FILMS FOR FUN

de Gloria Sauciuc în 12 Sep 2009
FILMS FOR FUN

Aflat la prima sa ediţie, care coincide cu trecerea a 20 de ani de la căderea comunismului, festivalul FILMS FOR FUN îşi propune să reunească filme ale generaţiei de azi (filmele studenţeşti) cu cele din anii comunismului, multe din ele prea serioase şi marcate de amprenta ideologică. Festivalul se va desfăşura în perioada 1-4 octombrie, la Cinema Eforie din București.

"Am ales Films for Fun cu dorinţa de a ne amuza împreună privind filme", declară iniţiatorul proiectului, Marian Ţuţui. "Noi am ales să privim înapoi cu un zâmbet şi vă prezentăm parodiile realizate atunci şi pe care mulţi nu şi le amintesc sau nu le cunosc deloc, având despre epoca comunistă o perspectivă minimalizatoare sau incompletă - căci ştiu prea puţin despre comunismul din Cehoslovacia, Iugoslavia sau URSS. Parodiile în timpul comunismului reflectau adesea o presiune ideologică având ca subiect lumea occidentală sau religia şi după 20 de ani sesizăm şi o doză de comic involuntar, alteori erau utilizate în publicitate, dar de cele mai multe ori erau la fel ca cele din Occident, îndrăznind  să conteste şi să reinterpreteze ideile unanim acceptate, miturile şi chiar capodoperele", precizează Marian Ţuţui, redactor-şef la Arhiva Naţională de Filme.

Festivalul include mai multe parodii aparţinând unor regizori de filme de ficţiune cunoscuţi în epocă, precum Leonid Gaidai, Oldrich Lipsky, Duşan Kovacević, Božidar Bota Nikolić, Srdjan Dragoević şi Slobodan Sijan, dar şi scurtmetraje ale unor cunoscuţi regizori de animaţie precum Fiodor Hitruk, Luminiţa Cazacu şi Victor Antonescu. În cadrul festivalului veţi putea urmări şi filme reprezentative ale unor realizatori mai puţin cunoscuţi precum Dimitrie Osmanli, Afrodita Marković şi Horia Ştefănescu. Patru dintre filme vor fi prezentate în premieră publicului românesc.    
Anul acesta se va aduce, totodată, un omagiu regizorului ceh Oldrich Lipský (din opera căruia se vor prezenta trei filme), un maestru incomparabil al parodiei.

Iată programul complet al FILMS FOR FUN, la Cinema Eforie:


Joi 1 octombrie


Ora 14.00

Program de filme studenţeşti 1 (2 h)
Ora 16.30
Ţarul Ivan îşi schimbă profesia (1973, URSS, R: Leonid Gaidai, s. rom.) 93 min.
Sinopsis: Călătoria comică în timp pare inaugurată de filmul Hibernatus (1969, Franţa, R: Edouard Molinaro, cu Louis de Funès). La Leonid Gaidai o maşină a timpului angrenează accidental şi un personaj medieval real, ţarul Ivan cel Groaznic, care ajunge în Moscova anilor '70. Prin acest procedeu comic SF-ul rusesc anticipează cu 20 de ani Vizitatorii (1993. Franţa, R: Jean-Marie Poire, cu Jean Reno).  
Ora 19.00
(63 minute)
Program de parodii animate
Apartamentul (1987, Iugoslavia, R.Macedonia, R: Afrodita Marković)
După-amiezele Penelopei (1977, România, R: Luminiţa Cazacu)
Penelopa şi cele nouă muze (1977, R: Luminiţa Cazacu)
Arca lui Noe (1976, România, R: Horia Ştefănescu, f.d.)
Film, film, film (1968, URSS, R: Fiodor Hitruk, s.rom.)
Istoria unei crime (1962, URSS, R: Fiodor Hitruk,  s.rom.)
Ora 20.30
Joe Limonadă (1964, Cehoslovacia, R: Oldrich Lipský, lungmetraj de ficţiune, s.rom.) (1h 39 min.) - fotografia principala a articolului
Sinopsis: Evident, Joe Limonadă parodiază western-ul ca gen căci realizatorii sunt atenţi la detalii iar atmosfera de odinioară a Vestului este sugerată inclusiv prin virarea culorilor precum în filmele vechi. Se poate spune însă că în această comedie muzicală cuceritoare scenaristul Jirí Brdecka şi regizorul Oldrich Lipský satirizează deopotrivă intruziunea periculoasă în societate a marilor companii căci eroul principal nu bea limonadă pur şi simplu, ci cea livrată de Kolaloka, o escamotare intenţionat parţială pentru Coca-Cola.
Să mai adăugăm că în ţările comuniste Coca-Cola a fost considerată la început o băutură periculoasă şi că a pătruns în Cehoslovacia abia în 1968?

Vineri 2 octombrie

Ora 14.00

Program de filme studenţeşti 2 (1 h 30 min.)
Ora 16.00
Mâna cu briliante (1968, URSS, R: Leonid Gaidai, s.rom.) 100 min
Sinopsis: Comedie poliţistă parţial localizată la Istanbul în care o coincidenţă (o imprecaţie scoasă de durere de către un oarecare este şi o parolă pentru bandiţi) acţionează ca un bulgăre ce se transformă într-o avalanşă. Istanbulul începuse a fi o locaţie minunată pentru spionaj şi jafuri odată cu Călătorie spre teamă/ Journey into Fear (SUA, 1943, R: Norman Foster, cu: Joseph Cotton, Orson Welles şi Dolores del Rio). În anii '60, când Gaidai a turnat filmul său, oraşul de pe două continente devenise deja un personaj de neînlocuit în mai multe filme occidentale din care cel mai celebru era Topkapi (SUA, 1964, R: Jules Dassin, tot după un roman de Eric Ambler). Acest film al lui Jules Dassin a devenit un model căci mai multe elemente între care locaţia exotică au fost parodiate de Blake Edwards în ciclul Panterei roz iar spargerea cu ajutorul unui acrobat a fost preluată de regizorul John Woo şi interpretul Tom Cruise în Misiune imposibilă II  (2000). Dacă ţinem cu tot dinadinsul acţiunea din Mâna cu briliante seamănă cu cea din Prostănacul / Le corniaud (1964, Franţa, R: Gerard Oury, cu Bourvil şi Louis de Funes). În ciuda Zidului realizatorii de filme din Est şi Vest vedeau unele dintre filmele reprezentative ale celeilalte tabere însă nu putem conchide neapărat că Gaidai s-a inspirat în Mâna cu briliante din filmul lui Oury sau că Ţarul Ivan îşi schimbă profesia a fost imitat de realizatorii Vizitatorilor.  
Ora 18.00
Program de filme studenţeşti 3 (1h 30 min.)
Ora 20.00
Vară liniştită (1961, Iugoslavia, R.Macedonia, R: Dimitrie Osmanli, lungmetraj de ficţiune, s.rom.) (1 h 39 min.)
Sinopsis: Concediul unor intelectuali cazaţi într-un muzeu devine coşmar pentru aceştia dar o poveste comică pentru spectatori.

Sâmbătă 3 octombrie


Ora 14.00
Program de filme studenţeşti 3 (1h 30 min.)
Ora 16.00
Robinson Crusoe (1973, România-Italia, R: Victor Antonescu, desen animat) 90 min.
Ora 18.00
Strangulator împotriva strangulator (1984, Iugoslavia, R: Slobodan Sijan, s. eng.)  93 min.
Sinopsis: Slobodan Sijan e cunoscut pentru două filme anterioare ale sale, Cine cântă acolo? şi  Familia Marathon. El rămâne un maestru al registrului comic şi abordând un subiect horror. Parodia sa reuşeşte să fie deopotrivă serioasă şi bine documentată în psihanaliză dar ajunge la rezultate comice atunci când sondează mecanismele filmelor horror în general şi atmosfera celor ale lui Mario Bava în particular.
Ora 20.00
(1 h 42 min.)
Nick Carter superdetectiv (1977, Cehoslovacia, R: Oldrich Lipský, lungmetraj de ficţiune, s.rom.)
Sinopsis: Detectivul Nick Carter apare ca personaj în America la sfârşitul secolului 19 şi a supravieţuit în romane până în 1990. Oldrich Lipský  îl convoacă în Praga începutului de secol 20 pentru a rezolva un caz în care crimele în serie au drept autor un criminal absolut neobişnuit. Atmosfera anilor 1900 este sugerată şi de inserturi iar Jan Švankmajer contribuie decisiv cu nişte trucaje spectaculoase. Dacă vreţi, povestea aminteşte întrucâtva de The Little Shop of Horrors (1960) al lui Roger Corman.

Duminică 4 octombrie

Ora 14.00

Program de filme studenţeşti 4 (1h 30 min.)
Ora 16.00
Spionul balcanic (1984, R: Duşan Kovacević, Božidar Bota Nikolić, s.eng.)  95 min.
Sinopsis: După ce s-a stabilit în Occident, Petar Jakovljević se întoarce pentru afaceri pe meleagurile natale. Devine obiectul unei urmăriri asidue din partea vecinului său Ilija Cvorović. Adaptare pentru ecran a cunoscutei piese de teatru a lui Duşan Kovacević, cel care a realizat şi scenariile la Underground sau ale altor filme iugoslave cunoscute între care cele ale lui Slobodan Sijan.    
Ora 18.00
Program de filme studenţeşti 5 (1h 30 min.)
Ora 20.00
(1h 37 min.)
Castelul misterios din Carpaţi (1981, Cehoslovacia, R: Oldrich Lipsky, lungmetraj de ficţiune, s.rom.)
Sinopsis: În acelaşi an în care Stere Gulea adapta pentru ecran o versiune politizată a romanului lui Jules Verne căci acţiunea este legată de mişcarea memorandistă din Transilvania, Oldrich Lipský pornea tot de la Jules Verne dar parodia cu vervă filmele cu vampiri după exemplul lui Polanski, revoluţia industrială căci maşinăriile inventatorului nebun Orfanik (Rudolf Hrusínský) sunt fragile, fenomenele paranormale, ca şi pasiunea supuşilor austro-ungari pentru muzică. Acţiunea are loc în regatul muntos şi arhaic Carpathia şi se fac, evident, referiri şi la Dracula. Şi când te gândeşti că în aceeaşi vreme Dracula şi vampirii erau la noi subiecte tabu...

Imagini

Spune-ţi părerea

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
jinglebells