Articole The X-Files: I Want to Believe

(2008)

Dosarele X: Vreau sa cred

Prezentare

DOSARELE X: VREAU SA CRED e un nou film de lung metraj bazat pe fenomenal de popularul serial castigator de premii Dosarele X. Anticipat de mult, filmul le reuneste pe vedetele serialului, David Duchovny si Gillian Anderson, sub bagheta realizatorului serialului Chris Carter, co-autor al scenariului alaturi de Frank Spotnitz.
În marea traditie a Dosarelor X, povestea e tinuta în secret, fiind stiuta doar de elita studioului, de actorii principali si de realizatorii proiectului. Nu putem dezvalui decat atata: thrillerul supranatural e o poveste de sine statatoare, în traditia catorva dintre cele mai aclamate si îndragite seriale si duce relatia mereu complicata dintre Fox Mulder (Duchovny) si Dana Scully (Anderson) în directii neasteptate.
Mulder continua cautarea sa neclintita dupa adevar si Scully, doctorita extrem de inteligenta si pasionata, ramane legata fara scapare de cautarile lui Muder.

La cateva luni dupa terminarea filmarilor, Carter a ramas la fel de circumspect în privinta povestii cum a fost pe masura ce aceasta a evoluat si în timpul productiei. "Mulder si Scully sunt atrasi din nou în lumea Dosarelor X de un caz", e tot ce adauga el despre intriga.
Poate mai multe indicii pot fi regasite în titlul filmului. "Vreau sa cred" e o fraza familiara pentru fanii serialului; era sloganul de pe un afis pe care Mulder îl avea atarnat în biroul sau de la FBI. "E un titlu firesc", spune Chris Carter. "E o poveste care implica dificultatile de a mijloci credinta si stiinta. Chiar sugereaza lupta lui Mulder cu credinta sa."
Carter e mult mai deschis în privinta scopului filmului. "Simplu spus, vrem sa speriem publicul de moarte", spune el. În timp ce scara si gama din lumea filmului le-a permis realizatorilor sa duca povestea si personajele acolo unde serialul nu putea, Carter spune ca DOSARELE X: VREAU SA CRED marcheaza de asemenea o întoarcere la originile serialului, cand era singurul semnal de televiziune pentru fanii thrillerelor, povestilor supranaturale si de groaza. "Filmul cuprinde toate lucrurile bune apreciate de telespectatori la serial. E înfricosator, sinistru si misterios. Cu Dosarele X, am speriat deseori oamenii cu ce nu am aratat si am folosit aceasta tactica si în fim."

Scenaristul si producatorul Frank Spotnitz adauga: "Cred ca cea mai buna parte în Dosarele X era ca te putea înfricosa de orice. Nu spunea povestile de groaza tipice si nici nu adera la conventiile populare genului. Iar acest film respecta traditia de a arata lucruri pe care nu le-ai vedea în majoritatea filmelor de groaza."
Spre deosebire de primul film de lung metraj, lansat în 1998, povestea lui Crater si Spotnitz din DOSARELE X: VREAU Sa CRED nu cere publicului sa înteleaga mitologia complexa a serialului care a rulat în 9 serii. "Primul film a fost un fel de episod epic al serialului, dar DOSARELE X: VREAU Sa CRED e un fim de sine statator", explica Carter. "Daca serialul nu ar fi existat, aceasta e o poveste care, pana la urma, tot si-ar fi croit drum spre marele ecran."

Dupa 10 ani lungi de la primul film - si 6 ani de la terminarea serialului - Carter si Spotnitz au simtit ca e momentul potrivit pentru un nou film Dosarele X, nu doar ca sa ofere legiunilor de fani un nou caz pentru Mulder si Scully, ci si pentru a prezenta unei noi generatii aceste personaje îndragite deja de milioane de oameni. "În ultimii 7 ani, mi-am dat seama vorbind cu studenti ca multi dintre ei nu cunosc serialul", spune Carter. "Un tanar de 20 de ani de azi era prea tanar cand serialul a debutat (în urma cu 16 ani). Asa ca exista un nou public pentru Dosarele X si acest film a fost facut ca sa-i satisfaca atat pe ei, cat si pe fanii de-o viata."
"A scrie si realiza acest film a fost mult mai mult decat un exercitiu de nostalgie", adauga Frank Spotnitz. "Eu si Chris i-am cantarit cu atentie si emotie pe Mulder si Scully si cam unde ar fi în momentul asta în viata lor. Vorbeam ore în sir despre poveste si ce a însemnat pentru noi."

Cei doi realizatori au hotarat ca povestea si dinamica esentiala Mulder-Scully sa aiba loc în ceea ce numesc ei "timp real". Au trecut 6 ani de cand i-am vazut ultima oara în ultimul episod, iar filmul va reflecta acest progres. "Sunt cu 6 ani mai în varsta si mai întelepti si relatia lor a evoluat destul", spune Carter. "Mulder si Scully au trecut prin multe în aceasta perioada, asa ca sunt multe în fim despre stadiul relatiei lor si viitorul acesteia."
David Duchovny spune ca a-i prezenta pe Mulder si Scully asa cum sunt astazi a fost o decizie critica. "A fost important ca timpul sa treaca în lumea Dosarelor X exact ca în lumea reala. Cred ca unul dintre cele mai importante lucruri pe care le facem noi ca actori e sa încercam sa întrupam aceleasi personaje odata cu trecerea timpului, adaptand personajul în functie de schimbarile vietii sau a constiintei care ni s-au întamplat noua în timp."
Relatia Mulder-Scully continua sa fie definita de o atractie unica - o scanteie care sfideaza conventiile idilelor de pe marele ecran. "Atractia pentru David vine foarte usor", spune Anderson. "E ceva ce am dobandit cu ochii închisi. Din clipa în care am început sa lucram împreuna la acest film, a fost acolo."

Pe platoul de filmare de la DOSARELE X: VREAU SA CRED, electricitatea dintre actori si personajele lor a fost impresionanta pana si pentru cei care au fost martori la ea atatia ani de zile. "În prima zi de filmare, cand i-am vazut pe David si Gillian lucrand împreuna, m-a luat cu fiori", spune Chris Carter. "Între David si Gillian a existat întotdeauna acea potrivire. Sa-i vad lucrand împreuna a fost ca a reuni o familie."
Îndragiti de o categorie mare de fani care-si spun "Shippers" (luandu-si numele de la a patra silaba a cuvantului "relationship" - relatie), povestea de dragoste dintre Mulder si Scully ramane o idila foarte diferita de cele de pe marele ecran. "A fost întotdeauna o relatie casta", spune Duchovny. "E o idila de moda veche în care intimitatea fizica e realizata prin priviri, strangeri de mana sau saruturi pe frunte."
"Mulder si Scully sunt facuti unul pentru celalalt", continua actorul. "Dar exista întotdeauna un obstacol care le ameninta relatia. Acest film este despre acest obstacol."
Chris Carter exploreaza în continuare legatura dintre personaje: "Pentru mine, Dosarele X a fost întotdeauna o poveste de dragoste, o idila intelectuala a mintii, foarte rara si retinuta. E intima, dar nu fizica. În asta consta în mare parte atractia. si de la începutul serialului, David si Gillian ne-au adus succesul. Fara ei, serialul n-ar fi mers."
Desi atractia n-a lipsit, a fost oarecum mai usor pentru Crater si Spotnitz sa se întoarca în lumea Dosarelor X decat a fost pentru vedetele David Duchovny si Gillian Anderson. Carter, care a îndrumat serialul timp de 17 ani ca realizator si producator executiv, spune ca a se întoarce la aceste personaje si la universul lor a fost "cel mai firesc lucru din lume".
Spotnitz elaboreaza: "Cand Chris si cu mine ne-am pus la masa ca sa scriem scenariul si sa ne reîntoarcem la Mulder si Scully, m-am mirat ca mi i-am amintit imediat. Ne-am gandit mult la ce au facut în acest rastimp si unde au ajuns în viata lor. si a fost foarte placut sa ne întoarcem pentru ca mi-a fost dor de Mulder si Scully. Mi-a fost dor sa le aud vocile."
Oricat de mult realizatorii - si, bineînteles, fanii - au dus dorul personajelor, diferite probleme au dus la amanarea începerii noului film pana tarziu, anul trecut. Carter îi acorda lui David Duchovny meritul de a fi fost avocatul cheie al noului film. "As spune ca David a fost la fel de responsabil ca oricine altcineva de realizarea acestui film. A facut campanie pentru el. A vrut sa-l faca. David a fost majoreta principala în sustinerea intereselor noastre de a mai face un film."
Într-adevar, Duchovny a vrut sa se întoarca la Fox Mulder si Dosarele X de cand serialul s-a încheiat în 2002. "Întotdeauna am simtit ca Dosarele X, ca franciza, era plin de viata", subliniaza el. si jucand rolul lui Fox Mulder timp de 9 ani, Duchovny a crezut ca poate reintra usor în pielea personajului. Dar cand camerele au început sa ruleze iarna trecuta, Duchovny si-a dat seama ca Mulder a fost mai greu de "gasit" decat se astepta el. "Am crezut ca a reintra în pielea personajului o sa-mi vina foarte firesc, dar la început mi s-a parut un pic ciudat sa joc personajul. N-am vrut sa fac schimbari drastice în felul cum l-am jucat pe Mulder, deoarece personajul e atat de bine cunoscut. Dar, fireste, acum sunt mai batran - si Mulder la fel - asa ca unele lucruri au trebuit schimbate."
La fel, Gillian Anderson si-a dat seama ca a reveni la Dana Scully n-a scutit-o de un efort considerabil. "În prima zi de filmare", îsi aminteste ea, "eram foarte încrezatoare în reluarea rolului. De obicei, sunt îngrozita cand încep un proiect nou, dar aici nu era cazul." Dar dificultatile de a reintra în pielea personajului, pe care Anderson credea ca le lasase mult în urma, au devenit repede aparente. "Primele doua zile de filmari au fost foarte grele. Îmi era foarte greu sa-mi amintesc vocea lui Scully si cred ca asta e din cauza ca dupa terminarea serialului am facut tot ce am putut sa iau roluri care erau diferite de cel al lui Scully. Munca pe care am facut-o dupa serial a implicat crearea unor personaje noi, de la zero.
"Pentru acest film, a o juca pe Scully a însemnat mai putin respectarea scenariului si mai mult de a recurge la trecut si la a-mi aminti personajul. Asa ca a reintra în pielea personajului a însemnat mai multa munca decat anticipasem initial."

În timp ce dinamica Mulder-Scully a fost o înlantuire pe mai toata durata Dosarelor X, franciza fusese de mult recunoscuta pentru atragerea unor actori în ascensiune care au adus contributii pretioase mostenirii sale. DOSARELE X: VREAU SA CRED nu face exceptie de la aceasta traditie. Amanda Peet, care a jucat de curand în serialul "Studio 60 on the Sunset Strip" (Studio 60), intra în universul Dosarelor X ca Agenta Speciala Însarcinata Dakota Whitney. Ca orice altceva legat de film, detaliile despre Whitney au fost învaluite în mister. "Whitney îi cere ajutorul lui Mulder într-un caz", ne dezvaluie Amanda. "E o agenta FBI care s-ar putea - sau nu - sa înceapa sa simta o legatura fata de Mulder."
Peet spune ca a se alatura echipei Dosarelor X a avut, nu în mod surprinzator, si momente neobisnuite. "M-am simtit un pic ciudat sa fiu invitata speciala în acest fenomen. Dar a fost si placut sa fac parte din aceasta lume atat de bine consolidata. Iar sa-i vad pe David si Gillian portretizand acest cuplu iconic a fost extraordinar."

Rigorile fizice ale filmarilor au fost probabil cea mai mare provocare. "Ar fi trebuit sa banuiesc ceva cand, înainte sa înceapa productia, Chris Carter m-a întrebat daca sunt în forma buna, daca pot alerga prin zapada. Eu nascusem cu 8 luni în urma si n-am participat la niciun maraton. Dar fireste ca i-am spus lui Chris ca sunt în forma, iar în primele patru zile de filmari am alergat si am alergat si am alergat sperand ca o sa arat bine." (Duchovny adauga: "E imposibil sa arati bine alergand prin zapada.")
Alaturi de agenta FBI Whitney jucata de Amanda Peet, nou în Dosarele X e renumitul rapper (si gazda a emisiunii "Pimp My Ride" de pe MTV), Alvin "Xzibit" Joiner, care-l portretizeaza pe agentul Mosley Drummy. Printr-o coincidenta ciudata, foarte a la Dosarele X, Carter ascultase un cantec interpretat de Xzibit care facea referire la Dosarele X. "Era ciudat ca auzise cantecul" recunoaste rapperul actor. "Dar e genul de om caruia îi place ce face." (Cercetarile culturale si intelectuale ale lui Carter se extind dincolo de muzica rap - recent a pus o fratie sa studieze Teoria Corzilor)
Xzibit, un vechi fan al serialului, spune ca a face parte din acest grozav fenomen e incredibil. Ca participant, Xzibit stie ca majoritatea detaliilor despre agentul Drummy trebuie sa ramana secrete pana la lansarea filmului. Recunoaste ca Drummy e "un agent ca la carte, foarte intens. Nu accepta refuzuri si nu are timp de ideile ciudate ale lui Mulder. Pentru ca daca agentul Drummy nu o vede, nu o simte sau nu o atinge, atunci nu crede."

Un personaj foarte diferit e portretizat de renumitul actor Billy Connolly, al carui Parinte Joseph Crissman e un personaj foarte complex, sumbru, cu un trecut bantuit. "Va fi un personaj fata de care publicul va reactiona cu putere, acesta fiind unul din motivele care m-au atras la el", spune Connolly. "Cand Chris Carter mi-a spus de Parintele Joe, am stiut ca trebuie sa joc rolul - si astfel sa-mi îngrozesc familia si prietenii."
"Cel mai înfricosator lucru pentru mine a fost ca regizorul Chris s-a gandit la mine cand a scris personajul!" (Carter e un vechi admirator al muncii lui Connolly, mai ales al interpretarii sale din filmul "Her Majesty, Mrs. Brown" (Mrs. Brown).

A filma o poveste din Dosarele X poate fi o experienta stranie si o inspiratie pentru simtul ciudat al umorului a lui Connolly. "Cand faci un film Dosarele X, n-o sa canti "Kum Ba Yah" în jurul focului de tabara", observa el. "stii ca o sa fie o experienta ciudata." De exemplu: "În timp ce filmam în Whistler (statiunea de schi canadiana), dadeam tarcoale zile în sir cautand lucruri ciudate în miezul noptii." Chestii ciudate, într-adevar, multe sub forma unei amenintari pe care, ne promite Connolly, "n-ati mai trait-o în niciun film."

E limpede ca e aproape imposibil sa vorbim de DOSARELE X: VREAU SA CRED fara sa pomenim de taina ce învaluie povestea, productia si cateva din personajele lui. "Pentru mine, filmul asta e ca un cadou de Craciun", spune Carter. "Îl vreau deschis în dimineata de Craciun si nu mai devreme. Nu vreau ca oamenii sa scuture cutia sau sa traga cu ochiul pe sub ambalaj."
"Cred ca publicul va aprecia si se va bucura mai tare de experienta de a merge la film, daca nu stiu povestea de dinainte. Asa ca am facut tot ce am putut ca sa nu stricam surpriza."
În acest scop, numai regizorul si producatorii au avut un exemplar cu întreg scenariul. Actorii au fost chemati sa citeasca scenariul, doar ca sa vada cum li se ia de sub nas imediat dupa ce au terminat. sefii departamentelor selecte au citit scenariul într-o camera închisa supravegheata cu camere video, dupa care scenariul a fost închis într-un seif. Toti cei care l-au citit au fost pusi sa semneze un contract de confidentialitate. Peste 90% din echipa de filmare a avut foarte putine informatii despre poveste - un obstacol ce nu a reusit sa-i opreasca sa se pregateasca pentru ziua de munca.
De fapt, toata lumea s-a ridicat la înaltimea noii provocari profesionale. "A fost într-adevar divertisment", sustine scenograful Mark Freeborn. "N-am mai facut niciun film înainte fara sa am un scenariu în mana. Daca erai unul dintre cei "unsi", aveai unul din scenariile acelea cu numele tau pe el. Dar chiar si atunci, nu puteam vorbi de el decat într-o camera închisa cu 3 monitoare video atintite asupra mea."
"Umbla o gluma printre cativa dintre noi, cand aveam o întrebare despre ceva, care era ceva de genul: "Stai sa vad în scenariu. O, stai putin, nu am unul!"

Membrii din distributie au primit parti (paginile din scenariu din ziua respectiva, reduse ca marime) în ziua de filmare, fiecare însemnate cu numele actorului. La sfarsitul fiecarei zile de filmare, aceste pagini erau stranse si rupte. Actorii si numele lor de personaje au primit aliasi pe foile de apel si în programul de filmari. Informatii dubioase si imagini îndoielnice au aparut pe Internet, facand dificil si pentru cel mai frenetic fan sa discearna faptele de fictiune.
Venind acasa
jinglebells