Articole The 6th Day

Ziua a 6-a ofera publicului spectator sansa de a arunca o privire intr-un viitor imprevizibil foarte apropiat. Acest thriller contemporan ridica niste semne de intrebare interesante legate de avansarea stiintei in materie de clonare.

Cu trei ani in urma, mai exact la data de 6 ianuarie 1998, omul de stiinta american Richard Seed anunta ca el impreuna cu colegii sai erau pe cale de a demara lucrul la clonarea umana. Acest anunt a venit in contradictie cu o decizie a presedintelui Clinton care spunea ca sectoarele public si privat trebuiau sa se abtina de la cercetarile privind clonarea.

Clone sanatoase, inginerie de mare precizie si tineretea vesnica sunt cele mai recente teluri ale acestei tehnologii a clonarii. Ziua a 6-a transporta publicul spectator intr-un viitor apropiat unde stiinta clonarii a fost aproape perfectata.

In prezent, oamenii de stiinta discuta utilitatea acestei tehnologii si cat de mult ar trebui sa o lasam sa se dezvolte. In filmul Ziua a 6-a, am depasit faza acestor dezbateri iar aprobarea a fost acordata. Mai jos va vom face cunoscuta o lista cu cateva chestiuni legate de clonare care au fost adresate de curand comunitatii stiintifice:

1) Cat de naturala este clonarea? Cu toate ca clonarea da nastere unor dezbateri aprinse in randurile comunitatii stiintifice, faptul de a clona in natura nu este atat de nenatural pe cat s-ar crede. Anumite organisme se reproduc numai prin clonare - nu doar bacteriile si enzimele dar, de asemenea, si organisme mai mari cum ar fi anumite specii de melci si de creveti. Un crevete numit Artemia perthenogenetica a supravietuit 30 de milioane de ani. In natura, se cunosc mai multe specii care se reproduc prin clonare. Poate ca intr-o zi, asa cum este descris in Ziua a 6-a, omenirea le va urma exemplul.

2) Cum se poate compara o clona cu un geaman identic? O clona este un geaman numai daca clonele s-au nascut in acelasi timp din acelasi uter.

3) Putem clona un erou, o celebritate sau un politician decedat? Da, este posibil. Pentru aceasta avem nevoie de cateva celule vii din corpul acelei persoane. Aceste celule ar trebui sa fie congelate sau conservate, in caz contrar ele vor fi inutilizabile.

4) Ar putea fi clonele "cultivate" cu scopul de a furniza diverse organe pentru "parintele" lor sau "clona originala" fara a se ivi probleme de rejectare a tesuturilor? Da, este posibil, insa oamenii de stiinta nu au suficiente cunostinte pentru a fi siguri ca rejectarea s-ar elimina complet. Clona noastra ar trebui in plus sa vrea sa se comporte ca un donator. Asa cum se descrie in Ziua a 6-a, s-ar putea ca intr-o buna zi sa fie mai usor, si mult mai convenabil, sa clonam un nou trup in intregime.

5) Clona noastra ar avea un suflet? S-ar putea ca niciodata sa nu aflam ce este intr-adevar un suflet, acest lucru depasind cu mult cunostintele noastre stiintifice. Clona noastra va avea un suflet, insa nimeni nu va fi in masura sa stie daca sufletul clonei este cel al persoanei clonate, sau chiar identic cu acela. In Ziua a 6-a, tehnologia si stiinta de ultima ora sunt utilizate pentru a realiza aceasta multiplicare. Descrierea tehnologiei si a stiintei din film s-ar putea sa nu fie prea departe de ceea ce se va intampla in viitor.

6) Ar putea fi clonate organele vitale ale omului? Nasterea lui Dolly, asa cum se mentioneaza in montajul de la inceputul filmului Ziua a 6-a, descrie posibilitatea reprogramarii celulei unui adult (sau a genomului sau) in asa fel incat sa se dezvolte din nou de la inceput. Candva s-ar putea sa se implementeze aceasta aplicatie si pe organele umane.

7) Ar putea fi utilizata clonarea pentru a crea un om perfect sau un supra-om? In prezent, geneticienii isi concentreaza timpul si efortul pentru a descoperi cauzele si tratamentele bolilor genetice. Clonarea, asa cum se descrie in Ziua a 6-a, faciliteaza refacerea genelor umane si animale. Inaintea acestor descoperiri recente in ingineria genetica, s-au adus numeroase imbunatatiri anumitor animale. Un cal pursange, de exemplu, este de fapt rezultatul ingineriei genetice.

Ingineria genetica este un proces complicat. Aceasta necesita adaugarea genei dorite de noi in locul corect, in celula corecta. Teoretic, clonarea ne permite sa transformam orice celula intr-un animal. In loc de a injecta ADN intr-un ou, injectam ADN in cateva celule aflate intr-o cutiuta de sticla. Apoi le lasam sa creasca si cautam printre milioanele de celule tipul de modificare genetica pe care o dorim. Odata ce am adus celulele la caracterul genetic dorit, le fuzionam cu un ou ai carui cromozomi au fost inlaturati. Rezultatul ? Orice animal care va lua nastere in urma acestui experiment va avea modificari genetice in fiecare celula a corpului sau.

8) Putem folosi clonarea in scopul salvarii speciilor aflate pe cale de disparitie sau pentru readucerea la viata a unor specii disparute? Dolly a fost clonata dupa 276 de incercari. Ea nu a fost prima fiinta vie clonata, pentru ca - inaintea lui Dolly, au fost clonate broaste si oi din celule embrionare. Clonarea lui Dolly a fost de o mare importanta deoarece oile sunt mamifere si mult mai apropiate de rasa umana. Daca vom putea imbunatati clonarea, ne-am putea folosi de aceasta tehnica pentru a spori populatia animalelor "cu probleme". Cu animalele disparute va fi mult mai greu. Femelele nu pot da nastere in mod normal unui animal dintr-o alta specie. Nu este clar daca o femela a unei specii inrudite indeaproape ar putea da nastere unei clone a unei specii diferite.

9) Ar putea clonarea sa faca oamenii inutili pentru procreare? In principiu, da. Cu toate ca, o clona ar trebui sa fie geamanul identic al parintelui. Va fi dificil de multiplicat oricare din genele mixte care iau nastere in urma reproducerii pe cale sexuala, utilizand tehnicile de clonare.

Ziua a 6-a arunca o privire asupra viitorului clonarii si a implicatiilor sale. Stiinta expusa aici poate reprezenta o descriere a unei lumi nu foarte �ndepartate.