Articole The Da Vinci Code

Cavalerii Templieri

Ordinul Cavalerilor Templieri a luat fiinta in anul 1118 dupa ce orasul sfant Ierusalim (care fusese cucerit in 614 A.D. de catre Califul Umar) a fost recucerit de fortele crestine in timpul primei cruciade. Noul Regat al Ierusalimului a fost condus de Baldwin I, incoronat in 1110, iar Cavalerii, condusi de Hugues de Payenes, au ocupat o aripa a castelului in fosta Moschee Al Aqsa, unde a fost odinioara Templul lui Solomon. Ca urmare, curand ei au devenit cunoscuti drept Cavalerii Templieri, sau Templierii. Cavalerii erau un ordin monastic militar dedicat protectiei pelerinilor crestini care vizitau Tara Sfanta. In calitate de calugari cavaleri, ei au depus juramantul de saracie si celibat. Emblema lor era o cruce rosie pe o tunica alba, in timp ce subordonatii lor (care nu erau membri ai nobilimii) purtau rosu pe negru. Ordinul a fost recunoscut de Bernard, puternicul Abate de Clairvaux (fondator al Ordinului Cistercian, mai tarziu beatificat drept Sf. Bernard) si ordinul a fost oficial recunoscut de catre Biserica la Conciliul de la Troyes in 1128. se preseupune ca Bernard a scris regulamentul Tenmplierilor, care jura supunere doar Papei.

Acesti razboinici de legenda si-au extins curand mandatul de la protejarea pelerinilor la lupta pentru toate cauzele Sfantului Regat al Ierusalimului. De la protejarea proprietatilor pelerinilor absenti la chestiuni bancare –creditarea viitorilor pelerini in scopul calatoriei pe seama proprietatii lor – la strangerea impozitelor si taxelor. Proprietatile lor funciare si bogatia au devenit curand vaste, iar influenta lor era suficienta pentru a provoca resentimente din partea liderilor politici, care nu erau capabili sa castige controlul asupra lor. Proprietatile Templierilor se intindeau prin toata Europa si includeau castele din Tara Sfanta si Cipru, iar cunostintele lor despre Orient ii implicau inevitabil in politica. Ei au fost premergatorii militarilor de profesie din timpurile moderne; o institutie disciplinata, dedicata si bine instruita .
Rivalii Templierilor erau Ospitalierii, un ordin care a fost infiintat in 1070 sa aiba grija de pelerini si sa le ofere celor mai putin bogati gazduire. Si ei, de asemenea, au evoluat intr-un ordin militar cu mare putere si bogatie. Refuzul celor doua puternice ordine de a lucra impreuna si o indatorarea crescanda fata de acestia, a lor a devenit o bataie de cap majora pentru conducatorii seculari ai Europei, dar Ospitalierii au continuat cu operele de caritate, fapt care a indepartat mania contra lor, care in cele din urma i-a distrus pe Templieri.

In ziua de vineri, 13 octombrie 1307 (se presupune a fi la originea superstitiei ca vineri 13 este o zi cu ghinion) Regele Filip IV al Frantei a emis ordine pentru arestarea Templierilor si confiscarea proprietatilor lor. Templirii capturati au fost torturati si au marturisit o varietate de erezii si perversiuni. In ciuda eforturilor de a salva ordinul - in cateva tribunale membrii au fost gasiti nevinovati - fortele care se opuneau lor erau prea hotarate sa il distruga, si Jaques de Molay, ultimul Mare Maestru al Ordinului, a fost ars pe rug in 1314, sfarsindu-se cu ordinul Cavalerilor Templieri dupa 200 de ani.

Staretia Sionului

In romanul sau, Codului lui Da Vinci, autorul Dan Brown sustine ca Staretia Sionului/ Priory of Sion este o organizatie reala fondata in 1099, si ca manuscrisele gazduite la Biblioteca Nationala in Paris arata ca printre membrii sai erau multe personalitati ale literaturii, artei si stiintei. Totusi, documentele din Biblioteca Nationala au fost dovedite a fi falsuri recente depuse acolo de catre Pierre Plantard, care admitea ca ar fi „fondat” Staretia cu trei prieteni in 1956. El a fost ales Mare Maestru in 1981.

Documentele false si manuscrisele, care au devenit cunoscute drept „Dossiers Secrets”, pretind ca organizatia secreta a fost fondata in 1099 de catre Godefroy de Buillon, care a condus prima armata care a debarcat la Ierusalim in timpul primei cruciade, si a fost primul conducator al Tarii Sfinte recucerite. Staretiei i s-a dat de asemenea credit pentru infiintarea ordinului Cavalerilor Templieri, de care se presupune ca s-au despartit 100 de ani mai tarziu.