După ce şi-a ocupat ultimii ani producând blockbustere precum cele trei Transformers şi seriale precum Terra Nova, Steven Spielberg se întoarce în spatele camerei de luat vederi cu War Horse/Calul de luptă, un film despre prietenia dintre un cal şi un tânăr britanic. Pe unii îi va emoţiona, dar pe noi nu ne-a impresionat decât la capitolele tehnice, căci War Horse îşi merită cu prisosinţă cinci dintre cele şase nominalizări la Oscar.
E uimitoare prezenţa lui War Horse printre cele nouă titluri nominalizate la Cel mai bun film. Dacă credeai că Artistul este singurul film omagiu la adresa unui cinema de mult apus, iată că şi Calul de luptă bifează aceeaşi intenţie. Pe tot parcursul celor 146 de minute ai impresia că vezi o producţie din anii '50 sau '60, de la ritm şi mod de filmare până la muzică, interpretarea uşor teatrală a actorilor şi happy-end-ul învăluit într-un asfinţit de un portocaliu ultra-neverosimil. De fapt, ca structură şi intenţie, Calul de luptă se aseamănă foarte mult cu alte imnuri la adresa prieteniilor dintre oameni şi animale. Nouă ne-a amintit mai degrabă de Lassie şi ne-a făcut să ne întrebăm unde s-a pierdut pe drum acel Steven Spielberg din Lista lui Schindler sau Saving Private Ryan (ca să amintim de cele două titluri care i-au adus regizorului Oscaruri pentru Cel mai bun regizor)...
Cu debutantul Jeremy Irvine în rolul principal, Calul de luptă spune povestea lui Albert, un adolescent britanic care simte că l-a prins pe Dumnezeu de un picior când tatăl său cheltuieşte (din orgoliu) o sumă exorbitantă pentru un cal pur-sânge. Cum familia are nevoie de un cal puternic şi docil pentru munca grea a câmpului, căci ferma lor depinde de asta, frumosul Joey este primit călduros doar de Albert, care-şi dedică timpul dresându-şi noul prieten. Doar că vine războiul (suntem în 1917), iar Joey ajunge pe front, pentru a-şi servi ţara...
De aici filmul arată ca o serie de scurtmetraje, unele mai intense altele mai puţin. Joey va schimba o serie de stăpâni pe parcursul aventurilor sale războinice, iar unele din experienţele sale (vezi galopul prin no man's land-ul plin de sârmă ghimpată) te vor emoţiona cu siguranţă. Cu toate acestea, filmul lui Spielberg eşuează să impresioneze, deşi totul, de la replicile din scenariu şi culorile calde ale cadrelor la muzica lui John Williams, este realizat cu acest scop.
Da, Spielberg apasă multe butoane, doar că nu le apasă până la capăt. War Horse pare un muşchi contractat din inerţie, doar până la jumătate, spectatorul fiind cel care trebuie să ducă mişcarea până la capăt. War nu te impresionează, ci te roagă să te laşi impresionat, ceea ce nouă nu ni s-a părut de ajuns, mai ales de la regizorul ales de revista Empire cel mai mare al tuturor timpurilor.
Dacă te ştii impresionabil şi ai o pasiune pentru istorie şi cai, categoric Calul de luptă este un film de pus în lista de vizionat la cinema. Dar dacă aşa-zisele "siropuri" nu sunt felia ta favorită din opţiunile cinematografice ale perioadei, poate ar fi o idee bună să laşi premiera de vineri pentru o după-masă ploioasă de noiembrie, când nu prea ai nimic de făcut.
Părerea ta
Spune-ţi părereaRealizarea filmului, urmand traseul individualizarii si personalizarii calului, plus latura artistica si tehnica, mi-a placut, am gasit-o la inaltime; m-au impresionat, da, asta e cuvantul, nedreptatea si chinurile la care a fost supus acest animal de catre o mare, prea mare parte a oamenilor. Doar un om s-a apropiat in mod constant si total de acel suflet nevinovat care indurase nedreptati stivuite (negot, departarea de mama, privarea de libertate, folosirea cruda intr-un razboi de fapt al oamenilor) :acel baiat care si-a legat practic destinul de al calului.Scena in care baiatul vrea sa-l deprinda pe cal cu fraul punandu-si-l lui mai intai in jurul gatului, mi se pare deosebita, ca o patrundere din sfera umana in universul ancestral al calului, ca o plecaciune in fata ingenunchierii animalului de catre om.
Mi-a placut iar foarte mult, scena eliberarii calului din sarma ghimpata in care se ranise in drumul lui spre libertate, de catre exponentii taberelor adverse, care isi demonstrau unul altuia, cu ocazia asta, gandul lor de pace si inutilitatea razboiului.
Cred ca filmul este deasupra lui "Lassie" ca dramatism si mesaj (nici nu pot face comparatia); faptul ca Spilberg iese din tiparele science-fiction, paranormal, horror , mi se pare de bun augur, pentru ca am considerat ca este si in acest gen de film un artist care stie sa impresioneze.
"Prea clasic"?...Nicidecum. As spune chiar, ca realizarea clasica a filmului este deplina, atmosfera te face sa uiti de prezent. (Dar nu de subiect, care poate deveni actual oricand).
P.S.Consultandu-ne cu cei din jur, am constatat si alte reactii asmenatoare "noua";filmul a impresionat pana la lacrimi; un coleg s-a uitat seara la film si l-a intrerupt la jumatate, gandindu-se ca daca are un final trist, o sa-i strice noaptea.
Deci..pareri si pareri. Nu poti bate in cuie o impresie pentru a fi recunoscuta de toata lumea.
Cat despre "War Horse", astept sa il vad. Inca nu am avut timp. Dar repet, m-as indoi sa fie nu stiu ce porcarie.
Iar despre acea impresie de care vorbeste Stefan Dobroiu, ca filmul e inconjurat de un aer al anilor '50-'60, asta se explica foarte usor prin faptul ca Spielberg iubeste acea epoca a cinematografie. Chiar a spus de nenumarate ori ca pentru el aceea a fost epoca de aur a filmului.
Indiscutabil, acest film nu iti ramane indiferent, dar sa fiu sincer, si scurt, nu stiu..., dar parca nu are vitalitatea, forta, energia, toate sinonimele, cu care sunt obisnuit sa fiu tratat din partea lui Steven.
Daca a-s fi paparate, a-s zice ca ori Spielberg isi iese din mana, ori incepe sa aibe aere de vedeta, pentru ca la capitolul producator / producator executiv e praf, adica 90% din filmele in calitate de producator / p.e. sunt extrem de pur comerciale [ vezi " Terra Nova" care cred ca moare ca nu se anunta seria a doua, in fine ]
Sau nu am inteles eu filmul si sunt prea imbatat de filme comerciale pline de efecte [ vezi avatar etc. ]
Sau nu mai stim ce e cu adevarat un film artistic [ adica de arta, gen Casablanca, Pe aripile vantului, Scarface, Nasul, Tacerea mieilor etc. ] si acum el incearca sa ne aduca aminte ca filmul este o arta nu un produs comercial [ stiti la ce ma refer ]
PS: vezi " The Artist "
Urmariti comentarii pentru toate filmele de Oscar pe www.marazm.org
Totusi, aduce pe alocuri cu filme de Bollywood...
intr-o lume despuiata de sentimente, acest film este o hrana pentru suflete!!
daca vreti sa uitati de corupti, lichele, mitocani si hoti, adica de omul modern..........neaos, mergeti fratilor si bucurati-va ca existati!!!!