripla Coroană a Actoriei: Premiul Emmy din 1996 pentru cea mai bună actriță principală într-o miniserie sau un serial special (Prime Suspect: The Scent of Darkness, 1995), Premiul Emmy din 1999 pentru cea mai bună actriță principală într-o miniserie sau un film, The Passion of Ayd Rand, Premiul Emmy din 2006 pentru cea mai bună actriță principală într-o miniserie sau un film, Elizabeth I din 2005), Premiul Emmy din 2007 pentru cea mai bună actriță principală într-o miniserie sau un film, Prime Suspect 7: The Final Act, 2006), Premiul Oscar din 2007 pentru cea mai bună actriță, The Queen (2006), Premiul Tony din 2015 pentru cea mai bună actriță într-o piesă de teatru, The Public. La premiera filmului The Queen (2006) de la Festivalul de Film de la Veneția, interpretarea sa a primit ovații în picioare de 5 minute. A câștigat două Globuri de Aur pentru actorie în același an. Personajele pe care le-a interpretat au fost ambele regine ale Angliei, regina Elisabeta I și regina Elisabeta a II-a. A fost nominalizată la Premiul Tony din 2002 pentru cea mai bună actriță într-o dramă, Dance of Death. A fost numită Naturistul anului de către British Naturism în 2004. În plan personal, după relația cu actorul Liam Neeson, a locuit 4 ani cu fotograful și designerul de modă britanic James Wedge, pe care l-a întâlnit când ea a pozat pentru fotografia lui de copertă ediției din 11 iulie 1971 a revistei Observer. Unele dintre portretele erotice ale sale au apărut în autobiografia ei din 2008, In the Frame: My Life in Words and Pictures. L-a cunoscut pe viitorul soț, Taylor Hackford, când acesta a regizat-o în filmul Nopți albe (1985). Înainte de a se căsători cu el, în 1997, ea locuia cu el în Los Angeles din 1986. Când cuplul s-a căsătorit în Munții Scoției, Hackford purta un kilt tradițional scoțian din tartan. Ei sunt împreună din 31 decembrie 1997 și în prezent. Mirren este mama vitregă a copiilor lui, Rio Hackford și Alex Hackford. Și-a așezat mâna și amprenta de picior în ciment în fața teatrului chinezesc Graumann pe 28 martie 2011. Este una dintre cele 17 actrițe care au câștigat Tripla Coroană a Actoriei (un premiu Oscar, un premiu Emmy și un premiu Tony). Ea a fost decorată cu titlul de Dame Commander al Ordinului Imperiului Britanic în Lista de Onoare a Zilei de Naștere a Reginei din 2003 pentru serviciile sale în teatru; a fost onorată cu cea de-a 2.488-a stea de pe Hollywood Walk of Fame, în 2013. Ea a numit-o pe Anna Magnani idolul ei în actorie. Mirren deține case în Los Angeles, Londra și sudul Franței. Acum locuiește în America cu regizorul Taylor Hackford. În 2026, actrița a primit premiul onorific Cecil B. DeMille pentru întreaga carieră. Actorul Harrison Ford a avut un discurs laudativ la adresa ei și s-a așezat în genunchi în semn de omagiu.